17,360 matches
-
cu-o libelulă albastră ce zboară rapid , ca cerul ce zboară , nici umbra s-o prindă, nici pasul, nici mâna. Din urmă norii acolo te prind , iar timpul ți-e reazim până sub pașii de ploaie și vise , în ochii oilor așternuți . Mi-aduc aminte cum dam oile-n strungă , oamenii să le mulgă, dar nu la Ogrădeasa , și nici în Zgleamăn , căci sataulul niciodată acolo n-a fost . După ce toate oile cu lapte au fost alese și separtate într-o
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383616_a_384945]
-
ca cerul ce zboară , nici umbra s-o prindă, nici pasul, nici mâna. Din urmă norii acolo te prind , iar timpul ți-e reazim până sub pașii de ploaie și vise , în ochii oilor așternuți . Mi-aduc aminte cum dam oile-n strungă , oamenii să le mulgă, dar nu la Ogrădeasa , și nici în Zgleamăn , căci sataulul niciodată acolo n-a fost . După ce toate oile cu lapte au fost alese și separtate într-o parte a staului cu roșteie de celelalta
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383616_a_384945]
-
până sub pașii de ploaie și vise , în ochii oilor așternuți . Mi-aduc aminte cum dam oile-n strungă , oamenii să le mulgă, dar nu la Ogrădeasa , și nici în Zgleamăn , căci sataulul niciodată acolo n-a fost . După ce toate oile cu lapte au fost alese și separtate într-o parte a staului cu roșteie de celelalta parte despărțite , și prevăzute cu strungi spre scaunele oamenilor ce le mulgeau , eu le mânam pe fiecare la strungă , pe acele ce nu voiau
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383616_a_384945]
-
intre prin strungă să fie mulse , până când eu le dădeam pe toate iar oamenii le mulgeau pe fiecare în parte , și sclipea laptele în găleți cu albul acela scump și atât de prețios . Dar, la staul venea și noaptea , când oile toate în staul erau , iar noi după ce serveam masa , în general în colibă , aprideam focul să ardă în întunericul nopții de vară , când stelele sclipesc în înălțimi . Ne aprovizionam cu lemne din bună vreme , și noaptea aveam din belșug să
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383616_a_384945]
-
dânsul , de rămâneau câinii mai departe de pază, prin întunericul nopții . Însă Ogrădeasa rămânea departe , în întunericul nopții , iar noi ne înveleam cu frunze de vis în izvoarele nopții. Pașii prin iarbă așternuți , când roua îți cântă sub ochi și oile-s aproape , în raze de soare ce-ți zvântă privirea e Ogrădesa în floare pe muchia zilei . Pe ici pe colo , mai găseam pomnițe de pădure, mai găseam căpșuni, însă destul de rar . Îmi amintesc de tufele de la Ogrădesa dinspre părău
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383616_a_384945]
-
nu plouă până în această zi, atunci iarna va veni în curând și cum va fi această zi, așa vor fi toate zilele până la Sfântul Dumitru. Ziua de Sfântul Dumitru, vine cu obiceiul ciobanilor de a verifica cum s-au culcat oile. Dacă se constată că acestea stau îngrămădite, înseamnă că iarna va fi grea, iar dacă ele stau împrăștiate, înseamnă că iarna va fi ușoară. În această zi, se spune că nu e bine să se lucreze, pentru că acela care va
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ÎN LUNA OCTOMBRIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383687_a_385016]
-
coase în această zi este pericol de trăznet, de grindină, de boli de ochi sau de cap. Cine va coae sau va toarce se va umple de boli de piele, spun vorbele din popor. Tot acum, se slobozesc berbecii la oi, pentru ca mieii să se nască înainte cu două săptămâni de Sfintele Paști, frumoși și pestriți. Din 26 octombrie și până în 27 octombrie, nu se seamănă secară, căci e primejdie de moarte pentru semănător. Brumărel, reprezintă în tradițiile poporului nostru ultima
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ÎN LUNA OCTOMBRIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383687_a_385016]
-
să ne gândim serios. Crin a devenit istorie. Prin proprie voință și ajutat de „prieteni”! E timpul să vedem ce facem cu prezentul și viitorul țării! România e, oficial, din nou în derivă economică, politică nici nu mai discutăm, fiind oaia râioasă a Uniunii Europene! Plagiatorului nici nu-i pasă! Nu exprimă, măcar, o minimă îngrijorare! E în campanie! Pomeni și promisiuni fără acoperire. Totul duduie! Am înțeles, direct de la Johannis, că nu vrea să fie politician, ci om politic. Ceea ce
TABLETA DE WEEKEND (83): PANZERUL JOHANNIS de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383698_a_385027]
-
