1,291 matches
-
furculițe și cuțite, cinci pahare de apă și de vin etc. ("cinci linguri, cinci furculițe și cinci cuțite"). 144 Acest exemplu este marginal, întâlnindu-se în limbajul mai puțin îngrijit, din cauza tendinței de invariabilitate (sub forma de masculin) a unor numerale compuse (cf. doisprezece mii etc.). 145 Comp. cu sintagmele coordonate formate din două substantive fără determinanți ("nude"), corecte: (i) a. - Ce are Maria, băiat sau fată? / - Are băiat și fată, a născut gemeni. b. Am văzut niște băieți și o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pe la o mănăstire! zîmbim de țigani și ea nu rîde, ia uite-l, duce pruncul în alt vagon! pe la Vatra Dornei încolo, hîrțoagele în fluxul vorbirii, mai ușor decît cursul privirii, cade instantaneu în șocul continuu ocular, patru, unu, zero numeralele pe românește, zero la țiganii indieni, Valentine, tu te-ai săturat! noțiunile închegate pe batjocură, bătrînul stă drept, cămașa albă pătată de cît am păstrat-o în lacră, între umeri colinari topită călătoria de douăzeci și unu de ori, km 86+4
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cînt exact ca acolo, dar cel mai bine în vis, m-au trezit la pornire, pune muzică folclorică, Șteiul cît bunăstarea fabricilor Miculeștilor, la Rieni în jos, brîiele roșii calcă traversa prinsă pe tavan, mobilul țigăncilor în fuste tot cu numerale românești, trei blocuri turn singurele din oraș, Deva 75 km, Vîrfurile 37 km, [Vîrsta] și destinuuul / Mi te-au scos în cale / Să ne șteargă viața /Lacrimile-amaaare! miros de chipsuri trecute pe manele grele, în Apuseni, în care și desenul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sudoare - că doar eram mare profesoară - starea aceea de bine și de mulțumire care îi dădea putere și speranță. Și apoi, până începeam, până ne pregăteam creioanele, Geta mă tot întreba: - Azi ce vom face? - Geta, cred că vom studia numeralul. - E frumos ? Ușor ? - Știi cum e, un fel de literatură a cifrelor. - Ah, nu-mi place, nu-mi place matematica și-am repetat clasa din cauza ei. Nu vreau, plec acasă. - Bine atunci, facem substantivul. - Cred că nu-i tot cu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
nu-i sigur pe ceea ce știe, imită vorbirea "autorizată". Care, de mult vreme, nu mai este etalon. Radioul este vinovat de neroada deplasare a accentului pe penultima silabă a numelor proprii ("Grădinaríu", "Pescaríu"), de eterna lipsă de acord gramatical cu numeralul 12, dar, mai ales, de lățirea altei gogomănii: dublarea amărâtei de CA (când prepoziție, când adverb) cu un stupid, ilogic și parazit ȘI: "ca și". Din câte am putut observa, prostia căci despre asta-i vorba s-a lățit ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
3. să știe că atributul poate determina și un substitut al substantivului 4. să știe că un substantiv poate avea unul sau mai multe atribute 5. să știe că atributul poate fi exprimat prin diferite categorii morfologice - substantiv, adjectiv, pronume, numeral, verb (la unul din modurile nepersonale) și prin adverb; 6. să cunoască întrebările specifice atributului și utilizarea lor corectă; 7. să recunoască regulile de punctuație cerute de tribut 8. să recunoască atributul ca determinant al unui substantiv sau al unui
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
GUȚU ROMALO, VALERIA, Metodologii în predarea limbii române ca limbă străină, LR, 28, nr. 5, 1979, 525-530. [85] GUȚU ROMALO, VALERIA, Textul literar: modalitate de cultivare a exprimării elevilor, LR, 29, nr.5, 1980, 489-492. [86] GUȚU ROMALO, VALERIA, Flexiune numeralului (I), în LR, an 24, n. 2, martieaprilie, 1980, p. 149-152. [87] H[ANGIU], I. Sesiunea festivă: I. Raportul limbă-literatură în procesul instructiveducativ; II. Rolul formativ al predării limbilor moderne în învățămînt (București, 30 noiembrie 1979). în: BulSȘF, 1980, p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
