56,980 matches
-
puțin și o iei de la capăt. Ce vrea? Ce urmărește? Nu știi. Te chinuie și atât. Până devine o stare existențiala. O, dacă ai putea cel puțin să te aperi! Dar nu, e cu mult mai puternică, măi distrugătoare. De obicei, vine duminică sau în zilele de sărbătoare. Ori chiar de ziua ta. Atunci ești cu totul a ei, te apasă, te sufocă, te strivește, te ia în stăpânire, până nu mai rămâne nimic din tine. Nici aerul nu ți-l
DUMNEAEI, DEPRESIA... de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Reflectii_si_sentimente_cezarina_adam_cezarina_adamescu_1334428654.html [Corola-blog/BlogPost/348324_a_349653]
-
incomensurabil, o imensă gaură neagră în creier, în inimă. N-ai chef de nimic îți ia puterea, până la ultima picătură de vlaga. Nu te mai simți în stare să te ridici, să bei apă, să mănânci, să faci, ceea ce de obicei făceai, îndeobște. Îți dă toate planurile peste cap. Îmi vin în minte versurile Ninei Cassian: „Urâtă, posomorâta, gâlcevitoare / Și protestând, protestând...” Singură întrebare care te urmărește este: La ce bun? Că un leit-motiv. Cui prodest? Cui îi folosește? Eu cred
DUMNEAEI, DEPRESIA... de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Reflectii_si_sentimente_cezarina_adam_cezarina_adamescu_1334428654.html [Corola-blog/BlogPost/348324_a_349653]
-
atâția ani, am învățat o limbă comună, limba „Comenius”. Glumesc, evident. Pe lângă activitățile extrașcolare, elevii au avut ocazia să intre în legătură cu elevii școlilor participante la proiect, să comunice cu ei pe Internet, să primească informații despre modul lor de viață, obiceiuri, sărbători, sistemul școlar, modul în care își petrec timpul liber, pasiuni, dorințe, aspirații. Fiecare proiect cuprinde o secțiune de realizare de produse finale legate de tema proiectului respectiv: broșuri, ghiduri turistice, dicționare, reviste școlare, jocuri, prezentări Power Point. Toate aceste
TEATRU-FORUM SAU TEATRUL OPRESAŢILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dialog_cu_carmen_margan_despre_un_altfel_de_un_teatru_teatru_forum_sau_teatrul_opresatilor_.html [Corola-blog/BlogPost/358898_a_360227]
-
și o deschid îmi revin... Citesc. După puțină vreme, fără nicio ... XI. FEBRUARIE 15, OMUL, O PROFESIE..., de Călin Marton , publicat în Ediția nr. 657 din 18 octombrie 2012. Februarie 15. Omul, o profesie... Bună, jurnal! Ce faci? Că de obicei? Mă gândeam eu... Mi-am frământat mintea , jurnalule... tu nu ai vise? Nu visezi să devii cineva într-o zi? Știu eu că nu m-ai părăsi ușor,dar dacă într-o zi, să spunem, ai fi ca și o
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/c%C4%83lin_marton/canal [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
plicul, care murmura taine numai pentru sine, în mână și fugind de câinii comunitari, poate vânzătorul de covrigi din fața băncii, poate inginerul cu matematica tipărită pe ... Citește mai mult Februarie 15.Omul, o profesie...Bună, jurnal! Ce faci? Că de obicei? Mă gândeam eu...Mi-am frământat mintea , jurnalule... tu nu ai vise? Nu visezi să devii cineva într-o zi? Știu eu că nu m-ai părăsi ușor,dar dacă într-o zi, să spunem, ai fi ca și o
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/c%C4%83lin_marton/canal [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
animă pe locuitorii acestui ținut ce pare de legendă. O civilizație a lemnului, așa cum numai aici găsești, domină regiunea masiv românească din această margine de Țară. Încântă peisagiul natural și mai ales civilizația rurală, arhitectura satelor și portul de aici, obiceiurile prin care românii zonei au apărat și perpetuat o veritabilă cultură populară, autentică icoană a unei vieți curate și cu frică de Dumnezeu. Căci aici, oamenii ce au locuit și locuiesc Maramureșul cnezial și voievodal au prezervat și au transmis
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457522006.html [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
