951 matches
-
religios, revolta primind caracter politic foarte repede, dar ulterior totuși. Nu în ultimul rând, există câteva similarități între cele trei momente, 1977, 1987 și decembrie 1989: de pildă, în 21 decembrie, Ceaușescu se încăpățânează să vorbească mulțimii, fiind convins de obediența românilor; el va fi însă surprins de reacția de respingere a mulțimii, ca și în 1977, în Valea Jiului, figura sa contorsionată de uimire la reacția iritată a bucureștenilor fiind înregistrată de data aceasta pe ecranele televizoarelor ca ultima sa apariție
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Franței sau Frederic cel Mare al Prusiei. El nu a fost creat pentru a fi în slujba poporului, ci a puterii: să mențină ordinea, să protejeze proprietatea, să adune impozitele și să pregătească armata și instituțiile administrative care să asigure obediența poporului la comenzile statului (cf. Dyson, 1980; Rose, 1996a: 12 ș.u.). Totalitarismul secolului al XX-lea cere încă și mai mult de la supușii săi: regimurile totalitare au afirmat că scopurile lor ideologice justifică mijloacele nedemocratice. Prăbușirea unui regim nedemocratic
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Managementul înseamnă, în ultimă analiză, înlocuirea mușchilor și a forței cu puterea gândului, a obiceiurilor și superstițiilor cu cunoștințele și a agresivității cu cooperarea. Înseamnă că răspunderea înlocuiește obediența față de ranguri și că autoritatea performanței ia locul autorității funcției. Peter F. Drucker MOTIVAȚIE În istoria omenirii s-a întâmplat de puține ori ca un sistem să se dezvolte atât de repede sau să aibă un impact atât de mare
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
ideologia la problema free rider. Stimulentul individului pentru free riding este temperat dacă el consideră că instituția este legitimă, iar legitimitatea este o evaluare ideologică. Ea îi conduce pe indivizi să se supună la reguli și lege, chiar dacă o asemenea obediență nu este în interesul lor privat. Din cauza unei convingeri ideologice ei acceptă instituțiile care propun reguli și legi. Gradul de succes al unei ideologii particulare în privința deturnării unui individ de la free riding va depinde de măsura în care percepția sa
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
a un gen la celălalt, scriitorul pare că vede diferența dintre ele în schimbarea netă de regim a intervenției auctoriale și a presupozițiilor sale teoretice. Mircea Nedelciu [...] este liderul incontestabil al generației textualiste. Prestigiul lui, într-o generație în care obediența nu este deloc o lege morală, se bazează pe talentul epic ieșit din comun, pe voința și priceperea de a înnoi mijloacele prozei și, nu în ultimul rând, pe inteligența și tactul lui [...]. Este un experimentalist în sensul pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
executivă, iar pe de altă parte, pentru că nu s-a respectat modalitatea de revizuire a Constituției.Puterea politică nu mai era generată de jos în sus, prin reprezentanții poporului ci se impunea de sus în jos, prin obligarea cetățenilor la obediență, instituindu-se o disciplină severă pe oplan național. Constituția putea fi modificată doar prin revizuire, acțiune la care trebuie să ia parte direct poporul, prin referendum, sau indirect, prin intermediul unei adunări constituante. Așa zisa consultare populară din 24 februarie 1938
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
regulamentare erau înlocuite de divanuri ad-hoc, alcătuite din boieri și membri ai înaltului cler, numiți de domn. în Țara Românească a fost numit domn Barbu Știrbei, fratele fostului domn Gheorghe Bibescu, cunoscut prin atitudinea sa servilă față de turci și prin obediența față de marii boieri, iar în Moldova, Grigore al IV-lea Alexandru Ghica. For țele ruso-turce s-au retras de-abia în 1851. Generalii ruși se purtau în Principate ca într-o țară cucerită. Dannenberg punea întrebarea: „Care este poziția unui
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
surprins să vadă că tinerii opozanți nu provin doar din rândurile „dușmanilor de clasă”, ci și din păturile sociale pe care se bazau pentru a prelua puterea. Inocențiu Glodeanu acuză nu atât directivele care ar fi venit de la Moscova, cât obediența și lașitatea conducătorilor Partidului și ai Securității. Glodeanu, cât și Vasile Ilea (torturat la Gherla) cred că Securitatea urmărea să obțină noi informații despre rezistența anticomunistă. Ioan Săbăciag subscrie ideii conform căreia informațiile erau principala motivație a torturilor, dar crede
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
abia auzeam călătorii dintr-un compartiment înghețat îndrăznind să vorbească. Geamurile erau bocnă, mizeria și foamea își disputau prioritatea între closet și vagonul „restaurant”, pancartele roșii curgeau dintr-o stație în alta, trădând zelul secretarului de partid din Mehedinți sau obediența josnică a primarului de la Strehaia. România se gudura la picioarele tiranului. Între diplome și coronițe, anii curgeau într-o gimnastică a indiferenței. Comandant de detașament, mă atașez de emisiunile postului de radio Europa Liberă, unde fraza lui Malraux - „secolul XXI
