2,130 matches
-
situat la 10 kilometri de piscurile Vlădesei, m-am ivit printre sătenii mei în amurgul zilei de 24 august 1960, în miresme de fân cosit și-n murmur de codrii plini de legendă. M-am născut pentru a-mi iubi obârșia și neamul și a-mi cinsti locurile natale cu prinosul mâinilor și-al minții deopotrivă dar și pentru a-mi curăți sufletul, în puținele momente de liniște ce mi-au fost date de Dumnezeu, în izvorul nesecat al cuvântului. Inginer
PROFIL DE AUTOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367198_a_368527]
-
la 10 km de piscurile Vlădesei, m-am ivit printre sătenii mei în amurgul zilei de 24 august 1960, în sublime miresme de fân cosit și-n murmur de codrii plini de legendă.M-am născut pentru a-mi iubi obârșia și neamul și a-mi cinsti locurile natale cu prinosul mâinilor și-al minții deopotrivă dar și pentru a-mi curăți sufletul, în puținele momente de liniște ce mi-au fost date de Dumnezeu, în izvorul nesecat al cuvântului. Inginer
GEORGETA RESTEMAN) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367213_a_368542]
-
Semnul era stocat într-o ,,bibliotecă” a memoriei și de acolo preluat, recunoscut, acceptat de întreaga comunitate. S-a stabilit astfel, o legatură între macro - și micro - cosmos, legatură exprimată cu ajutorul elementelor figurative preluate din natura înconjurătoare. Satul românesc reprezintă obârșia culturii. Este punctul din care iradiază elemente și în arta cultă. Prin intermediul credințelor de factură tradițională a evoluat imaginarul colectiv, oamenii au fost în stare să realizeze altfel de sisteme, unde simbolurile au semnificații vaste. Lumea imaginarului înfăptuită de către țăranul
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
mergem prea repede și nu mai avem timp să privim cerul, care se oglindește pe umerii noștri”, afirma Victorița Duțu. În „Cerc”, poemul cu care se deschide volumul „Spații", autoarea încearcă să privească cerul, într-o încercare de revenire la obârșie, care este de fapt, întoarcerea spre Dumnezeu. Versurile oglindesc universul spiritual al autoarei prin viziuni răsturnate, tragice, ale neputinței ce se transformă în negație, într-o decădere a cunoașterii biblice, de la începuturi. Trecerea la ideea de zbor, de aripă se
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > ELENA BUICĂ - O VARĂ CULTURALĂ PE MELEAGURILE DELIORMANULUI STRĂBUN Autor: Elena Buică Publicat în: Ediția nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului În vizită făcută anul acesta în Teleormanul obârșiei mele am avut o revelație. Am întâlnit aici o emulație intelectuală căreia nu-i bănuiam conturul. Există aici o activitate plină de însuflețire, mereu cu aripi întinse spre zbor înalt care se încadrează armonios în tabloul general al evoluției literaturii
O VARĂ CULTURALĂ PE MELEAGURILE DELIORMANULUI STRĂBUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368577_a_369906]
-
unor popoare albepe-al cărui fund de mare cântând mă ... XVII. ȘTEFAN DUMITRESCU - POEZIA PSIHOTERAPEUTICĂ, de Ștefan Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 855 din 04 mai 2013. Mitul lui Orfeu, unul din Miturile fundamentale ale antichității și ale omenirii, își are obârșia în spațiul Carpato-Istro-Pontic. Se știe de mult timp că muzica, o anumită muzică, are efecte psihoterapeutice asupra ființei umane bolnave. S-au scris lucrări pe tema aceasta, și muzica se folosește, de mult timp, ca mijloc psihoterapeutic în multe clinici
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