reieșit că cei care i-au urât, chinuit sau ucis, au fost răi nu numai cu ei, ci și cu oamenii. Inși fără suflet, fără milă, fără Dumnezeu, leneși, viciați de alcool, tutun sau alte otrăvuri trupești și sufletești, cu obiceiuri oribile, hoți și desfrânați, într-un cuvânt, scursura speciei umane. Ca dovadă că firea omului se cunoaște și după dragostea de animale, iar acestea simt atât pe oamenii cei buni, cât și pe cei răi. Pentru că omul cu suflet mare
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1428423826.html [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
pășiră pe splendidul mozaic din sala Augusta, iar aceștia nu se lăsară prea mult rugați să guste din bunătățile aduse și din vinurile alese și ele cu grijă. Asistența remarcă despre Pilat că acesta bău mai mult vin ca de obicei însă nici nu se punea problema ca acesta să se amețească vre-un pic. După un timp în care fiecare gustă câte ceva de pe mesele îmbelșugate se așezară fiecare cu câte o cupă în mână pe canapelele cu un capăt ridicat
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
nu, spuse Iocentus! -Nu accept răspunsuri de genul ăsta, spuse Pilat. Îmi place ce este da, să fie da, iar ce este nu, să fie nu! -Depinde din ce unghi privim lucrurile mărite procurator! Filozofii nu fac nimic. Sunt de obicei niște leneși plini de ifose care nu produc nimic fiindcă nu știu să facă aproape nimic. Capetele lor în schimb gândesc uneori într-un ceas cât gândesc unii într-o viață. -Ce lume ciudată au mai făcut și zeii! spuse
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
acostau corăbiile. În momentul în care descărcau sclavii acesta se ridica și îi privea pe toți trecând prin fața sa. După cum poate știți sclavii erau duși imediat în piață spre a fi vânduți. Acest om participa la licitații și cumpăra de obicei cei mai ieftini sclavi pentru că erau cei mai slăbănogiți, cei pe care nimeni nu-i voia, chiar pe cei muribunzi sau grav bolnavi el îi cumpăra. Îl cunoștea toată lumea, inclusiv corăbierii și negustorii de sclavi. Îi spuneau simplu: Samariteanul. Fiindcă
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
tei/buburuze îmi strigau fluierând/ e lumină /e lumină / rostește numele ei / îmi cădeau în ochi cupole albe de cercei /mugurii de plopi mă îndemnau insistent / e dimineață / e dimineață /rostește numele ei / chiar și un izvor plăpând își făcuse obicei /să îmi spună susurând / e soare / e soare / rostește numele ei / l-am rostit (Martie) Metaforele esențializate imprimă poeziei rafinament, vitalitate și modulații armonioase. Imaginația debordantă, neîmblânzită, o conștiință lirică dedată introspecției ne introduce într-un univers poetic care capătă
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/Exegeza_ea_tot_ea_absolut_valentina_becart_1374516088.html [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
să ți-l transfer ție în tertecuță. M-am executat cât am putut de repede, dar, cu toate astea, individul mi-a aplicat o lovitură perversă cu cantul dinspre arătător al palmei, exact la balamaua picioarelor, unde țin eu de obicei bijuteriile de familie, turtindu-le serios, acțiune care mi-a produs o durere destul de nesimțită, greu de descris în cuvinte: ‒ Deschide, dracului cracii ăia!... și-a însoțit el gestul cu o invectivă. M-am crăcănat suficient, încât să pot fi
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1470681817.html [Corola-blog/BlogPost/353395_a_354724]
-
busuioc de la preot, îl leagă cu ață, lână sau mătase roșie și îl poartă cu ei pentru a fi ocrotiți. Cineeeee, măăă? Flăcăii tomnatici? Huh??? Să fie ocrotiți de cine? Doamne fereste!! Nu vă supărați, am flăcăi tomnatici în listă? *** 4. Obiceiul specific acestei zile este colindatul cu Chiraleisa. Iar colindăm? Cu ceee? Nu știu ce e asta și nu mă bag. Pass la punctul 4. *** 5. În această noapte, fetele recurg la numeroase practici mai mult sau mai puțin magice pentru a-și
