1,297 matches
-
este Agliè, În numai un anișor o să fiți În stare să Înjghebați un volum format mare, patru sute de pagini ilustrate În Întregime, cu planșe În culori de să-ți taie respirația. Reciclând parte din materialul iconografic de la Istoria metalelor“. „De“, obiectam eu, „materialul diferă. Ce pot face cu fotografia unui ciclotron?“ „Ce poți să faci? Imaginație, Casaubon, imaginație! Ce anume se petrece În mașinile alea atomice, În pozitroanele alea megatronice, sau cum se mai numesc? Materia se face terci, Îi pui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
papei. Niciodată nu trebuie să te Încrezi În legitimiștii catolici, oricât de arzătoare ar fi vocația lor hermetică. Și răspunsul privitor la Superiorii Necunoscuți era rizibil: ei nu există, iar dovada e aceea că nu-i cunoaștem. I s-a obiectat, desigur, că nu-i cunoaștem, altfel n-ar mai fi necunoscuți; vi se pare că modul lui de a raționa are vreo noimă? Curios cum un adept de talia lui era atât de impermeabil la simțul misterului. După care, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Note de artă“, în Anuarul presei române și al lumii politice) retardarea estetică a artei autohtone, pentru care ultima noutate o constituia încă impresionismul, într-o vreme cînd pictura europeană evolua pe urmele lui Cézanne și Gauguin. S-ar putea obiecta că, în momentul respectiv, termeni precum „pointilism” sau „primitivism” intraseră deja în vocabularul criticii noastre de artă. Impresionismul lui Luchian, expozițiile lui Iser din 1906 și 1907, marea expoziție de pictură și desen din 1908 a lui Dérain, Forain și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
În privința florilor, nu mai aveam chef să iau totul de la capăt. În plus, nu mă simțeam În stare să mă cert cu Linda. Personalitatea ei era atît de puternică Încît, atunci cînd lua o hotărîre, nu părea nimeni dornic să obiecteze. Mai puțin Emma, desigur, iar ăsta era clar motivul pentru care nu se Împăcau deloc. Am fost martora unor certuri teribile Între Linda și Emma. Teribile pentru că urăsc confruntările, pentru că Întodeauna am considerat că scandalurile de genul ăsta duc inevitabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
o puteți Înfrunta sau vă puteți certa ca la ușa cortului, pentru că sînteți conștienți că tot veți ține unul la altul cînd lucrurile se vor liniști. Veți fi În continuare o familie. — Iar tu ești mult prea drăguță, la naiba, obiectează Emma. Ești Înspăimîntată de perspectiva că ea o să te urască dacă Îi spui că, de fapt, tu nu vrei arbuști ornamentali de jur Împrejurul sălii de bal. — Exact! Ai auzit și tu de arbuști? — Aha. E ridicol. A sărit calul de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Își Înțepeni picioarele, strânse mâna Camillei și Încercă să reziste - dar tati era prea puternic, mâna Camillei alunecă din mâinile lui ca un săpun și era deja departe, o pată roșie pe fundalul unui cer prea albastru. — D’-d-de ce? obiecta Kevin, alunecând pe lemnul lustruit al salonului. Ce-ce-ce-am făcut? Te vreau și pe tine, prostule - tu ești viața ei, speranța ei. Eu te-am creat, eu te-am dorit - tu nu existai, nici n-ai fi existat altfel. Tu trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
împacheteze. Nici nu dispăruse bine pe după primul deal, că fiul său Kemuel a cerut să-i fie servit vin de către Rahela însăși: - Să nu-mi trimiți vreo servitoare urâtă, a răcnit el, o vreau pe sora mea. Rahela n-a obiectat, pentru că avea astfel ocazia să-i toarne în băutură niște ierburi care să-l adoarmă: - Bea, frate, a zis ea cu glas dulce, în timp ce el dădea pe gât prima cupă, bea, încă una. Într-o oră, Kemuel dormea dus. De câte ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