are virtuți psihoterapeutice, ca și muzica. Afirmația aceasta o facem după mulți ani de cercetări pe această temă, în acest domeniu, al psihoterapiei. Citește mai mult Mitul lui Orfeu, unul din Miturile fundamentale ale antichității și ale omenirii, își are obârșia în spațiul Carpato-Istro-Pontic. Se știe de mult timp că muzica, o anumită muzică, are efecte psihoterapeutice asupra ființei umane bolnave. S-au scris lucrări pe tema aceasta, și muzica se folosește, de mult timp, ca mijloc psihoterapeutic în multe clinici
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
credințe" (Isaia XI, 1-2). Ieremia îl numește: „Domnul - dreptatea noastră (Ieremia XXIII, 6). Miheia arată că locul nașterii Sale va fi Betleem: „Și tu Betleeme Efrata, mic ești intre miile lui Iuda, din tine va ieși povățuitor peste Israel, iar obârșia lui este dintru început, din zilele veacului" (Miheia V, 1). Isaia a spus că se va naște din fecioară și Îl numește Dumnezeu: „Pentru aceasta Domnul meu va da un semn: Iată fecioara va lua în pântece și va naște
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
Irod, nici șovinismul poporului. Sfânta Fecioară cobora din David prin tatăl său Heli (Ioachim) și din Aaron prin mama sa Ana. Dar vitregia timpului și o mulțime de nenorociri personale pe care noi nu le cunoaștem, aruncase această familie de obârșie regească și preoțească in sărăcia cea mai adâncă. Ea părăsise Betleemul cetatea lui David - locul de obârșie - fie pe timpul reîntoarcerii din robi Babilonului, fie mai târziu, in momentul în care Irod urcând la tron își puse, în gând să distrugă
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
prin mama sa Ana. Dar vitregia timpului și o mulțime de nenorociri personale pe care noi nu le cunoaștem, aruncase această familie de obârșie regească și preoțească in sărăcia cea mai adâncă. Ea părăsise Betleemul cetatea lui David - locul de obârșie - fie pe timpul reîntoarcerii din robi Babilonului, fie mai târziu, in momentul în care Irod urcând la tron își puse, în gând să distrugă rămășițele vechilor regi ai lui Israel începînd cu neamul Macabeilor, fără să știe precis pentru ce. Sfânta
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
realul receptat și sublimat prin vizual și auditiv, în lumea visului, pe tărâmurile oniricului, de vreme ce Poezia «se lasă să fie / visată în somn, / hrănindu-se numai cu legănarea / ciorchinilor de ochi / atârnând de nori.». Poezia are statutul unui androgin interstelar, obârșiile nașterii Poeziei sunt cosmice: Ea are articulații de păianjen / când alunecă-n tăcere pe suprafața sunetelor / și se ridică la stele, / cu sine împerechindu-se, / cu ea însăși îngreunându-se / ca să poată cădea înapoi, spre pământ. Odată născută în zonele
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
degetele tale Doar pe amprente de petale În ochi e plasma unui alt poem Care nu-și crede umbletul boem Care așteaptă fila neîntoarsă Și praful de vocale monotonul Din somn să-l scoale rătăcit bastonul Mirare În cădere Călătoare Obârșia de sfere A lacrimilor înorată comă Împătimita perlă ca fantomă: Idilă transferată într-o farsă. Referință Bibliografică: Braille / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 231, Anul I, 19 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate
BRAILLE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364724_a_366053]
-
iulie 2014 Toate Articolele Autorului Întâlnind-o pe artista Anamaria Ferentz îndepărtezi realul prezent din jur, o avere de lucruri scumpe de-ar fi acesta, și privești averea omenească: frumosul mai de aproape! Anamaria Ferentz e o moldoveancă, sascuteancă de obârșie, în chipul căreia totul e frumos, și-n spiritul căreia totul e măreț! Frumosul la chip și frumosul la glas sunt asemeni în ființa Anamariei Ferentz, fără să se convertească una la cealaltă, ci multiplicându-se idealul! Ea e înzestrată