prăznuire. Fetele neprihănite, asemeni Preacuvioasei, rugăciune-și fac smerite. Slăvind prăznuirea Sfintei. Locuitori de la sate țin post și spun rugăciune, pentru belșug în bucate, de legume-n an ce vine. Stânile sunt destrămate, când bruma toamnei s-a lăsat. Iar oile de la munte se-aduc la șes, pentru iernat. Când ele dorm adunate din ajun spre sărbătoare, prevestesc zăpezi bogate și iarnă asupritoare. Iar dacă dorm răsfirate, o iarnă blândă prevestesc. Când vechi ritual străbate din mental comun, strămoșesc. Cum e
PRĂZNUIREA CUVIOASEI PARASCHEVA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383696_a_385025]
-
se vedeau alte case de pe munte. De acolo, privea întinderea aceea tihnită de pajiști, cerul senin de deasupra, fluturii care zburau cu miile pe deasupra câmpului necosit. Începeau să răsară în mintea ei cele mai romantice gânduri, doruri îndepărtate. Casa, bunicii, oile, văcuța, erau lucruri reale, atât de dragi. Avea însă un dor de ceva nedefinit, de ceva magic venind din nemărginirea orizontului, o taină ce o îndemna să studieze acele lumini venite dinspre cer, menite să lumineze spiritul ei de copil
POVESTE CU VEVERIŢE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383716_a_385045]
-
de pe valea Oltului a luat hotărârea să treacă dincolo, în Ardeal, cu cele zece oițe țurcane gestante. Atâtea îi mai rămaseseră după inundații. Pleca să-și caute o nevastă harnică și bună de făcut copii. „Numai bine, până trec muntele, oile mele vor făta și cu banii luați pe jumătatea de miei voi putea face nuntă“, gândea Ion, luând drumul Brezoiului, mergând agale în urma oilor. „Am s-o învăț să-mi facă fasole bătută, frecată cu usturoi!” medita bărbatul lovind cu
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
să-și caute o nevastă harnică și bună de făcut copii. „Numai bine, până trec muntele, oile mele vor făta și cu banii luați pe jumătatea de miei voi putea face nuntă“, gândea Ion, luând drumul Brezoiului, mergând agale în urma oilor. „Am s-o învăț să-mi facă fasole bătută, frecată cu usturoi!” medita bărbatul lovind cu măciuca câte o piatră ce-i răsărea în fața opincilor, legate până sub genunchi cu nojițe din piele de porc ... Din când în când fluiera
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
ce-i răsărea în fața opincilor, legate până sub genunchi cu nojițe din piele de porc ... Din când în când fluiera printre dinți la oițele ce priveau cu jind la apa limpede a Lotrului. După atâta mers, a strigat scurt la oi. Acestea s-au oprit ca la o comandă, privind la stăpânul așezat pe marginea unei stâci, năpădit de gânduri. „Puterea unui cioban se măsoară în greutățile biruite!”. - Bârrr! Duceți-vă să beți apă! A strigat, aruncând spre ele cu un
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
în greutățile biruite!”. - Bârrr! Duceți-vă să beți apă! A strigat, aruncând spre ele cu un șomoiog de iarbă uscată. După o odihnă de mai bine de o oră, în timp ce autoturisme și basculante treceau cu viteză pe lângă micul grup de oi, Ion s-a hotărât să treacă în fața turmei, ca mioarele să-l urmeze docile pe poteca ce șerpuia pe lângă drumul asfaltat ce ducea spre Voineasa. „Frumoase locuri. Sunt clipele ce le trăiesc din plin, salvându-mi trecutul, astfel mă fac
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
pe lângă drumul asfaltat ce ducea spre Voineasa. „Frumoase locuri. Sunt clipele ce le trăiesc din plin, salvându-mi trecutul, astfel mă fac să cuceresc viitorul...” gândea Ion urcând spre pisc. Astfel, au trecut trei zile și două nopți dormind în mijlocul oilor, învelit cu șuba făcută tot din blană de oaie, cu căciula neagră de lână trasă pe pe frunte. * Ioan al lui Ioan din Ioancău, cătun de pe lângă Sebeș Alba, s-a hotărât să se însoare cu o olteancă de prin zona
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
Sunt clipele ce le trăiesc din plin, salvându-mi trecutul, astfel mă fac să cuceresc viitorul...” gândea Ion urcând spre pisc. Astfel, au trecut trei zile și două nopți dormind în mijlocul oilor, învelit cu șuba făcută tot din blană de oaie, cu căciula neagră de lână trasă pe pe frunte. * Ioan al lui Ioan din Ioancău, cătun de pe lângă Sebeș Alba, s-a hotărât să se însoare cu o olteancă de prin zona Munteniei. Nici nu se topiseră bine petecele de zăpadă
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