trimis. Omul regelui chiar a adus un sclav care să-mi țină locul la culesul măslinelor. Mama a găsit că gestul era unul chibzuit și generos. - Las-o să se ducă, i-a spus ea tatălui meu. Iacob n-a obiectat și l-a trimis pe Levi să mă însoțească până la ușa dormitoarelor femeilor din palatul lui Hamor. Când le făceam cu mâna, le-am simțit pe Bilha și pe Rahela uitându-se mai atent la mine. Probabil graba și plăcerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
la fel. Știu că tata vorbește așa pentru că se teme pentru mine și pentru că ține la oamenii lui, care astfel vor suferi. Dar în ceea ce mă privește, nu încape îndoială. Eu ascult și mă supun. Hamor ar fi avut de obiectat la cele promise de fiul lui, iar Simon și Levi i-ar fi scuipat în față. Aerul mirosea a fulgere, iar cuțitele erau cât pe ce să fie trase din teacă dacă n-ar fi apărut Bilha, cu apă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
el Înțelegînd unde bătea. Știm că trupul lui Mary a stat cam două săptămîni În apă pînă să fie pescuit. Ziua de 5 iunie, minus două săptămîni, asta Înseamnă 20 mai. Să știi că ține figura! - Ce ține mai puțin, obiectă ea, e faptul că Mary a fost pescuită spre Molène. Dacă a fost ucisă la Lands’en, trupul ei ar fi trebuit să fie dus mai spre sud, ținînd seama de curenți. - Poate foarte bine să fi fost azvîrlit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ei mobil. - Mi-a fost furat ieri, mormăi Gwen. Am fost chiar și la post să dau o declarație. Făcu un gest cu bărbia În direcția tînărului jandarm. Morineau confirmă Încuviințînd din cap. - Asta dovedește tocmai că ai prevăzut totul, obiectă Fersen. O să adăugăm și premeditarea pe listă. - Nu ea te-a sunat, Lucas, declară Marie, punînd mîna pe brațul polițistului. - Vrei să spui c-o crezi? bombăni el. - Eram cu ea cînd ai primit apelul. Și Îți garantez că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
mobil Împrumutat... - Capcana de la Argoz era iarăși un mod de a te lua drept martor, Îi spuse Lucas Mariei Înainte de a se Întoarce spre Morineau. Adună toate efectivele, trebuie să scotocim plajele imediat. - E ora fluxului, va trebui să așteptăm, obiectă Marie cu un firicel de glas. Pune doi oameni de pază În fața menhirului care are acest semn, Stéphane. Dacă teoria noastră e corectă, ar trebui ca din el să Înceapă să picure sînge În orele următoare. Se Îndreptă spre mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Ryan fusese admis la clinica de la Rond-Point, la cîteva zile de la ieșirea din Închisoare. Fotografia tremură În mîinile bătrînului. - Ryan... Erwan... Ce mai contează, articulă cu dificultate patriarhul. Au murit amîndoi. - Doi morți, dar și două trupuri care nu există, obiectă specialistul În crime ritualice. Vă las să trageți concluzia care se impune. Lucas Îl privi cu atenție pe Arthus. Privirea de un albastru spălăcit pe care i-o transmisese lui Erwan. Remarcă o infimă străfulgerare. Frica. Frica În fața morții. - Stupoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Geiger ! Las jos Daily Mail și mă ridic iute în picioare. Ce doriți la micul dejun ? Niște cafea, pentru început ? — Nu e nevoie să faci tu cafeaua, Samantha ! răspunde ea, ușor stânjenită. Eddie, fă tu cafeaua ! — Nu fac nici o cafea ! obiectează Eddie. — Atunci... Melissa ! spune Trish. Fă-ne te rog niște cafea bună de tot. Samantha, te rog mult, ia loc ! Ești musafira noastră ! Râde nefiresc. — Ba nu sunt musafiră ! Protestez. Sunt menajera dumneavoastră ! Îi văd pe Eddie și pe Trish
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
la o glumă, lăsa câte un Întreg fel de mâncare În farfurie după o Înghițitură sau Îl zdrobea sub talpă pe jos. O gazdă cu experiență ar fi trebuit să‑i aștearnă ziare sub scaun. Și el n‑ar fi obiectat. Nu acorda prea multă atenție unor asemenea lucruri. Firește, fiecare dintre noi e conștient de ceea ce se Întâmplă În jur. Abe știa - știa ce anume trebuia reținut, perceput conștient, și ce putea fi dat la o parte. A obiecta la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
