2,627 matches
-
Mai târziu, când am văzut la Viena câteva dintre tablourile lui Brueghel, cred că am înțeles de ce-i atrăsese atenția lui Strickland. Iată încă un om cu o viziune cu totul specială asupra lumii. Pe vremea aceea mi-am luat notițe destul de abundente întrucât intenționam să scriu ceva despre el, dar între timp le-am pierdut, și acum a rămas doar amintirea unei emoții. El părea să aibă o viziune grotescă asupra semenilor lui și era supărat pe ei pentru că sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
recunoscu de Îndată textul ce făcea obiectul lecției: era Facerea, și anume narațiunea primelor zile ale Creației. Se așeză pe colțul băncii celei mai apropiate. Atunci observă, printre ascultători, silueta plăpândă a lui Bernardo, care, aplecat peste tăblițele cerate, scria notițe cu repeziciune. Deodată Își ridică ochii, iar privirile li se Încrucișară. Închise brusc tăblițele, schițând un semn rapid de salut. Între timp, Arrigo părea să se fi apropiat de concluzie. Cită din operele unor părinți ai Bisericii și zăbovi Îndeosebi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
amândoi provin din aceeași țară. Acea armonie a sufletului care Îi leagă Între ei pe toți cetățenii Republicii lui Platon. Continuă să răsfoiască manuscrisul până la ultimele pagini. În legătură mai fuseseră adăugate două caiete Întregi, În parte deja pline de notițe și observații, trasate de aceeași mână care Întocmise notele. Un nou capitol, Liber undecimus de amplitudine rei universalis. Amplitudinea universului. Așadar, cel care Întocmise notele nu se limitase la glosarea textului, ci Își propusese și să Îl completeze printr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
atât, ideea pe care o avea el despre bine și rău. La anunțul sentinței, condamnatul urla, plângea, turba, își ridica uneori mâinile spre Ceruri ca și cum și-ar fi adus deodată aminte rugăciunea. Deja Destinat nu îl mai vedea. Își strângea notițele în mapă, patru sau cinci foi de hârtie pe care-și redactase rechizitoriul cu scrisul său mic și îngrijit, muiat în cerneală violetă, un pumn de cuvinte alese care cel mai adesea făcuseră asistența să freamăte și pe jurați să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
prefira încet lumina și orele. Toți cei prezenți erau așezați ca niște figurine de plumb pe o scenă în miniatură. Berfuche avea nasul roșu și ochii înlăcrimați. Grosspeil pălea, luând culoarea apei. Ciupitu stătea cu carnețelul în mână, își luase notițe, și își mai scărpina uneori obrazul bolnav pe care frigul îl umpluse de semne albe. Jandarmul cu ouăle părea de ceară. Primarul se întorsese la primărie, tare mulțumit că va sta la cald. Își îndeplinise sarcina, restul nu-l mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
-și legene bastonul ca și cum ar fi alungat muște. Soarele străpunsese ceața și făcea chiciura să se topească. Eram la fel de țepeni ca țărușii din parc și aveam obrajii aspri și tari ca niște tălpi de lemn. Ciupitu încetase să mai ia notițe, ce ar fi putut scrie, de altfel? Totul fusese spus. — Bine, bine, bine... spuse iarăși Mierck, legănându-se pe vârful picioarelor. Apoi, se întoarse deodată spre jandarmul orașului: — Transmiteți-i complimentele mele! Și celălalt, luat pe nepregătite: — Cui, domnule judecător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
considera un portdrapel al victorienilor. „Victorieni, victorieni ce nu știu cum să plângă, Ci seamănă amarul copiii ce-au să-l strângă...“ a mâzgălit Amory În caietul său. Conferențiarul bălmăjea ceva despre soliditatea lui Tennyson și cincizeci de capete se aplecau deasupra notițelor. Amory a Întors foaia și a scris În continuare pe pagina intactă: „S-au cutremurat aflând ce-nseamnă Darwin, În sfârșit, S-au cutremurat când valsul a intrat și Newman a ieșit...“ Dar valsul intrase cu mult mai devreme, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
anchetează cazul, poate ne vei spune câte ceva despre ea. El ridică din umeri: — E dintr-o familie germană cumsecade. 17 ani, locuiește pe Schloss Strasse, în cartierul Steglitz. Făcu o pauză în timp ce ochii lui se uitară fugar în jos pe notițe. — A dispărut miercuri, 24 august, când a plecat de acasă să facă o colectă pentru Programul Economic al Reich-ului, pentru BdM. Făcu din nou o pauză. — Și ce anume colecta? întrebă contele. — Tuburi vechi de pastă de dinți, domnule. Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
din nou o pauză. — Și ce anume colecta? întrebă contele. — Tuburi vechi de pastă de dinți, domnule. Cred că metalul este... — Mulțumesc, inspectore, știu care este valoarea reziduală a tuburilor de pastă de dinți. — Da, domnule. El privi din nou notițele: — S-a raportat că a fost zărită pe Feuerbachstrasse, Thorwaldsenstrasse și Munster Damm. Munster Damm se întinde spre sud pe lângă un cimitir și paraclisierul de acolo spune că a văzut o fată de la BdM care corespunde semnalmentelor Irmei trecând pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