TUI], 1982, 266 p. (UI. FF). [269] ȚIMBOLSCHI, MĂNDICA, Manualele de limba română - important auxiliar pentru activitatea învățătorilor, în: RPed, 31, nr. 12, 1982, p. 27-29. (cls. I-IV). [270] UNGUREANU, DOINA, Obligatoriu,.. și facultății în predarea la străini a numeralului din limba română, LM, 115 -120. [271] URICARIU, LUCIA, MARILENA VELICAN, ADRIAN MATEESCU, ELISABETA ȘOȘA, Coordonatori: Flora Șuteu și Emil Ghițulescu, Limba română. Manual pentru studenții străini. Profil medical, M.E.î., București, 1982. în: LM, p. 271-273. [272] VASILIU, EMANUEL
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Klim, 2010, 288 p. [62] MANOLE, ANGELA, Primii pași spre școală: auxiliar didactic pentru clasa I: probe de evaluare predictivă, fișe de lucru, probe de evaluare sumativă, jocuri, Pitești, Paralela 45, 2010, 79 p. [63] MARCU, RAMONA-MIHAELA, Morfologia: substantivul, adjectivul, numeralul, Craiova, Didactica Nova, 2010, 88 p. [64] MARIN, LUCIA, Matematică și limba română: clasa a IV-a fișe de lucru, Craiova, Legis, 2010, 74 p. [65] MATEI, DANA MARIA, Metodologia predării complementului indirect, Slatina, [s.n.], 2010, 52 p. [66] MĂRĂNDUC
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
cratima ( liniuța de unire sau de despărțire ) se folosește: - în repetiții, când cuvântul repetat (substantive, adjective, adverb) formează o unitate; - în interiorul unor expresii formate din două substantive,un substantiv și un adverb, din două adverbe sau două interjecții;între două numerale, pentru a arăta că indicația numerică este aproximativă; - între cuvintele care arată limitele unei distanțe, ale unui interval de timp. I. 3. SEMNELE DE PUNCTUAȚIE FOLOSITE CA SEMNE DE ORTOGRAFIE Uneori semnele de punctuație se folosesc ca semne ortografice. De
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
semne ortografice. De exemplu, punctul marchează de obicei abrevierile. Cratima marchează rostirea împreună a două sau mai multe cuvinte, fie că lipsesc sunete, fie că nu lipsesc. Este folosită în : - scrierea unor cuvinte compuse ;despărțirea cuvintelor în silabe; - între două numerale ; - scrierea unor cuvinte abreviate : d-ta, d-sa. CAPITOLUL II ORTOGRAFIA 1. Scurt istoric 2. Principii și norme de ortografie 3. Semnele ortografice 13 II. ORTOGRAFIA II. 1. SCURT ISTORIC Ortografia este un sistem de reguli precise, fixe și unitare
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
hieroglific cuvintele semne se apropiau de obiectele pe care le reprezentau, numerele și literele din scrierea alfabetică interferează cu o valoare numerică, iar lumea zeilor este determinantă printrun sistem numeric 57; și aceasta se extinde la un întreg panteon. Simbolismul numeral a fost promovat în timpurile mai recente de sistemul esoteric dualistic elen, de gnosticism și cel mistic esoteric din Kabbala 58. Pitagora fundamentează esența prin studiul geometriei, muzicii și astronomiei. Divinitatea lui Pitagora 59 era monada sau Cel Singur, care
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
oricine“ sunt cuvinte-cheie pe care le auzi În legătură cu Google tot timpul. Într-adevăr, istoria oficială a site-ului Google expusă pe pagina de start remarcă faptul că numele „Google“ este un calambur al cuvântului „«googol», care este numărul reprezentat de numeralul 1 urmat de o sută de zerouri. Utilizarea acestui termen de către Google reflectă misiunea companiei de a organiza imensa și aproape infinita cantitate de informații disponibile pe Web“, numai pentru tine. Ceea ce reflectă succesul companiei Google este interesul oamenilor să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