pe frunte. * Ioan al lui Ioan din Ioancău, cătun de pe lângă Sebeș Alba, s-a hotărât să se însoare cu o olteancă de prin zona Munteniei. Nici nu se topiseră bine petecele de zăpadă de pe Transalpina, că ciobanul, adunând cele zece oi gestante, ce-i mai rămăseseră în urma inundării satului de către râul Sebeș, devenit una cu Mureșul, a început să urce pe Transalpina, mânând oile cu fluieratul său caracteristic, printre dinții rari din față. „Am să-mi găsesc o fomeie, iute și
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
zona Munteniei. Nici nu se topiseră bine petecele de zăpadă de pe Transalpina, că ciobanul, adunând cele zece oi gestante, ce-i mai rămăseseră în urma inundării satului de către râul Sebeș, devenit una cu Mureșul, a început să urce pe Transalpina, mânând oile cu fluieratul său caracteristic, printre dinții rari din față. „Am să-mi găsesc o fomeie, iute și harnică. Am să o învăț să-mi facă balmoș și mulți copii!” gândea Ioan din Ioancău, fluierând la oile sale, ori de câte ori trecea pe lângă
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
urce pe Transalpina, mânând oile cu fluieratul său caracteristic, printre dinții rari din față. „Am să-mi găsesc o fomeie, iute și harnică. Am să o învăț să-mi facă balmoș și mulți copii!” gândea Ioan din Ioancău, fluierând la oile sale, ori de câte ori trecea pe lângă ele câte o mașină. Luase hotărâre asta, să plece din satul natal, după ce din gospodăria sa nu mai rămăsese nimic. „Dacă trebuie să aleg între două rele, gândea Ioan din Ioancău, am ales pe cel care
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
să aleg între două rele, gândea Ioan din Ioancău, am ales pe cel care nu l-am încercat până acum!”. Urca alene și cu răbdare pe drumul ce ducea către vârful Urdele. Abandonase de mult șoseaua asfaltată, și își conducea oile pe o potecă de munte, folosită de ciobani. Cizmele din piele de bou lăsau în urmă adânciturile tocurilor ce se umpleau imediat cu apa mustind în iarba de pe potecă. Se simțea liber, el cu cerul și oile lui. „Mă simt
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
și își conducea oile pe o potecă de munte, folosită de ciobani. Cizmele din piele de bou lăsau în urmă adânciturile tocurilor ce se umpleau imediat cu apa mustind în iarba de pe potecă. Se simțea liber, el cu cerul și oile lui. „Mă simt slobod, eu și Dumnezeu, dar acest cost este că am acceptat responsabilitatea destinului!” Prin minte îi treceau tot felul de gânduri, unele mai năstrușnice decât altele. „Dacă nu-mi găsesc soață, cum îmi doresc?! Sunt bucurii, în
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
soață, cum îmi doresc?! Sunt bucurii, în viață care pot să mă înjosească, dar și înfrângeri care mă pot împlini!”. ...Și astfel au trecut trei zile și două nopți dormind, înfășurat în șubă și cu clopul tras pe frunte, în mijlocul oilor. * Cu cât urcau, cu atât cerul era mai albastru și aerul mai curat. Ion și oile lui au ajuns pe platforma de pe vârful Urdele. Și-a făcut palmele strașină la ochi să vadă mai bine cine vine dinspre sensul spre
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
care mă pot împlini!”. ...Și astfel au trecut trei zile și două nopți dormind, înfășurat în șubă și cu clopul tras pe frunte, în mijlocul oilor. * Cu cât urcau, cu atât cerul era mai albastru și aerul mai curat. Ion și oile lui au ajuns pe platforma de pe vârful Urdele. Și-a făcut palmele strașină la ochi să vadă mai bine cine vine dinspre sensul spre care dorea să meargă. „Poate este unul ca mine. S-o fi săturat și el de
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
viața poate fi înțeleasă privind înapoi, dar trăită privind înainte. Căci de-aia și el și eu mergem spre înaintele nostru!” Ioan, mai având câteva minute până să ajungă pe platforma mult visată, s-a oprit din urcare și cu oile strânse în jurul său și-a pus palmele strașină la ochi, pentru alungarea razelor de soare ce-l orbeau, să distingă omul ajuns sus. Acesta părea o statuie cioplită în bazalt. „O fi om bun? O fi om rău? Sau o
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
vorovim, cum îi stă bine drumețului, dar nu ne-am cunoscut! Pe mine mă chiamă Ioan din Ioancăul de lângă Sebeș. - Bine zici Ioane! Mie îmi zice Ion din Ionești de Vâlcea! - Măi, Ion când te-am zărit aici, sus cu oile lână tine, mi-am zis: aista îi un hoț de animale care vrea să treacă dincoace. - Hei, Ioane... s-a dus cu haiducia! Așezându-și mâțoasa de lână albă mai bine pe umeri, a continuat. Mă gândesc că un minut
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]