1,437 matches
-
acolo nu veți mai ieși fără voia mea! Dați drumul șobolanilor, zise apoi către oștenii săi. Pentru prima dată în viața ei, Mărgărita văzu niște animale atât de mari și de scârboase ca șobolanii pe care îi mânau cu sulițele oștenii Prințului Negru. Fioroși, cu ochii roșii și dinții ascuțiți crescuți înafara botului, șobolanii se repeziră la gratiile care îi țineau la distanță de prizonieri. Prințul Negru râse în hohote: - Când vor termina de ros gratiile, veți urma voi! Se întoarse
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
cu cornul său de sticlă. Pe loc, șobolanii se transformară în gândaci care o luară la fugă care-încotro. Nu mică fu mirarea Prințului Negru când, de dimineață, îi găsi pe prințesă și pe prinț teferi și nevătămați. - Aduceți câinii, strigă oștenilor săi! Câinii aceștia semănau cu niște urși cu ghearele ca niște pumnale și colții ca niște săbii, iar când lătrau, tot palatul se cutremura din temelii. - Am să vin la prânz să văd ce a mai rămas din voi! Nu
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
ca niște pumnale și colții ca niște săbii, iar când lătrau, tot palatul se cutremura din temelii. - Am să vin la prânz să văd ce a mai rămas din voi! Nu apucă să iasă bine din pivniță Prințul Negru și oștenii săi, că un inorog argintiu apăru din senin, lovi cu copitele de oțel câinii până îi adună pe toți într-un colț, după care îi împunse pe rând cu cornul său de oțel. Imediat, aceștia se prefăcură în șoricei mici
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
aceeași ipocrizie. - Iar dacă din întâmplare dați de vreo comoară, s-o aduceți numaidecât la conac. În funcție de numărul galbenilor, jumătate voi lua eu și boier Conacu, un sfert voi doi, iar celălalt sfert îl puteți împărți după cum vă este voia, oștenilor din ceata numită în secret „vânătorii de vampiri”! - Precum îți este voia, boier Ciocoiu! Întotdeauna ai dat dovadă de înțelepciune, bunăvoință și bunătate față de slujitorii domniei tale! - rosti naiv căpitanul Sasu. În acel moment, căpitanul Arnăutu îi aruncă o privire
MĂCELUL VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372829_a_374158]
-
de sânge, nu se arăta niciun pericol. Deodată, când căpitanul Sasu înfipse o țepușe, mortul deschise ochii holbându-se la el. Era un prim semn că acțiunea trebuia urgentată. Dar parcă mormintele nu se mai terminau. Căpitanul Arnăutu simți slăbiciunea oștenilor în fața dușmanului necunoscut al nopții și răcni de răsunară văile: - Mai repede, că se trezesc vampirii! Și într-adevăr, după foarte puțin timp, morții începură să se ridice în șezut. Panica cuprinse oștenii care în disperarea lor își scoaseră săbiile
MĂCELUL VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372829_a_374158]
-
se mai terminau. Căpitanul Arnăutu simți slăbiciunea oștenilor în fața dușmanului necunoscut al nopții și răcni de răsunară văile: - Mai repede, că se trezesc vampirii! Și într-adevăr, după foarte puțin timp, morții începură să se ridice în șezut. Panica cuprinse oștenii care în disperarea lor își scoaseră săbiile și retezară capetele vampirilor care se trezeau din somn. - Nu fugiți că reînvie! Străpungeți-le inimile! - răcni Arnăutu, văzând panica din rândul oștenilor săi. Trecuse deja de miezul nopții și operațiunea nu era
MĂCELUL VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372829_a_374158]
-
timp, morții începură să se ridice în șezut. Panica cuprinse oștenii care în disperarea lor își scoaseră săbiile și retezară capetele vampirilor care se trezeau din somn. - Nu fugiți că reînvie! Străpungeți-le inimile! - răcni Arnăutu, văzând panica din rândul oștenilor săi. Trecuse deja de miezul nopții și operațiunea nu era încheiată. Mormintele se deschideau și arătări fioroase cu chip de om se luau la trântă cu oștenii. Se încinse o luptă pe viață și pe moarte la lumina palidă a
MĂCELUL VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372829_a_374158]
-
Nu fugiți că reînvie! Străpungeți-le inimile! - răcni Arnăutu, văzând panica din rândul oștenilor săi. Trecuse deja de miezul nopții și operațiunea nu era încheiată. Mormintele se deschideau și arătări fioroase cu chip de om se luau la trântă cu oștenii. Se încinse o luptă pe viață și pe moarte la lumina palidă a lunii între oștenii muritori și oamenii nopții. De fapt, nu erau decât vreo șapte - opt strigoi care se războiau cu ei, însă oștenii aveau impresia că se
MĂCELUL VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372829_a_374158]
-
