1,879 matches
-
evoluat așadar, firesc și spre aceea a înființării unei noi comunități economice, în cadrul căreia colaborarea urma să se efectueze fără să se încalce drepturile suverane ale statelor participante”. Ideea-cheie a acestui plan economic comun era aceea a trecerii spre “o normare în sectoarele agriculturii, industriei, comerțului, comunicațiilor și în domeniul armamentului militar”. La Praga, la Consfătuirea din 29 mai - 1 iunie 1933, Consiliul permanent al Micii Înțelegeri a stabilit sarcinile viitoare ale activității Consiliului economic. S-a hotărât că acest consiliu
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
avizează proiectul programului de dezvoltare a unității de învățământ; avizează proiectele de plan anual de școlarizare, de state de funcții și de buget ale unității de învățământ; • stabilește structura și numărul posturilor de personal didactic auxiliar, pe baza criteriilor de normare elaborate de Ministerul Educației și Cercetării pentru fiecare categorie de personal; avizează corecțiile propuse de director, care urmează să fie operate în timpul anului, în bugetul de învățământ; aprobă repartizarea pe titluri și articole de cheltuieli a fondurilor aferente finanțării de
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
cultură, fie prin urmarea modelelor din alte limbi de cultură, fără a presupune vecinătatea sau contemporaneitatea cu ele. Prin urmare, autoritatea este relevantă în mod deosebit la nivelul limbii literare, unde se manifestă activitatea socială de cultivare a limbii prin normare, precum și prin instituirea și funcționarea normelor legiferate, stabilite prin vizarea unor modele determinate. Normarea este suma actelor conștiente de modificare și de apreciere a elementelor limbii din perspectiva unui ideal de limbă îngrijită, prin raportarea la parametrii evaluatori corect și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau contemporaneitatea cu ele. Prin urmare, autoritatea este relevantă în mod deosebit la nivelul limbii literare, unde se manifestă activitatea socială de cultivare a limbii prin normare, precum și prin instituirea și funcționarea normelor legiferate, stabilite prin vizarea unor modele determinate. Normarea este suma actelor conștiente de modificare și de apreciere a elementelor limbii din perspectiva unui ideal de limbă îngrijită, prin raportarea la parametrii evaluatori corect și incorect. Pentru ca asemenea acte să aibă valabilitate socială, este necesar ca autorul lor să
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este necesar ca autorul lor să fie învestit cu autoritate, să poată stabili și să poată impune un criteriu de apreciere a elementelor limbii și de distingere între elementele corecte și cele incorecte. În principiu, ceea s-a realizat prin normare ar trebui să devină o necesitate pentru membrii societății, încît să existe o orientare socială favorabilă respectării normei. Pentru aceasta însă trebuie să existe o suficientă susținere a normei, instituirea ei realizîndu-se cu concursul autorității, ce se poate manifesta pe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sînt orientate conștient și voit, din perspectiva unor scopuri, încît schimbările se produc cu aportul voinței. De aceea, evoluției naturale, obiective, a limbii populare, limba literară îi opune o evoluție dirijată, subiectivă. Cea mai importantă formă a manifestării voinței este normarea, adică instituirea unor reguli de folosire a limbii în scriere și în vorbire. Dacă însă limba populară are reguli ce se relevă din însăși folosirea ei printr-o normă cutumiară, în limba literară regulile sînt stabilite prin acte de voință
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în mod obiectiv diferențieri nu rezultă că norma cutumiară (care este în esență norma limbii istorice) trebuie neglijată prin promovarea normei prescrise, iar din admiterea voinței ca principiu al schimbării limbii literare nu se poate deduce admiterea liberului arbitru în normarea limbii. Ca atare, în stabilirea normei prescrise trebuie să se pornească de la norma cutumiară, abaterile de la aceasta fiind admisibile numai dacă sînt pe deplin întemeiate din perspectiva cultivării limbii, sistematizării, conformității cu situațiile originare etc. Variația și variabilitatea limbii populare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aspectele non-verbale sînt conexate cu producerea limbajului verbal și că, pentru mai multă claritate, este necesar apelul la termenul co-verbal pentru a face referiri la această categorie a elementelor non-verbale. V. actualizare, co-verbal, gestualitate, oral. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN NORMARE. În teoria limbii literare, normarea este intervenția conștientă în modificarea limbii. Se începe cu o constatare a stării naturale a limbii, stare care nu corespunde cu exigențele unui anumit nivel cultural și social. De aceea, se proiectează o formă a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