În seara asta e Boboteaza by http://www.zilesinopti.ro/articole/14357/in-seara-asta-e-boboteaza [Corola-blog/BlogPost/100109_a_101401]
-
minciunilor. Abia astăzi, constatând că silogismul are la bază o falsă ipoteză (minciuna este un păcat), mi-am reconsiderat comportarea și am ajuns la un adevăr cutremurător - toată viața mea am mințit în draci (Doamne, iartă-mă !). Conform unui bun obicei (bun îl consider eu, dar în cele mai multe cazuri, pe prieteni obiceiul ăsta îi scoate din sărite), am început să analizez, să clasific, să categorisesc. Am început analiza cu definiția minciunii. Aparent, este opusul adevărului, deci un neadevăr. Ei bine - nu
DESPRE MINCIUNĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1406364846.html [Corola-blog/BlogPost/362238_a_363567]
-
ipoteză (minciuna este un păcat), mi-am reconsiderat comportarea și am ajuns la un adevăr cutremurător - toată viața mea am mințit în draci (Doamne, iartă-mă !). Conform unui bun obicei (bun îl consider eu, dar în cele mai multe cazuri, pe prieteni obiceiul ăsta îi scoate din sărite), am început să analizez, să clasific, să categorisesc. Am început analiza cu definiția minciunii. Aparent, este opusul adevărului, deci un neadevăr. Ei bine - nu, DEX-ul pune punctul pe i. Minciuna este o denaturare intenționată
DESPRE MINCIUNĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1406364846.html [Corola-blog/BlogPost/362238_a_363567]
-
-Ce facem cu banii ăștia? -Îi dăm muzicanților! -Musai? întreba Ana, i-ar fi plăcut să păstreze o parte, că doar au lucrat pentru ei pe cinste. -Nu, nu-i putem păstra, îi dăm pe toți la muzicanți, așa-i obiceiul. Restul serii l-au petrecut dansând și povestind, dar de data asta dizolvați în mulțime. * -Hai să mergem la agenție să-ți cumpăr biletul de avion până acasă la tine. -Dar eu pot merge și cu trenul așa cum am venit
CÂND CREZI CĂ LUMEA E A TA de SUZANA DEAC în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cand_crezi_ca_lumea_e_a_ta.html [Corola-blog/BlogPost/351542_a_352871]
-
frică-n hău s-or duce. Purtate de duh viclean. Alungate-s pe pustii, cu slujba moliftelor, farmece de cununii din ursita fetelor. Vitele din ogradă să fie numeroase. Iar mană să nu cadă peste leguminoase. © Maria Filipoiu 1 Ianuarie Obiceiuri tradiționale de Anul Nou În colind cu Sorcovă și-n cel numit Vasilcă, se duc urări de slavă, noroc și spor la muncă. Cu plocon și azime vin copiii la părinți. Uniți de-a fi prin vreme, buni la suflet
TRADIȚII, SUPERSTIȚII ȘI PREDICȚII DE SF.VASILE ȘI ANUL NOU (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1420374923.html [Corola-blog/BlogPost/376678_a_378007]
-
cel numit Vasilcă, se duc urări de slavă, noroc și spor la muncă. Cu plocon și azime vin copiii la părinți. Uniți de-a fi prin vreme, buni la suflet și smeriți. Împreună chefuiesc cu vin și cu bucate. Un obicei strămoșesc să ducă mai departe. Iar finii se duc la nași cu flori și cu mâncare. Peste an de-a fi părtași la orice sărbătoare. Plăcintă cu răvașe, la oaspeți este dată. Să vadă de-s frumoase, surprizele din soartă
TRADIȚII, SUPERSTIȚII ȘI PREDICȚII DE SF.VASILE ȘI ANUL NOU (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1420374923.html [Corola-blog/BlogPost/376678_a_378007]
-
În treacăt fie spus, faptul că Baba Novac a coordonat dansul Călușarilor propune încă o ipoteză, aceea că loialul căpitan al lui Mihai Viteazu nu era sârb (Călușarii nefiind un dans slav), ci valah din Valea Timocului, bun cunoscător al obiceiurilor românești. Replică protectoare la dansul Ielelor Călușul este cea mai complexă și mai arhaică dintre formele coregrafice ritualice românești. Este un dans de feciori, jucat în săptămâna Rusaliilor și răspândit pe întreg teritoriul locuit de dacoromâni (adică și în peninsula