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de la arhiereu? Câți dintre Irozii și nerozii puterii seculare de astăzi au fost oare înfruntați la scenă deschisă, după modelul Înaintemergătorului sau poate al celuilalt Ioan, cel cu gura de aur? Din nefericire, votul ascultării este confundat adesea cu arta obedienței și lecția ticurilor verbale. În lume descoperi tutuiala obraznică, în timp ce în anumite cercuri bisericești întâlnești slugărnicia onctuoasă. Fiii asfaltului socialist leapădă respectul și ideea de ierarhie, în timp ce alții studiază pietismul prin intermediul limbajului așa-zis duhovnicesc. Se întâmplă să cauți odihna
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
comunitatea de destin” (neamul), cei de „acasă” au șansa participării la o terapeutică „demitologizare” a „marii narațiuni” de legitimare a Bisericii Ortodoxe Române, fixată foarte frecvent în cadrele de referință ale unui naționalism narcisist, exhibat în mostre adesea penibile de obediență circumstanțială. Ce este și ce nu este BOR în raport cu statul român? - aceasta este întrebarea pusă frecvent de autor în partea centrală a cărții. Pentru distilarea unor răspunsuri, Teodor Baconsky invită la redescoperirea unei „culturi a contractului”, prefațată de „o artă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de apus a Imperiului (în cazul de față din Italia) în raport cu ostrogoții arieni (tot creștini, dar eretici) a devenit de uz curent abia în secolul al XI-lea, după Marea Schismă din 1054, numindu-i astfel pe toți credincioșii de obediență religioasă romană în opoziție cu cei de rit "ortodox" (orthodoxos = calea, învățătura dreaptă), afiliați Bisericii răsăritene. Pînă atunci, însă, ambele cuvinte (catholicos și orthodoxos) au servit concomitent la caracterizarea susținătorilor adevăratei doctrine, în contextul controverselor dogmatice de după secolul al III
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
penitent ca o modalitate de a-și îndeplini misiunea personală. El dorește să se implice prin mărturie și angajare în viața de credință, din iubire față de Dumnezeu. Viața sa are un caracter ascetic, activ, dar el însuși o alege prin obediență și libertate față de Dumnezeu. Prin aceasta, dorește să trăiască adevărata caritate, în care elementele răului să fie eliminate. Acest lucru implică sacrificii și renunțări mari, modalități de creștere în îndeplinirea voinței lui Dumnezeu; b) religiozitate mistică (de comuniune). Constă în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în eroare pe cititorul care consideră doar structura de suprafață a textului. Distanța dintre textul inițial și rescriere (determinată de cumpăna dintre repetare și diferire) este mai mare sau mai mică, așa cum, printr-o analogie, omul religios manifestă față de mit obediență sau relativă independență. Interdicția impune criteriul în virtutea căruia se conturează două tipuri de sacru : sacrul de respect (legat de respectarea interdicțiilor) și sacrul de transgresiune (legat de depășirea interdicțiilor)1. Dionis-Dan optează pentru al doilea tip de sacru. Știm de la
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
înlocuire, și anume: • repetiția acționată, prin rememorarea gândită și verbalizată; • identificarea (care-l face pe subiect să se confunde cu experiența trăită), prin obiectivare (care-i permite să ia distanță față de această experiență trăită); • disocierea, prin integrare; • inhibiția, prin control; • obediența, prin experiență. Lagache acordă o atenție deosebită sublimării, clasată de Fenichel printre mecanismele de apărare. În Teoria psihanalitică a nevrozelor (1945/1953), Fenichel considera totuși că sublimarea este un mecanism de apărare aparte: o apărare „reușită”, pentru care o condiție
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Durand subliniază eficiența "structurilor antropologice" ale căror rădăcini pătrund adânc în inconștientul colectiv. Sub diversele sale aspecte, această sensibilitate teoretică relativizează, fără a o nega, conștiința de sine și arată cum ea nu poate fi decât o conștiință nefericită de obediență morală. Nefericită prin aceea că, pe fondul "păcatului originar", totul este marcat de pecetea infamiei. Alienare structurală. Viața "adevărată" fiind în altă parte sau mai târziu. Mundus est immundus. Iar respingerea celuilalt sau preocuparea de a-l îndrepta, de a
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
metode folosite de persoanele care se ocupă de persuasiune pentru blocarea în receptor a gândirii raționale dar aferent acestora, tot în acest capitol sunt prezentate, modalități diverse prin care orice persoană se poate opune influențelor persuasiunii nedorite. „Conformism, supunere și obediență” (capitolul șase) numește persuasiunea, așa cum a fost caracterizată în capitolul precedent, este „influența axată pe schimbarea atitudinilor și convigerilor”, influența socială semnifică „acea acțiune de influențare care vizează în mod direct schimbarea comportamentului individului ca urmare a presiunii exercitate de