producerea limbajului verbal și că, pentru mai multă claritate, este necesar apelul la termenul co-verbal pentru a face referiri la această categorie a elementelor non-verbale. V. actualizare, co-verbal, gestualitate, oral. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN NORMARE. În teoria limbii literare, normarea este intervenția conștientă în modificarea limbii. Se începe cu o constatare a stării naturale a limbii, stare care nu corespunde cu exigențele unui anumit nivel cultural și social. De aceea, se proiectează o formă a limbii care să corespundă acestor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
corespundă acestor exigențe și se stabilesc mijloacele necesare; adică, se formulează normele și se demonstrează starea nedorită pe care ar produce-o situația în care nu s-ar interveni. De fapt, tocmai evitarea acestei situații stă la baza efortului de normare, fenomenul de intenționalitate fiind presupus de rezultatul acțiunii de normare și de ceea ce s-ar întîmpla dacă normarea nu ar avea loc. Raportată la norma lingvistică (care conține numai ceea ce în vorbirea concretă este repetare a modeleleor anterioare, deci ceea ce
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
formulează normele și se demonstrează starea nedorită pe care ar produce-o situația în care nu s-ar interveni. De fapt, tocmai evitarea acestei situații stă la baza efortului de normare, fenomenul de intenționalitate fiind presupus de rezultatul acțiunii de normare și de ceea ce s-ar întîmpla dacă normarea nu ar avea loc. Raportată la norma lingvistică (care conține numai ceea ce în vorbirea concretă este repetare a modeleleor anterioare, deci ceea ce este stabil în vorbire), intenționalitatea reprezintă prima fază a manifestării
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care ar produce-o situația în care nu s-ar interveni. De fapt, tocmai evitarea acestei situații stă la baza efortului de normare, fenomenul de intenționalitate fiind presupus de rezultatul acțiunii de normare și de ceea ce s-ar întîmpla dacă normarea nu ar avea loc. Raportată la norma lingvistică (care conține numai ceea ce în vorbirea concretă este repetare a modeleleor anterioare, deci ceea ce este stabil în vorbire), intenționalitatea reprezintă prima fază a manifestării voinței în normarea limbii, stabilind necesitatea de a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ceea ce s-ar întîmpla dacă normarea nu ar avea loc. Raportată la norma lingvistică (care conține numai ceea ce în vorbirea concretă este repetare a modeleleor anterioare, deci ceea ce este stabil în vorbire), intenționalitatea reprezintă prima fază a manifestării voinței în normarea limbii, stabilind necesitatea de a aprecia dacă un fapt sau un fenomen este convenabil, adecvat, corect, cuvenit, just etc. și de a obține un rezultat prin instituirea normei. Din acest motiv, normarea constă în elaborarea unor obiective care vizează ceea ce
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
intenționalitatea reprezintă prima fază a manifestării voinței în normarea limbii, stabilind necesitatea de a aprecia dacă un fapt sau un fenomen este convenabil, adecvat, corect, cuvenit, just etc. și de a obține un rezultat prin instituirea normei. Din acest motiv, normarea constă în elaborarea unor obiective care vizează ceea ce trebuie să fie, indicînd și cum trebuie acționat pentru obținerea rezultatului scontat. Totodată se presupune judecata că a urma aceste directive este oportun, iar a nu ține cont de ele este inoportun
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu altele. De aceea, normele realizate de voință trebuie să se coreleze între ele, să fie consecvente și cu acțiune permanentă și, pe de altă parte, să fie însoțite de obligații și de permisiuni la nivelul întregii societăți. Activitatea de normare, de instituire a unor reguli, este specifică aspectului literar al limbii care, spre deosebire de cel popular, are în epoca modernă trăsătura de a fi comună întregului grup ce vorbește o limbă, fără a cunoaște diferențieri locale. Limba literară are însă, la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
diminuată, nu este totdeauna respectată. Ca atare, între scriere (forma de bază a limbii literare) și vorbirea literară există diferite grade de apropiere, dar nu identitate, deși tendința firească este ca ele să evolueze congruent. Un principiu de bază al normării este forma curentă a limbii manifestată ca un determinism natural, ca latură obiectivă, independentă de voința oamenilor. Cu toate acestea, voința acționează și la acest nivel prin activitatea de a regulariza formele și de a înlătura ceea ce în limba vorbită
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
are, în linii mari, două laturi, una regulatoare și una înnoitoare. În acest mod, se poate afirma că evoluția limbii literare este susținută de factori obiectivi (reprezentați de limba vorbită), dar se structurează sub supravegherea și cu aportul factorilor subiectivi. Normarea limbii și, îndeosebi, funcționarea normei lingvistice transformă aici o relație socială, determinată doar de mediul cultural comunitar, într-o relație mijlocită de instituții, care prescriu ceea ce este bine și rău, corect și incorect, permis și nepermis etc. Se realizează astfel
