531 matches
-
prozaic. Dominantă rămâne însă atitudinea ritualizantă: Zoria este un spațiu de oficieri grave în care cosmicul se înfățișează ca o mai pură natură, în care naturalul apare ca o mai umană ipostază a lucrurilor, în care lucrurile toate pregătesc procesiuni nupțiale erotice. Eul poetic este insinuat în fragmentele tuturor viziunilor, despre el este vorba de fapt, dincolo de toate măștile entuziasmelor romantice: "în fața amurgului, în fața luminii, a nordului sau a cerului". Remarcabilă este prospețimea acestui limbaj ce putea fi redescoperit ca vetust
Utopism () [Corola-website/Science/310239_a_311568]
-
Fără să aștepte dispensa papală necesară uniunii a două persoane de religie diferită și înrudite (amândoi erau descendenții lui Carol de Valois Angoulême), nunta va fi celebrată în 18 august 1572. Pentru a satisface numeroșii hughenoți veniți la Paris, binecuvântare nupțială are loc în curtea catedralei Notre-Dame, evitând astfel ca ei să asiste la slujba religioasă și fu dată de cardinalul de Bourbon în calitate de unchi a lui Henric de Navara, nu în calitate de preot. După nuntă s-a sărbătorit trei zile. Liniștea
Margareta de Valois () [Corola-website/Science/310287_a_311616]
-
ucide pe pețitori, dezvăluindu-și adevărata identitate. Penelopei nu îi vine să creadă și bănuiește că este vizitată de un zeu care a luat înfățișarea lui Ulise. Pentru a-l testa, Penelopa îi cere servitoarei ei, Euriclea, să mute patul nupțial în camera lor de nuntă. Ulise spune că acest lucru nu este posibil, deoarece el a făurit patul, iar unul din picioarele lui este un măslin viu. Penelopa se convinge astfel că cel dinaintea ei este Ulise. Se spune că
Penelopa () [Corola-website/Science/305054_a_306383]
-
la gospodăria comunală (din vara lui 1917) și apoi din toamna anului 1917 la Iași unde a promovat examenul de angajare ca tenor la Societatea română de operă. În aceeași iarnă a debutat ca actor de teatru în spectacolul "Marșul nupțial" de Henry Bataille, înlocuind un actor care nu mai era disponibil. El a jucat alături de Maria Ventura, Tony Bulandra și Florica Alexandrescu, fiind atât de emoționat că nu și-a mai adus aminte ulterior dacă a spus sau nu replica
Ion Finteșteanu () [Corola-website/Science/306112_a_307441]
-
este menită alungării spiritelor nefaste, a anotimpului rece și neroditor. Acestora le sunt oferite de către sătenii pe care îi întâlnesc în cale ouă, pălincă, bani sau gogoși. [[Imagine:NuntaBran.jpg|thumb|right|250px|Nuntă în zona Bran]] În mare, ciclul nupțial din Țara Bârsei nu diferă ca desfășurare de cele din restul Transilvaniei. În acest paragraf vor fi abordate doar manifestările secvențele specifice acestei zone. Un obicei aparte în Țara Bârsei îl reprezintă [[Logodnă|logodna]] și [[Nuntă|nunta]] în familiile mocanilor
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
un horcăit fâșâit „șree". Când cântă, pasărea înfoiază penele din jurui gâtului și coboară ciocul în jos; în același timp strânge penele crestei, care apar ca un al doilea cioc îndreptat în sus. Împerecherea are loc pe sol, fără manifestări nupțiale. Cuibărește în scorburi de arbori sau găuri de stâncă, în ziduri dărăpănate, în cavități din sol, în grămezi de pietre, stive de lemne, uneori și în cutii construite special pentru păsări (cuiburi artificiale). Cuibul este simplu, fără așternut special, este
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
Yefet și Shoshanna Haza, evrei tradiționaliști originari din Yemen, de unde emigraseră în Palestina mandatară în anul 1944. Talentul muzical și dragostea pentru cântec Ofra l-a moștenit de la mama ei care, în Yemen fusese o cântăreață mult apreciată la ceremoniile nupțiale evreiești. Ofra Haza a învățat la școala Uziel, unde a fost cooptată în cor. La vârsta de 11 ani a devenit membră a corului lui Menashe Lev Ran care își ținea repetițiile la casa culturală Beit Brenner din Tel Aviv
Ofra Haza () [Corola-website/Science/314689_a_316018]
-
interpretă de world music, pentru albumul ei „"Kiriya" ” care a fost cotat pe locul întâi în parada topului revistei Bilboard. Albumul a cuprins, între altele, melodia "Daw Da Hiya" care deplânge soarta femeilor în societatea patriarhală tradițională și două cântece nupțiale din tradiția evreilor yemeniți. În această perioadă Ofra Haza a colaborat cu câțiva soliști de renume ca Iggy Pop, Paul Anka, Paula Abdul etc. a continuat să fie invitată la numeroase emisiuni TV de varietăți și interviuri. De asemenea a