deja de miezul nopții și operațiunea nu era încheiată. Mormintele se deschideau și arătări fioroase cu chip de om se luau la trântă cu oștenii. Se încinse o luptă pe viață și pe moarte la lumina palidă a lunii între oștenii muritori și oamenii nopții. De fapt, nu erau decât vreo șapte - opt strigoi care se războiau cu ei, însă oștenii aveau impresia că se luptau cu o oștire întreagă. - Ce faceți? - răcni Arnăutu. Ăștia nu-s ființe umane! Inima! Loviți
MĂCELUL VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372829_a_374158]
-
luau la trântă cu oștenii. Se încinse o luptă pe viață și pe moarte la lumina palidă a lunii între oștenii muritori și oamenii nopții. De fapt, nu erau decât vreo șapte - opt strigoi care se războiau cu ei, însă oștenii aveau impresia că se luptau cu o oștire întreagă. - Ce faceți? - răcni Arnăutu. Ăștia nu-s ființe umane! Inima! Loviți-i în inimă! În cele din urmă, oștenii reveniră la realitate și executară porunca, așa cum fuseseră instruiți, lovindu-i prin
MĂCELUL VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372829_a_374158]
-
erau decât vreo șapte - opt strigoi care se războiau cu ei, însă oștenii aveau impresia că se luptau cu o oștire întreagă. - Ce faceți? - răcni Arnăutu. Ăștia nu-s ființe umane! Inima! Loviți-i în inimă! În cele din urmă, oștenii reveniră la realitate și executară porunca, așa cum fuseseră instruiți, lovindu-i prin surprindere în singurul loc din corp care le aducea moartea. După ce oștenii îi măcelăriră până la ultimul, numărară mormintele și cadavrele ca să se convingă că n-a scăpat niciunul
MĂCELUL VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372829_a_374158]
-
răcni Arnăutu. Ăștia nu-s ființe umane! Inima! Loviți-i în inimă! În cele din urmă, oștenii reveniră la realitate și executară porunca, așa cum fuseseră instruiți, lovindu-i prin surprindere în singurul loc din corp care le aducea moartea. După ce oștenii îi măcelăriră până la ultimul, numărară mormintele și cadavrele ca să se convingă că n-a scăpat niciunul. Dacă vreun vampir ar fi dat bir cu fugiții, ar fi însemnat un dezastru. Cetele vampirice s-ar fi năpustit asupra satelor și ar
MĂCELUL VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372829_a_374158]
-
să te întinzi pe lavița iasta și de învelit ai o pătură. Lasă că în timpul războiului tot cu pătură te înveleai și uneori mai era și plină de păduchi, de erai numai pișcături pe tot corpul. - Măi, Miroane, la voi oștenii poate erau, dar noi mai găseam DDT să dăm și să dezinfectăm saloanele de campanie improvizate. - Crucea mamii lor, cu războiul lor cu tot, că erau să-mi rămână oasele p-acolo. - De, Miroane! Uite că am scăpat și am
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
războiul din cele ce văzuse în celălalt, din care bărbatul său a avut norocul să se întoarcă. Așa că își puse toată nădejdea în Dumnezeu, pe Care-L implora cu rugăciuni adânci să-i ajute pe băieții ei să împărtășească norocul oșteanului din primul război, oșteanul care, atunci, îi era deja unuia dintre ei tată, celuilalt urmând să-i devină după lăsarea la vatră. Se ruga întruna în casă, în ogradă, la câmp sau la poartă, cu ochii ațintiți în lungul drumului
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
văzuse în celălalt, din care bărbatul său a avut norocul să se întoarcă. Așa că își puse toată nădejdea în Dumnezeu, pe Care-L implora cu rugăciuni adânci să-i ajute pe băieții ei să împărtășească norocul oșteanului din primul război, oșteanul care, atunci, îi era deja unuia dintre ei tată, celuilalt urmând să-i devină după lăsarea la vatră. Se ruga întruna în casă, în ogradă, la câmp sau la poartă, cu ochii ațintiți în lungul drumului, în ambele sensuri ale
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
cai, o prinseră de brațe, o legară fedeleș cu o frânghie, în timp ce zgripțuroaica țipa cât o țineau plămânii. O târâră în peșteră și-i dădură foc. Flăcările izbucniră ca dintr-o căpiță de fân uscat, pârjolindu-le fața și părul. Oștenii țâșniră din grotă tăvălindu-se printre pietre să stingă focul de pe haine. Noaptea se lăsă pe nesimțite, iar focul cuprinse întreaga grotă și pe dinăuntru și pe dinafară. De usturimea arsurilor vrăjitoarea urla de răsunau văile. În chinurile morții implora
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
vale orbecăind prin întuneric pe drumul de întoarcere. Coborâră din munți pe drumeagul ce duce spre codru. Negura nopții și urletele sinistre ale duhurilor rele îi înspăimântară, iar îngerii păzitori, îngroziți de hazardul îndrăcit al principelui, părăsiră sufletele din trupurile oștenilor, ridicându-se disperate la cer, implorând îndurare puterii Divine să-i salveze pe tinerii nevinovați. Alergau nebunește de ceva vreme dar nici urmă de castel. Parcă intrase în pământ! - Am rătăcit drumul! Unde-i călăuza? răcni stăpânul ca turbat de