ANAMARIA FERENTZ. PORTRET DIN MEDITAŢII AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349554_a_350883]
-
Adunării Norodului) și corpul de căpitani de panduri care au însoțit pe Tudor Vladimirescu spre București. Lupta moșnenilor și a eilitei lor, care nu putea fi decât cea despre care scria F. G. Laurençon cum că era în totalitate de obârșie românească, pornea, așadar, alături de marea boierime autohtonă înlăturată din dregătoriile țării de dregători de obârșie străină, greacă sau albaneză, la cucerirea vechilor drepturi ale țării. Din acest punct, revoluția din 1821 a fost națională de la început și până la final. În
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
București. Lupta moșnenilor și a eilitei lor, care nu putea fi decât cea despre care scria F. G. Laurençon cum că era în totalitate de obârșie românească, pornea, așadar, alături de marea boierime autohtonă înlăturată din dregătoriile țării de dregători de obârșie străină, greacă sau albaneză, la cucerirea vechilor drepturi ale țării. Din acest punct, revoluția din 1821 a fost națională de la început și până la final. În concluzie, moșnenii au fost dintr-un început în revoluțiile secolului al XIX-lea o forță
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
au confruntat amical, într-o emisiune transmisă în direct de studioul Radio Iași, două echipe alcătuite din umoriști suceveni și ieșeni. Provocatorul acestei competiții cu temă sportivă, Sorin Cotlarciuc, care a tras deopotrivă la...două porți (pentru că, bucovinean fiind la obârșie și vămean prin locul în care-și desfășoară activitatea de medic stomatolog, este recunoscător Iașului pentru formarea profesională, pentru adopția citadină și pentru calitatea de membru al Academiei Libere „Păstorel”), a reunit în perimetrul de confruntare al pensiunii „Bucovina Lodge
„FAŢA NEVĂZUTĂ A LUMII”, LA VAMA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349567_a_350896]
-
Publicat în: Ediția nr. 52 din 21 februarie 2011 Toate Articolele Autorului POEM: Îl sărbătorim pe genialul Brâncuși*, cam palid, cu mult prea puțin, raportat la comorile de suflet pe care le-a daruit el umanității în numele neamului său de obârșie, adică cel daco-român, pentru că de aici au fost extrase acele forme spiritualizate, din cultura acestui popor, au trecut prin mintea sa unde au fost metabolizate până la sublimarea în artă... (E.A.) GÂND PENTRU BRÂNCUȘI Coborâtor din pisc pelasc și dac Frate
GÂND PENTRU BRÂNCUŞI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349607_a_350936]
-
May Înalt unul Altul scund Omu-i da binețe în pridvor la casa mare Gospodina printre treburi Dincolo... doar umbre...ceață... Bătrânii înțelepți cu meșterul cioplitor se-nțelegeau despre înălțarea cea sacră legendă? semn heraldic? Doar oameni cu faimă și obârșii - Bătrânii înțelepți cu meșterul cioplitor Pomeniri în cimitire vesele de țară Fără plaje cu maluri abrupte Forme de tot felul Forme stilizate Cu trăsături de om sau cu înfățișare de fiară așa cum se trece lumea Bătrânii înțelepți cu meșterul cioplitor
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
stânci, foșnetul brazilor, șoaptele izvoarelor cu licărul cristalin al stelelor ce se oglindesc în ele sau vocea munților ce se propagă în ecouri ca chemarea unei fete morgana, a doua zi pornești cu rucsacul în spate pe firul râului către obârșie. Undeva mai sus privirea îți este încântată de frumoasa cascadă Ialomicioara. Printre stânci și arbuști, pe piatra cenușie, urci spre meterezele acestei cetăți și ajungi într-o șa în apropiere de vârful Bucura. De aici se desfășoară un spectacol inedit
BULEVARDUL DIN CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350397_a_351726]