Ofra Haza () [Corola-website/Science/314689_a_316018]
-
Vest, unde căsătoriile chiar fără participarea clericilor erau considerate valide, un Romeo și o Julietă care se căsătoreau fără consimțământul părinților lor ar fi preferat ca unirea lor să fie binecuvântată de un preot. Există dări de seamă despre servicii nupțiale reale în Estul bisericii pe atunci unite începând din secolul al VII-lea, dar primul raport scris detaliat al unei nunți creștinești în Vest datează din secolul al IX-lea și pare să fie identică serviciului nupțial din Roma antică
Căsătorie () [Corola-website/Science/314098_a_315427]
-
seamă despre servicii nupțiale reale în Estul bisericii pe atunci unite începând din secolul al VII-lea, dar primul raport scris detaliat al unei nunți creștinești în Vest datează din secolul al IX-lea și pare să fie identică serviciului nupțial din Roma antică. Păstrarea obiceiurilor locale de căsătorie a fost recunoscută de Conciliul Tridentin, care a decretat: „Dacă vreo provincie are în această privință obiceiuri sau ceremonii lăudabile, dar diferite față de cele numite anterior, sfântul conciliu dorește în mod sincer
Căsătorie () [Corola-website/Science/314098_a_315427]
-
Premisele sale sunt evidente: izolarea testamentului, minimalizarea „cadrului epic inițial”, preluarea tezei Mușlea - Brăiloiu, ritul morții nelumiților. A. Fochi respinge tezele creștin-ortodoxe în favoarea caracterului profund laic al baladei și a tendințelor antiecleziastice. Alegoria morții devine un simplu ritual al consacrării nupțiale post-mortem. În concluzie, în Miorița asistăm la o tradițională nuntă postumă a tinerilor morți celibatari. Pentru A. Fochi, în textul mioritic moartea „reprezintă o întrerupere violentă și absurdă a vieții unui tânăr nelumit” și această violență (rod al conflictului economic
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
ul este un pește comun în râurile din Marea Britanie, Franța, Peninsula Iberică, Germania, Peninsula Scandinavică, Polonia și în toate râurile din Rusia, care se varsă în Marea Albă și în Marea Baltică. În timpul migrației, își schimbă complet înfățișarea, îmbrăcând o haina nupțială. Călătoria nupțială o face în luna iulie și august, și pentru a ajunge în apele de munte bogate în oxigen, el trece peste toate zăgazurile râurilor. În timpul călătoriei nupțiale, care poate dura și un an de zile, somonul nu mănâncă
Somon () [Corola-website/Science/314286_a_315615]
-
un pește comun în râurile din Marea Britanie, Franța, Peninsula Iberică, Germania, Peninsula Scandinavică, Polonia și în toate râurile din Rusia, care se varsă în Marea Albă și în Marea Baltică. În timpul migrației, își schimbă complet înfățișarea, îmbrăcând o haina nupțială. Călătoria nupțială o face în luna iulie și august, și pentru a ajunge în apele de munte bogate în oxigen, el trece peste toate zăgazurile râurilor. În timpul călătoriei nupțiale, care poate dura și un an de zile, somonul nu mănâncă nimic, iar
Somon () [Corola-website/Science/314286_a_315615]
-
în Marea Baltică. În timpul migrației, își schimbă complet înfățișarea, îmbrăcând o haina nupțială. Călătoria nupțială o face în luna iulie și august, și pentru a ajunge în apele de munte bogate în oxigen, el trece peste toate zăgazurile râurilor. În timpul călătoriei nupțiale, care poate dura și un an de zile, somonul nu mănâncă nimic, iar produsele sexuale se dezvoltă în timpul acestei călătorii pe seama grăsimii și a mușchilor. La sfârșitul călătoriei somonii sunt foarte slăbiți, carnea lor este decolorata și puțină, iar gura
Somon () [Corola-website/Science/314286_a_315615]
-
icre, în mici gropițe, în zona păstrăvului. După depunerea produselor sexuale, părinții de ambele sexe încearcă să coboare în mare pentru a se reface, dar cei mai mulți mor și puțini indivizii fac și a doua oră sau a treia oră călătoria nupțială. Puii ce ies din ou trăiesc în apele dulci până ce intră în al doilea an de viață și apoi coboară în mare dincolo de platforma continentală, pe abruptul continental, la o adâncime de 500-1000 m. Ating maturitatea sexuală la vârsta de
Somon () [Corola-website/Science/314286_a_315615]
-
o lungime de 1 m și o greutate de 15 kg. Unele exemplare bătrâne însă ating o lungime de 1,5 m și o greutate de 45 kg. Pescuitul acestui pește prețios se face în cantități mari în timpul migrației sale nupțiale.