se întoarse să plece. — O, inspectore, zise Illmann, ai putea să-l rogi pe unul dintre prietenii noștri în uniformă să facă niște cafea. Lucrez mult mai bine când sunt treaz. De asemenea, am nevoie de cineva care să ia notițe. Sergentul dumitale poate să scrie lizibil? Ce crezi? Presupun că da, domnule. — Inspectore, singura prezumție care poate fi făcută în siguranță cu privire la standardele educaționale care prevalează în Orpo este aceea care se referă la bărbatul care este capabil doar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
poate fi făcută în siguranță cu privire la standardele educaționale care prevalează în Orpo este aceea care se referă la bărbatul care este capabil doar să completeze un bilet la pariuri. Află sigur, dacă nu te superi. Prefer să iau eu însumi notițe decât să trebuiască mai târziu să descifrez mâzgălelile chirilice ale unei forme de viață primitive. Da, domnule, zâmbi Deubel forțat și merse să-și îndeplinească ordinele. Nu credeam să fie genul sensibil, comentă Illmann, privindu-l plecând. Imaginează-ți un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
mic detaliu: — Țigări, zise ea, după un minut. Nu ca ale lui tati. Deschise ochii și se uită la mine. Aveau un miros ciudat. Dulce și foarte puternic. Ca frunzele de dafin sau de oregano. Mi-am trecut în revistă notițele și, când am fost sigur că ea nu mai avea nimic de adăugat, m-am ridicat: — Îți mulțumesc, Sarah, ai fost de mare ajutor. — Am fost? zise ea veselă. Chiar am fost? — Cu siguranță. Am zâmbit cu toții și pentru un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
undeva între casa dumneavoastră din Steglitz și școala de dans, nu-i așa? L-am aprobat din cap. Ceva probleme acasă? Nici una, răspunse Hildegard pe un ton ferm. — La școală atunci? Am clătinat amândoi din cap și Vogelmann mâzgăli niște notițe. — Avea prieten? M-am uitat la Hildegard. — Nu cred, zise ea. Am căutat în camera ei și nu e nimic care să indice că s-ar fi văzut cu vreun băiat. Vogelmann dădu din cap posomorât și apoi fu victima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
la definiție pentru a găsi accepția inițială și referința la filosofii Antichității grecești. De altfel, cel mai mare adesea, ezităm să le recunoaștem sofiștilor calitatea de filosofi și vorbim de gânditori sau de retori - tot atâtea moduri de a cauționa notița redactată sub ochii lui Platon, care-i privește la fel de binevoitor pe atomiștii din Abdera: niște dușmani și nimic mai mult. Nici măcar niște adversari care trebuie respectați și criticați fără a le deforma tezele. Nu: niște dușmani, într-adevăr, acesta-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
materie de mișcare a astrelor, după ce a inventat instrumente de măsură și de calcul care i-au permis să confirme argumentele teoretice din Timaios al lui Platon asupra relațiilor dintre planete. Tot călătorind în lung și în lat, el ia notițe, redactează texte ca geograf, gândește ca un etnolog și reacționează ca un om interesat de tot ce vede. Gândirea lui este rezultanta unui număr la fel de mare de influențe. Școala pe care o deschide ține de materialismul democritean, fără însă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Biblioteca acestei vile funcționează ca un creier, o inimă și o inteligență a locului. în ea se găsesc textele canonice și fondatoare, gândirile esențiale. Elegiacii, retorii, filosofii se odihnesc aici, așteptând o consultare, o lectură. Oaspeții intră, citesc, meditează, iau notițe, reflectă, își confruntă punctele de vedere, își compară propriile viziuni asupra lumii cu cele ale marilor gânditori ai Antichității. Teoria epicuriană este decorticată aici înainte de exercițiile spirituale, de lucrările practice și de punerile în aplicare. Cartea vizează acțiunea, textul anunță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
să fie o trilogie, o șaga, poveste de familie pe mai multe generații, din secolul 14 spre 21... Știu ce aș vrea, dar nu știu cum se vor lăsa ispitite personajele să mi se alăture în acest demers. Eu lucrez fără schițe, notițe, etc. Totul vine , se așează, își face loc în întreg. Vorbim peste un an despre acest proiect. Sper să nu mă dezamăgesc singură.Vrei și un titlu? Hersen! Este numele de familie al bunicilor mei dinspre mama. De aici am
DEŞI A PUBLICAT 20 DE CĂRŢI ŞI A PRIMIT 30 DE PREMII, SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA MELANIA CUC CONTINUĂ SĂ FIE EA ÎNSĂŞI, CEA OBIŞNUITĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361490_a_362819]
-