fi strînsă, sa va chema îndată și se va aduna în termenu de dece dile. În cele optu dile ce voru urma după strîngerea ei, va trebui să fi procedatu la alegeera Hospodariloru. Aflarea de față a trei părți din numeralu membriloru înscriși va fi neapărata, spre a putea proceda la alegere. În cadu candu în cel optu dile nu se va fi făcută alegerea a noua di la amiadi. Adunarea va proceda la alegere ori care aru fi numeralu membriloru
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
din numeralu membriloru înscriși va fi neapărata, spre a putea proceda la alegere. În cadu candu în cel optu dile nu se va fi făcută alegerea a noua di la amiadi. Adunarea va proceda la alegere ori care aru fi numeralu membriloru de față. Învestitură va fi cerută că și în trecutu; ea va fi dată în termenu de o lună celu multu. Articolul 13 Va fi în dreptu de a fi alesu la Hospodoratu ori cine va fi în vîrstă
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
franceză pentru ciclul liceal: - Articolul: - hotărât, nehotărât, partitiv; - Substantivul: gen, număr, formarea genitivului și a dativului; - Adjectivul: acordul adjectivului calificativ, gradele de comparație, adjectivele pronominale (posesive, demonstrative și nehotărâte); - Pronumele: personal, reflexiv, posesiv*), demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât, en și y; - Numeralul - cardinal și ordinal; - Verbul: - modul indicativ, condițional (prezent și trecut*), subjonctiv (prezent, si trecut*), imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv, gerunziu*), participiu, acordul participiului trecut; timpuri simple și compuse; diateza activă, reflexiva și pasivă*); - Adverbul: tipuri, gradele de comparație
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
3 Comentarea unui text studiat*); 1.4 Retroversiune cu suport lexical; 1.5 Explicarea unor elemente de cultură și civilizație. NOTĂ: *) Textele studiate vor fi diferite în funcție de filiera (teoretic/vocațional/teologic). 2.Conținuturi: 2.1. Morfologie: substantiv, adjectiv, pronume, verb, numeral; 2.2. Sintaxa; 2.3. Metrica și prozodie: hexametrul dactilic și pentametrul; 2.4. Literatura:- ILIADA - capodoperă a literaturii universale; - ODISEEA. - capodoperă a literaturii universale; - Tragediile lui Eschil - Tragediile lui Sofocle - Tragediile lui Euripide - HERODOT - părintele istoriei - Tucidide și opera
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
acordul adjectivului calificativ, gradele de comparație, formele speciale de comparativ și superlativ, adjectivele bello, quello, grande și sânto, adjectivele pronominale, posesive, demonstrative și nehotărâte. Adjectivul posesiv de politețe. d. - Pronumele: personal, de politețe, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât. e. - Numeralul: cardinal, ordinal. Exprimarea orei, datei și secolelor. f. - Verbul: modul indicativ, condițional, conjunctiv, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, timpurile simple și compuse, acordul participiului trecut, folosirea auxiliarelor, folosirea conjunctivului, diateza activă, pasivă și reflexiva, construcții verbale perifrastice, concordanță timpurilor la indicativ
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
de + infinitivo - Pronombres indefinidos - Romper + a + infinitivo, Andar + gerundio - Ușo de la conjuncion și condițional - El adverbio - Verbos irregulares Clasa a IX-a - Sintaxis de los verbos ser y estar - El acento grafico en espanol - Los pronombres relativos a interrogativos - El numeral y la expresion de la fecha - Preteritos indefinidos irregulares - La apocope - Ușo de las preposiciones por, pară - Ușo del articulo masculino con sustantivos femeninos que empiezan en a o ha acentuada - Futuro perfecto de indicativo - Participios pasados irregulares - La interrogacion y
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