-
Așa au fost vremurile și nu e de judecat: Asta-i realitatea. Am plecat la drum cu foarte puțini Părinți duhovnicești după '89, iar noi, care am luat jugul acestei viețuiri minunate, am fost cumva aproape lipsiți de rădăcini, fără obârșie, fără înlănțuire, n-am avut ceea ce au părinții din Sfântul Munte Athos, unde s-a păstrat bine tradiția asta - stareț (bătrân duhovnicesc) și ucenic. Noi suntem o generație crescută cumva singurei, adăpându-ne, cum spune Sfântul Ignatie Briancianinov, mai mult
ORTODOXIA ADEVĂRATĂ ESTE CEA ÎN STARE SĂ ÎNVIEZE OMUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349072_a_350401]
-
Săgețile dacilor 10:15-10:30 Crina BOCȘAN: Prietenul lui Traian de Iulia Hașdeu 10:30-10:45 Victor DENCIU: Psihoarheologie juridică - obiceiuri geto-dace 10:45-11:00 Luca MANTĂ: O ipoteză - Atlantida în câmpia Timișoarei 11:00-11:15 Valeriu POPOVICI-URSU (Franța): Adevărată obârșie a poporului român 11:15-11:30 Nicolae GROSU: 2 iulie - Ștefan cel Mare 11:30-11:45 Mihai SPORIS: Am picat din cer sau altfel despre continuitate în Dacia străbuna 11:45-12:00 Michaela ORESCU: Dacii în conștiința lumii Secțiunea 3
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
Sunt toate niște minciuni ... - Păi ne-au tot dus cu școala, a replicat cu un aer încurcat Culiță. Simțise că atinsese o coardă sensibilă a colegului nostru. La căminul cultural. Când venea caravana ne duceau. Iar învățătorul nostru, transnistrean de obârșie, ne vorbea apoi despre Armata Roșie și despre tătuca Stalin, oteț narodov ... Klesch mai scuipase încă o dată într-o parte, fără să mai zică nimic. Culiță n-avea încă habar că după război părinții colegului nostru fuseseră deportați la muncă
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
aspirațională este adolescența“, vârsta și frumusețea satului românesc este bătrânețea. Pentru sătean, calendarul este „punctul de reper al întregii sale ființe materiale și spirituale“, fiind moștenit din bătrâni. Prin acest „dat care venea de dincolo, dintr-o zonă unde e obârșia lucrurilor“, omul, colectivitatea și natura participă la un timp sacru, revelat. Reforma calendarului din anul 1924 a arătat foarte bine caracterul calitativ, sufletesc și organic al timpului trăit în satul românesc: „Poți dumneata schimba calendarul cum vrei, dar zilele rămân
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
de către cititorii rămași AICI, de veghe la hotară, dar și pentru cei care au cam uitat mirosul reavăn al pământului de acasă, imediat ce au trecut granițele spre „țările calde”, înstrăinându-se și înstrăinându-și urmașii, care nu-și mai cunosc obârșiile și nu vor ști niciodată să-și indice țara pe hartă. E o carte mai mult decât necesară, este imperios utilă și, dacă ar fi după propria mea părere, aș propune-o ca material didactic pentru limba română și pentru
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
al acestor prețioase exemplare care, ajunse până în zilele noastre, reprezintă un patrimoniu inestimabil de spiritualitate românească(vezi anexa I) aflat în Mehedinți. Cărțile provin din locuri mai îndepărtate sau mai apropiate de locul unde se află în prezent: Mănăstirea de la Obârșia Ialomiții, Mitropila București, Biserica Scaonilor din București, Biserica Săpunarilor, București, Mănăstirea Bisericani, Neamț, Biserica Bozinceani, Boto;ani Biserica Purcelești, Stolojani, Gorj, Schitul Cernica, Biserica Mânăstirii Brădicești, Cărbunești- Gorj, Biserica Sf. Gheorghe Nou, București, ctiotoria lui Constantin Brâncoveasnu. Ele au fost
VARVARA MAGDALENA MANEANU, CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECŢII DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349425_a_350754]