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de cercetare utilizate în psihologia socială, cât și la sursele ideilor de cercetare reprezentative domeniului social. Problematica etică este, de asemenea, dezbătută și sunt prezentate experimente care au fost criticate pentru că au încălcat principii morale: experimentele lui Stanley Milgram asupra obedienței, experimentul lui Muzafer Sherif denumit „Peștera tâlharului”. Modalitatea în care individul se poate percepe pe sine, cât și pe ceilalți, reprezintă problematica celui de-al doilea capitol. Autorul integrează în acest capitol cunoscute modele teoretice: teoriile implicite ale personalității, teoriile
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Tony Malim preia și dezvoltă „ipoteza personalității autoritare” ca expresie a prejudecății (T.W. Adorno, 1950). Capitolul final, „Influența socială”, se concentrează asupra proceselor de influență socială cunoscute: cercetările lui Solomon Asch privind conformitatea față de normele sociale, tehnici de influență, obediența (experimentele lui Stanley Milgram), cât și alte procese individuale și de grup: depersonalizarea, gândirea de grup, lidershipul. Distincția între complianță și conformitate reprezintă un aspect dezbătut pe larg de autorul acestei lucrări. Un subcapitol este dedicat influenței mulțimii, ocazie cu
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
9 - 1 ‰ deci de aproape optzeci de ori cât cea normală, el se îmbolnăvește de Basedow. Se știe că această boală dă tulburări psihice foarte mari, chiar în viața normală și se manifestă printr-o trecere continuă de la stări de obediență totală și prostație, la stări de delir de grandoare exacerbat. În această situație el a fost pus anume cu Petre Pandrea în celulă, care întro perioadă de obediență și-l transformă într-un student foarte conștiincios al marxismului. Și iată
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
viața normală și se manifestă printr-o trecere continuă de la stări de obediență totală și prostație, la stări de delir de grandoare exacerbat. În această situație el a fost pus anume cu Petre Pandrea în celulă, care întro perioadă de obediență și-l transformă într-un student foarte conștiincios al marxismului. Și iată cum creștinul fanatic devine marxist, care își înșeală prietenii și foștii camarazi de luptă pentru a-i aduce la convingeri materialiste. Aceasta a fost stratagema la care a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
care nu Îi poate controla nimeni, ci membri responsabili și răspunzători pentru grupul familial. Noțiunea de disciplină este Înțeleasă În mai multe sensuri, relativ apropiate Însă: reguli de comportament, educarea deprinderilor, supunerea. Makarenko nu se declară satisfăcut cu definirea prin obediență, cu atât mai puțin cu supunerea oarbă. El definește pe omul disciplinat care știe cum, În orice situație, să se comporte În mod corect, conduită care să fie utilă și societății, omul suficient de puternic pentru a duce la bun
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Felicia BUGALETE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2189]
-
Rusia și grupurile etnice ruse din fostele colonii ale imperiului țarist și sovietic. În schimb abundă apelurile categorice adresate românilor, de a fi toleranți, de a ceda totul în numele unei stabilități iluzorii. Postura de observatori superficiali a reprezentanților C.S.C.E. și obediența românilor îi face pe minoritarii ruși și ucraineni să creadă că vor domina în continuare. La fel ca în timpul ideologiei „fratelui mai mare” și al „eliberatorilor”. Faptul că Rusia expansionistă i-a debarcat în diverse perioade, într-un spațiu din
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
atitudinea unui protecționism estetic prost înțeles, exegeza eminesciană de după 1990 a încercat, înainte de toate, să-l despovăreze pe Eminescu de lespezile mortificatoare ale mitizării și să-l redea sieși în mărime cît mai naturală. Coborîrea de pe piedestalul unei forme de obediență critică, desacralizarea acelor atitudini al căror zel mumifiant au blocat exercițiul hermeneutic al operei, decodificarea mai realistă a poziției ideologice pe care au exprimat-o textele publicate preponderent în Timpul, interpretarea mai nuanțată a gramaticii discursului publicistic eminescian sînt cîteva dintre
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
rațiune. Tocmai de aceea, interogația esențială și de tot banală, comună fiecărui intelectual, și poate nu numai, este: cine sînt eu? Căci numai așa, după prostituția la care l-a împins sistemul totalitar prin mijloace nu o dată lucrative, după insuportabila obediență în fața cu grimase a Puterii, intelectualul se poate întoarce, în sfîrșit, acasă, la el și la cetate. Poate astfel găsi treimea lui a fi, a face, a avea, dar și necesara autoreflexivitate pe care nu numai intelectualul o poate exprima
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]