Somon () [Corola-website/Science/314286_a_315615]
-
cu sticle de țuică sau vin pentru a invita pe locuitorii satului la nunta feciorului lor. Toți iau parte la închinare, pentru că refuzul este echivalent cu refuzul invitației la nuntă. Nașii lor de botez, sau alți apropiați, se alătură familiei nupțiale la nunta bisericească și la recepția de mai târziu, ce are să dureze o noapte întreagă. Unul din momentele cheie ale ceremoniei vizează despletirea coroniței de mireasă, care simbolizează schimbarea de statut, trecerea de la poziția de fată la cea de nevastă
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
un fel de transsubstanțiere, o mutație ontologică (A treia taină, 1969). Mai departe poeta caută hotarul dintre bine și rău, dintre înnorat și senin, dintre lumină și noapte, exterior și interior, paradis și infern. Moartea e văzută ca un rit nupțial...» (PIL, 502 sq.). Ambele volume au apărut sub titlul "Orașul topit și alte povestiri fantastice" in 2004; Interviuri Cărți în format electronic 2003 2004 2005 2011
Ana Blandiana () [Corola-website/Science/297559_a_298888]
-
secretă acid formic sau cloruri. Fugind de inamic, telifonidele își ridic flagelul și stropesc cu mici picături de acest amestic. Indivizii mai mari pulverizează substanțele până la distanță de 30 cm. Dimorfismul sexual este slab evidențiat. Împerecherea începe cu un dans nupțial care poate dura de la 10 ore până la câteva zile. Masculul ține picioarele anteniforme ale femelei cu chelicerele și pedipalpii și se mișc în urmă, pana cand femelă nu-și va ridica opistosoma. Masculii depun un spermatofor pe substrat și cu ajutorul
Thelyphonida () [Corola-website/Science/318234_a_319563]
-
furnicile. O alta caracteristica demna de luat in seama a acestui paianjen este structura sa, un micuț terminator putem sa il numim deoarece nu poate fi ucis cu usurinta cu mana sau cu pumnul . Acuplarea este anticipată de un dans nupțial realizat de mascul. El flutură cu prima pereche de picioare și mișcă cu abdomenul din sus în jos. Încă nu se știe ce anume o atrage pe femelă în acest dans. Ponta femela o poartă cu sine. După eclozare juvenilii
Salticus scenicus () [Corola-website/Science/319243_a_320572]
-
aseamănă cu cufundarul polar (Gavia arctica), dar poate fi diferențiat pe baza picioarelor mai puțin proeminente, a spatelui mai bombat, a gâtului încovoiat, a bătăilor din aripi mai rapide și a aripilor îndoite mult spre înapoi. Masculul emite un strigăt nupțial puternic repetat: "oo-orrr" acompaniat de cel al femelei mai puternic și mai ascuțit "arroo-arroo-arroo". Totodată emite un strigăt plângăreț "eeeh". Strigătul cel mai frecvent auzit se aseamănă cu sunetele rapide emise de gâscă în zbor "gac-gac-gac-gac". În zbor poate atinge
Cufundar mic () [Corola-website/Science/315558_a_316887]
-
în relațiile celor două imperii. Pentru aceste motive diferite și încă pentru altele, împăratul Manuel nu se grăbi de loc să celebreze căsătoria cuvenită; timp de aproape patru ani el făcu pe femeia ce-i fusese destinată să aștepte binecuvântarea nupțială. În această vreme chiar, politica bizantină se apropia de Sicilia; un proiect de căsătorie se schița între o prințesă greacă și un fiu al lui Roger al II-lea; în același timp relațiile cu Germania se încordau. Totuși, până la urmă
Bertha de Sulzbach () [Corola-website/Science/315586_a_316915]
-
numită "Gymnasion". "Palatul Mangor" ("magna aula" - adică "marea sală"), era situat probabil către biserica Sfânta Sofia, la nord de "Palatul Sacru", pe o terasă. Deținea unele capodopere de orfevrărie bizantină executate la inițiativa împăratului Thephiles(829-842), dar cuprindea și camera nupțială a împăraților. Avea în componență trei săli și trei abside, dintre care cea centrală conținea tronul numit "Tronul lui Solomon". Una dintre săli era destinată primirii ambasadorilor. După cele relatate de Liutprand de Cremona, sala ambasadelor era ornamentată cu statui
Marele Palat din Constantinopol () [Corola-website/Science/316598_a_317927]
-
Ierusalimului pentru a fi dăruită împăratului german. Căsătoria a fost oficiată la Acra de către episcopul Giacomo del Patti, după obiceiul timpului, prin procură. Mireasa, în etate de 14 ani, a înaintat spre altar cu pas nesigur, aproape strivită sub podoabele nupțiale, în timp ce alături de ea era purtată pe o pernă sabia împăratului. Slabă încurajare pentru plăpânda Iolanda căsătoria cu o sabie. Pe mire nici nu-l cunoștea. Serbările fastuoase date în cinstea evenimentului, care au durat 14 zile, festivitatea încoronării ca împărăteasă
Cruciada a șasea () [Corola-website/Science/318575_a_319904]
-
sub presiune de odinioară — se trece în Sala Albă, în care se revarsă o splendida cascadă de montmilch, cizelata extrem de fin în microgururi. Este Patul Miresei. De un alb imaculat cu excepția unei dare roșieteice în partea centrală, sugestiva pentru actul nupțial. În fața patului se află un mare bloc prăbușit din tavan, asemănător unui animal înfundat în noroi, Cerberul. Pe sub arcada de stalactite de montmilch alb se trece într-o nouă sală, care și ea are pe dreapta o scurgere de montmilch
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]