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul by http://uzp.org.ro/calusarii-de-la-jocul-tracic-al-sabiilor-de-pe-vremea-lui-xenofon-pana-la-dansul-ritualic-cu-bate-baba-novac-calusarul/ [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > JAPONIA-MISTER ȘI FASCINAȚIE(JURNAL DE CĂLĂTORIE) Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 719 din 19 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Tradiții și obiceiuri de iarnă: Crăciunul este o sărbătoare de „împrumut” căreia nu i se dă mare importanță în Japonia. În schimb, comercianții afișează în tot locul dulciuri și jucării care atrag privirile copiilor dar și ale maturilor, făcând vânzări substanțiale pentru că nu
JAPONIA-MISTER ŞI FASCINAŢIE(JURNAL DE CĂLĂTORIE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Japonia_mister_si_fascinatie_jurnal_de_floarea_carbune_1355918585.html [Corola-blog/BlogPost/351547_a_352876]
-
când transmite ceva special, despre un centru cultural, un muzeu sau o destinație de călătorie (veniți să vedeți!). Iar un loc cu valențe culturale te atrage mai mult, când se pornește de la o legendă, de la o poveste sau de la un obicei specific zonei. „Călătoria are loc în interiorul însuși al omului” O adevărată lecție de Radio, utilă tuturor! Dar, după părerea dumneavoastră, turismul dă posibilitatea dezvoltării unei legături între națiuni? Putem crea prin călătorie punți între culturi? Întotdeauna, călătoriile au avut ca
O CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_convorbire_cu_elisabeta_iosif_.html [Corola-blog/BlogPost/354153_a_355482]
-
descoperi și alte civilizații. Experiențele noi ne îmbogățesc cunoștințele. Numai printr-o deplasare la fața locului (informându-te înainte) aflăm cum trăiesc alte popoare, ce cultură au, vizitându-le muzele, rezervațiile naturale. Știind istoria acelui popor, descoperim uneori tradiții sau obiceiuri apropiate nouă. Pelerinajul la fața locului stârnește dorința de cunoaștere concretă și spirituală, deschide o poartă spre înțelegere. De fapt, în ultima instanță, călătoria are loc în interiorul însuși al omului. „Înțelepții Cetății” Să revenim la activitatea dumneavoastră de la Societatea Româna
O CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_convorbire_cu_elisabeta_iosif_.html [Corola-blog/BlogPost/354153_a_355482]
-
acolo, în scorburi și sub rădăcinile stejarilor o să le ascund, căci dintr-o pădure au venit și-n adâncurile ei trebuie să se întoarcă. Dar până atunci, te implor, nu mai spune nimic. Nu mă mai întreba, după cum îți e obiceiul, in ce fel se rezolvă problemele cu regulă de trei compusă, cine a scris Epopeea lui Ghilgameș și de ce nu pot delfinii să vorbească în limba aramaica. Toate acestea au devenit, de la o vreme, neimportante. Referință Bibliografica: Shift Del / Râul
SHIFT DEL de RAUL BAZ în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Raul_baz_1404830470.html [Corola-blog/BlogPost/349178_a_350507]
-
pensionară și viața ei va fi, poate, altfel. Ea va fi mai liberă, își va permite ceea ce viața nu i-a permis în toți acești ani. ...Pentru Andrei, din Florica devenise „Floricica mea” și împreună au întors spatele locurilor natale, obiceiurilor în care s-au format, culturii asimilate, singura avuție pentru vârsta lor, și au plecat. Au făcut și ei ca toți cei care, în acei ani, aveau posibilitatea să iasă din țară. Să emigreze în Israel. Erau fericiți cei care
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1428303143.html [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
ceva bani strecurați discret în buzunarul lui Andrei sau în poșeta pe care Florica o lăsa să atârne pe cuierul de la intrare. La fiecare vizită auzeau discursul standard care era servit noilor veniți: „Să nu vă simțiți jigniți, așa e obiceiul, fiecare nou venit trebuie încurajat. Ajutăm și noi cu cât putem, sunteți doar la început de drum și deocamdată vă trebuie răbdare, adică savlanut , acesta-i cuvântul ebraic pe care trebuie să-l învățați bine și să-l țineți minte
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1428303143.html [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]