în planul expresiei, opoziția singular-plural pronumele cu structură substantivală (zece, sută, milion, miliard etc.) din alcătuirea pronumelor compuse de cuantificare numerică simplă sau distributivă: douăzeci, trei milioane, câte cinci sute etc. Distincția singular-plural, impusă de termenul simplu din structura acestor numerale, este asigurată de dezinențe, aceleași din flexiunea substantivală: -e/-i (zece/douăzeci), -ă, -e/-i (o sută, o mie/două sute, două mii), -Ø/ -e (un milion/două milioane). Tot prin dezinențe (eventual înscrise în flexiune internă) se exprimă opoziția singular-plural la pronumele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dat nimic niciunuia.” La nominativ-acuzativ, forma de feminin se deosebește la nivelul celui de-al doilea component: nicio fată/ niciuna. Adjectivul pronominal negativ realizează funcția sintactică de atribut în propoziții negative: „N-a mai plecat nici un student.” IV. NUMERALULtc "IV. NUMERALUL" Gramatica Academiei (și celelalte gramatici curente) fixează locul numeralului, în sens tradițional, între părțile de vorbire care se declină, pe baza conținutului semantic: „Numeralul este partea de vorbire care se declină și exprimă un număr, determinarea numerică a obiectelor sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
deosebește la nivelul celui de-al doilea component: nicio fată/ niciuna. Adjectivul pronominal negativ realizează funcția sintactică de atribut în propoziții negative: „N-a mai plecat nici un student.” IV. NUMERALULtc "IV. NUMERALUL" Gramatica Academiei (și celelalte gramatici curente) fixează locul numeralului, în sens tradițional, între părțile de vorbire care se declină, pe baza conținutului semantic: „Numeralul este partea de vorbire care se declină și exprimă un număr, determinarea numerică a obiectelor sau ordinea obiectelor prin numărare.” (G.A., vol.I, p.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
funcția sintactică de atribut în propoziții negative: „N-a mai plecat nici un student.” IV. NUMERALULtc "IV. NUMERALUL" Gramatica Academiei (și celelalte gramatici curente) fixează locul numeralului, în sens tradițional, între părțile de vorbire care se declină, pe baza conținutului semantic: „Numeralul este partea de vorbire care se declină și exprimă un număr, determinarea numerică a obiectelor sau ordinea obiectelor prin numărare.” (G.A., vol.I, p. 181), „Numeralul face parte din clasa semantică a cantitativelor (...) în calitatea lui de expresie a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sens tradițional, între părțile de vorbire care se declină, pe baza conținutului semantic: „Numeralul este partea de vorbire care se declină și exprimă un număr, determinarea numerică a obiectelor sau ordinea obiectelor prin numărare.” (G.A., vol.I, p. 181), „Numeralul face parte din clasa semantică a cantitativelor (...) în calitatea lui de expresie a numărului....” (G.A.: 2005, vol.I, p.289) Din aceeași perspectivă a gramaticii tradiționale sunt descrise și diferitele categorii de numerale, unele dezvoltând definiția generală, altele trecând
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
G.A., vol.I, p. 181), „Numeralul face parte din clasa semantică a cantitativelor (...) în calitatea lui de expresie a numărului....” (G.A.: 2005, vol.I, p.289) Din aceeași perspectivă a gramaticii tradiționale sunt descrise și diferitele categorii de numerale, unele dezvoltând definiția generală, altele trecând dincolo de ea: 1. numerale cardinale: unu, doi, o sută etc. alte numerale cardinale: • colective: amândoi, tustrei etc. • fracționare: cincime, jumătate etc. • multiplicative: îndoit, înzecit etc. • distributive: câte doi, câte trei etc. • adverbiale: de două
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]