procesele psihice ale personajului (de fapt, ale personajelor, întrucât, într-un fel sau altul, și eroii scrierilor lui traversează aceleași probleme ca și Dorin Moisescu însuși, plăsmuitorul lor). Romanul Inelul de iarbă are o construcție circulară: se deschide cu o notiță seacă referitoare la protagonist („Înainte de a muri, autorul acestui roman a plecat cu acce¬le¬ratul spre orașul natal“; ulterior cititorul află că acesta merge să-și ascundă manuscrisul romanului în Dealul Mohâia) și se încheie cu un Epilog ce
ÎNŢELEPCIUNEA ESTE DUMNEZEU, IAR IUBIREA IDEALUL, PREFAŢĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞLA ROMANUL INELUL DE IARBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364009_a_365338]
-
acest bun este și protejat prin lege (Legea dreptului de autor). Acum aproximatv o lună pe Facebook a apărut o postare cu o pagină dintr-o carte în care era poezia mea "Îți mulțumesc Doamne" . Poezia era însoțită de o notița în care se spunea că face parte dintr-o carte unicat ce a fost dăruita de către părintele Arsenie Boca unei creștine și (își dădea cu presupusul) editorul domnul Cristiam Șerban ar fi o rugăciune specială compusă de acest părinte binecunoscut
ATENTIE SCRIITORI SE FURA! de DORINA STOICA în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362907_a_364236]
-
consecutiv la activitățile ANRM, memorial încorporate Zilei Naționale a României, cu aportul organizatoric exemplar al președintelui filialei locale Alba, Mircea Trifu, împreună cu Mariana Adam și Radu Urcan, care au oferit un model de ospitalitate impecabilă. Am avut a-mi lua notițe de la Alba Iulia, pentru că vom avea, la rândul nostru, fiecare dintre județe, ocazia să găzduim un Consiliu ANRM, pe care îl dorim la fel de izbutit” menționează Elena Pal, președinte al filialei Neamț, a Alianței. Împreună și în unitate cu filiala Alba
1 DECEMBRIE, ZIUA REGALĂ A MARII UNIRI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362927_a_364256]
-
a avea, la baie, doar produse originale. Un adevărat răsfăț! Pe cearșaf, după ce m-au așezat, cu grijă, au început să se scurgă textele și cifrele scrise de mine, în dormitorul din Timișoara. În mâinile umede, strâng carnețelul plin de notițe. Literele, cifrele alunecă din el, de pe corpul meu... -E scrisul lui Mihai! E continuarea ultimei sale teze! strigă înfiorată, prăbușindu-se-n genunchi, sora lui. Îmi sărută mâinile, picioarele... -Mihai!!! Mihai, tu ești????? Acum începi o lucrare nouă? Ăsta e
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
dar cum să sui pe cer cu lacrimi acolo raiul desplteste patimi eu am să scobor o răzvrătire să nu ucid furtuni nici nori de ploi să pot să înfloresc o stea iar printre răsuflări de vânt să îți citesc notițe epopeea mea migrena mea desuflet în curcubeu de tunet Referință Bibliografică: CATRENE CU MIGRENE 7 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2007, Anul VI, 29 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile
CATRENE CU MIGRENE 7 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363521_a_364850]
-
în: Ediția nr. 1603 din 22 mai 2015 Toate Articolele Autorului Arhiereul Caiafa se afla la reședința sa în camera de lucru. Stătea așezat pe un divan și răsfoia câteva bucăți de hârtie chinezească pe care erau trecute sume și notițe. Plictisit, strânse teancul pe care îl puse pe o măsuță din apropiere. Citi apoi o scrisoare pe care o scrisese învățatul Gamaliel nepotul lui Hilel și care îi era adresată lui personal. Se lăsă apoi pe spate pe pernele divanului
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
-și tragă sevele de peste tot. Peisajul se animă treptat: apare un cățeluș negru și zglobiu, iar mai departe văd un maroniu masiv, dar bine înlănțuit, care nu protestează la vizita mea pașnică. Copleșit de vălmășagul de impresii, decid să iau notițe, așezându-mă la o masă, de sub prelata căreia scoate capul o pisică; nu se sinchisește de mine și își continuă moțăiala. O ușă scârțâie îndelung (lipsea o mână de meseriaș!) și apare o fată (de vreo 15 ani), care știe
CRĂCIUN ÎN ASIA – FRAGMENTE DIN REPORTAJUL ILUSTRAT “COREEA DE SUD (2003 – 2004)”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie [Corola-blog/BlogPost/362526_a_363855]
-
pe toată durata excursiei, pantaloni scurți, sandale pe piciorul gol și un tricou schimbat zilnic, dar neapărat cu dungi orizontale. Însă în autocar, când a început să vorbească, ne-a cucerit pe toți. Avea un stil inconfundabil - vorbea liber, fără notițe, prezenta informațiile cu un limbaj nepretențios, repeta de multe ori primul cuvânt din frază (“Și-atuncea? Ei, și-atuncea maurii...”), făcea multe divagații dar nu pierdea niciodată șirul (“ Închidem toate parantezele și ne întoarcem la plecarea lui Columb...”), introducea exact
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]