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
stejărel. Treptat limbile focului de un galben auriu se înălțară către bolta întunecată a cerului. - Aici este comoara! exclamă deodată Radu Valdescu în culmea fericirii. Este ceea ce se cheamă jocul galbenilor sau flăcările aurului! După mine, voinicii mei! Ceata de oșteni îl urmă orbește. Cu cât se apropiau, cu atât focul se întindea ca o dâră de lumină către adâncul pădurii apoi crescu în intensitate, în pâlpâiri fascinante. - Acesta-i drumul spre adevărata comoară! Acolo-i îngropată lada cea mare! Ajuns
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
principelui: - Tare grăbit mai ești să ajungi în împărăția mea! Te aștept cu plăcere în cazanul cu smoală clocotită! Ha, ha, ha! răsună pădurea de hohotul său și se transformă într-un balaur cu multe capete ce aruncă flăcări peste oșteni, apoi din câteva salturi dispăru în iaz. Călăreții se zbăteau neputincioși cu flăcările în chinurile morții. - Tată!Tată! îl implora disperat fiul său Tudor. Întoarce-te, tată! Radu Valdescu urmă dâra de foc ca să ajungă cât mai iute la comoară
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
chinurile morții. - Tată!Tată! îl implora disperat fiul său Tudor. Întoarce-te, tată! Radu Valdescu urmă dâra de foc ca să ajungă cât mai iute la comoară, dar se afundă în lac, urmat de feciorul său cel mare și ceata de oșteni. Se împotmolesc în mlaștina cu mâluri mișcătoare, unde, de picioare, li se încolăcesc șerpi care-i trag spre fundul iazului. Se afundă până la brâu în acel noroi plutitor, apoi până la gât în urlete disperate de durere și groază, căci dracii
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
se încolăcesc șerpi care-i trag spre fundul iazului. Se afundă până la brâu în acel noroi plutitor, apoi până la gât în urlete disperate de durere și groază, căci dracii dănțuiesc veseli pe capetele lor. Pe rând se îneacă până la ultimul oștean în chinurile cele mai groaznice sub chiotele, dansul și dezmățul diavolilor. (Fragment din romanul COMOARA BLESTEMATĂ) Referință Bibliografică: Sub semnul blestemului / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 842, Anul III, 21 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
Dumnezeu m-oi ruga, Sănătate să le dea. Doamne strig acum spre cer, În acest frumos Prier, Când țara sărbătorește Și pe jandarmi îi cinstește. Să trăiești jandarm frumos Și să ne fii de folos, Primiți de la cetățeni, Sănătate dragi oșteni. De Cel Sfânt să fiți păziți, Ani frumoși și fericiți, Zile frumoase și multe, Dumnezeu să vă ajute! Să vă ajute Dumnezeu, Să vă ferească de rău, Să vă apere de rău, Să vă dea ajutorul Său Iar la început
ARTICOL PUBLICAT DE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345934_a_347263]
-
bătut cu întâmplări fără uitare, precum miracolul ieșirii din egipteana împilare, un dar divin care obligă copiii neamului evreu la veșnică recunoștință față de Domnul Dumnezeu. S-au liniștit încet-încet când alt miracol s-a ivit: deși păreau c-acuși-acuși ne-ajung oștenii egipteni, din ochii lor am dispărut în norul-stâlp dumnezeit, păstrând între grupările adverse o neschimbată depărtare până la-n veci neliniștita mare. Aici, de-ndată undele atinse de-al meu toiag umplut cu har, s-au despărțit făcând cărare prin stâncăria
MEDITAŢIILE LUI MOISE (MEGAPOEM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347920_a_349249]
-
se perindă leneși pe deasupra parcă se aprind în flăcări. Căpitanul Arnăutu ridică brațul drept și strunește calul. CĂPITANUL ARNĂUTU: În acest loc vom înnopta! CĂPITANUL SASU: (se apropie) Unde o fi ascuns acel palat misterios? Căpitanul Arnăutu se întoarce către oșteni, ridică brațul drept și arată spre răsărit crestele munților. CĂPITANUL ARNĂUTU: Voinicii mei, mâine seară înnoptăm pe culmea care se zărește acolo sus printre cele două stânci. CĂPITANUL SASU: (arătă cu brațul) Căpitane Arnăutu, te referi la muchia aia colțuroasă
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
două stânci. CĂPITANUL SASU: (arătă cu brațul) Căpitane Arnăutu, te referi la muchia aia colțuroasă și prăpăstioasă? CĂPITANUL ARNĂUTU: (cu satisfacție) În dosul ei se înalță un vârf semeț. Acolo este palatul! Căpitanul Arnăutu se îndreaptă către un grup de oșteni.: CĂPITANUL ARNĂUTU: Vânați în seara asta un cerb și umpleți-vă burdufurile cu apă de izvor că sus, în împărăția de piatră, vom duce lipsă. EXT./REGATUL MUNȚILOR/ AMURG Crepusculul cuprinde regatul munților începând cu văile cele mai adânci și
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]