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și incorect, permis și nepermis etc. Se realizează astfel o diviziune socială care diferențiază pe cei care respectă norma devenită regulă de conduită coercitivă de cei care n-o respectă. Deși implică eforturi deosebite pentru un grup profesional (al specialiștilor), normarea reprezintă un proces mai puțin dificil decît cel de transformare a comportamentului lingvistic al întregii societăți. În principiu, ceea ce a realizat voința normativă ar trebui să devină o necesitate pentru membrii societății, instituirea teleologică, prin urmărirea unui scop determinat, manifestîndu-se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
înțeleagă necesitatea. Este vorba deci de a înțelege necesitatea normei, iar nu norma însăși, căci nu se poate cere tuturor celor care se supun normei să o înțeleagă ca atare. Rezultă de aici că, pentru a reuși în acțiunea de normare a limbii, normele trebuie să fie simțite ca o necesitate de către membrii societății și să devină o formă de modelare a comportamentului lor. Această necesitate nu emană însă spontan din interiorul conștiinței (nu are, prin urmare, sorginte introspectivă), ci rezultă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la cultura majoră, acces care se realizează numai prin intermediul limbii literare, se înțelege de ce, în cazul normei limbii literare, autoritatea în domeniu trebuie să devină o autoritate socială, adică o autoritate care are ca subiecți pe toți membrii societății. Succesul normării este asigurat, în această perspectivă, de instituirea normei, de intrarea ei într-un mecanism social menit să schimbe comportamentul oamenilor într-o anumită sferă a manifestării lor. Instituirea normei poate fi îngreuiată sau chiar frînată, pe de o parte, de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
imitația are un rol însemnat și, în această situație, crește importanța modelelor care sînt urmate. Există predispoziția de a imita pe reprezentanții puterii și ai administrației, astfel încît se poate vorbi de o autoritate a magistratului. Din caracterul practic al normării decurge că respectarea normei, chiar și după ce a fost instituită, se realizează printr-o autoritate de sancționare, iar, din acest punct de vedere, norma lingvistică este oarecum dezavantajată și, de aceea, deși întemeiată științific, ea trebuie sprijinită guvernamental (dintr-o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
manifestarea simultană a mai multor norme, raportul dintre norma cutumiară și norma instituită (după A. Martinet, norma descriptivă și norma prescriptivă) etc. Pe baza acestor constatări, se poate stabili timpul, locul și aspectul limbii concretizate în discurs. V. limbă literară, normare. PHILIPPIDE 1894; HJELMSLEV 1934; COȘERIU 1952, MARTINET 1967; DSL 2001. IO NUME PROPRIU. În mod obișnuit, gramaticile tratează numele proprii ca fiind o categorie distinctă în raport cu cea a numelor comune. Problema genului, a numărului și a determinării (cu articol) are
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ταξίδι μου], S. K. Vlastos, Athènes, 1888. Aron PUMNUL (1818-1866), cărturar ardelean, profesor la Cernăuți în Bucovina, promotor al mișcării de emancipare din 1848, specialist în lingvistică, autor de manuale și de studii în care își expune principiile fonetice în normarea limbii române. Lucrări de referință: Lepturariŭ rumînesc cules de-n scriptorĭ rumînĭ, 3 vol., Wien 1862-1865 (Antologie); Grammatik der rumänischen Sprache für Mittelschulen, Wien, 1864, Cernăuți, 1882. Marcus Fabius QUINTILIAN (cca 35-96), retor antic care a elaborat, în secolul I
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
limba română modernă și contemporană, posibilitatea ca un substantiv colectiv plin referențial să impună acordul semantic, la plural, s-a limitat la situațiile când colectivul face parte dintr-o sintagmă partitivă. Reducerea acordului semantic poate fi pusă în legătură cu eforturile de normare a limbii române și de creare a unei variante literare, supradialectale. E posibil ca oscilația între acordul semantic și acordul formal al verbului-predicat cu subiectul realizat printr-un substantiv colectiv să se fi redus ca urmare a fixării acestor norme
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în primul rând limba vorbită. Limba scrisă are un caracter mai elaborat, mesajul este anticipat, se poate reveni asupra unui cuvânt sau se pot face corecturi, așadar neanticiparea mesajului nu este un motiv tocmai acceptabil, din punctul de vedere al normării limbii literare. În limba vorbită, acordul cu primul conjunct în ordinea VSO este destul de frecvent mai ales când conjuncții sunt grupuri sintactice mai mari, extinse. În limba scrisă, fenomenul este mai puțin frecvent, și apare în aceleași condiții de extindere
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]