fi obiectat. Nu acorda prea multă atenție unor asemenea lucruri. Firește, fiecare dintre noi e conștient de ceea ce se Întâmplă În jur. Abe știa - știa ce anume trebuia reținut, perceput conștient, și ce putea fi dat la o parte. A obiecta la felul de a mânca al lui Abe ar fi fost o dovadă de meschinărie. Pe Ravelstein Îl amuza să observe În legătură cu doamna Glyph: - N‑avea ea de gând să lase un jidan să se poarte nepoliticos la masa ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
cuibărit sub un „pian negru, mare, appassionato” “ În larma corzilor care vibrau”, În timp ce mama lui cânta. - Ei, să vă spun ultima bombă de la Departamentul Apărăriiă Cei mai mulți dintre noi știam că sursa lui principală era Philip Gorman. Tatăl acestuia, profesor universitar, obiectase drastic Împotriva seminariilor lui Ravelstein, la care lua parte și Philip. Respectabili profesori de teorie politică Îl avertizaseră pe bătrânul Gorman că Ravelstein era un invertit, că‑i seducea și corupea pe studenți. - Paterfamilias a fost prevenit Împotriva lui poponarfamilias
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
ai... o nevastă creștină? Te bazezi doar pe o teorie - egalitatea În fața legii. E o mare ușurare să știi că te bucuri de garanții constituționale care, cu siguranță, sunt apreciate și de alți devotați ai Constituției... Se amuza. Eu nu obiectam. Mă distra faptul că descoperise un sistem În activitățile mele. - Presupun și că plătești impozite grase. - Absolut. Și acum au mai apărut și niște taxe educaționale anuale. - Îmi dau seama despre ce fel de educație poate fi vorba aici. Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
că e un hoț. - Da. Credeam că toată lumea plecase și la un moment dat am auzit televizorul și pe cineva râzând. Am crezut că e un hoț. - Da. Voiam să ieșim toate și să-l învățăm minte. - Nu-i adevărat, obiectă cealaltă. Asta e numai în capul tău. - Eu aș fi ieșit. - Eu n-aș fi ieșit. Ți-am spus că n-aș fi ieșit. Putea să vină orice hoț, eu nu mă băgam. Și oricum n-avea ce să fure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
cu un zgomot puternic și apoi se stinse. Forma dispăru. Marie țipa din ce în ce mai tare. —E Violet! țipa ea. E Violet și e moartă! S-a înecat! Ah! Ah! Se auzi un zăngănit, ca de metal care cedează și zgomotul unui obiecta care cade în apă. Țipetele încetară la fel de subit cum începuseră. Marie căzuse în apă și, după zgomot, se dusese cu tot cu scară. Capitolul opttc "Capitolul opt" — Și Marie Lavelle a insistat să coboare scara? —A coborât imediat, înainte s-o poată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
într-o obscuritate care face pe oricine să arate bine, barmanul ar rămâne la fel. Va fi impossibile 2 să aflăm cine a pus corpul acolo, spuse Sally, abătut. Sunt atâți oameni care vin și pleacă. Nu atât de mulți, obiectai eu. Tot personalul, cei din spatele scenei, zise Sally, bifând fiecare categorie în parte, pe degete. Actorii, unii dintre ei... Da, dar numai uneori, cum a fost azi. De obicei, oamenii i-ar observa și s-ar întreba ce caută jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
-mi ceva ce-mi spusese Hugo cu câteva zile înainte. Helen mă ignoră, așa cum proceda cu tot ceea ce nu înțelegea. — Până la urmă, s-a învârtit bine, nu? remarcă ea cu răutate, făcând semn cu capul către Tabitha. Numai prin comparație, obiectai eu. Adică, așa cum a spus și Paul, nu e decât o săritură mai mare. Oricum n-ai fi vrut s-o faci tu, nu-i așa, Helen? Ai rău de înălțime. Pe Helen o trecură fiorii. — Nu contează asta, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Avea dreptate, trebuia să recunosc. — Dar dacă îi era teamă că e suspectată că l-a omorât pe Philip și și-a înscenat atacul ca să îndepărteze suspiciunile? sugerai eu. Atunci ar fi vrut să chemăm poliția, zise Hugo. ¯Nu neapărat, obiectai eu. Poate că nu vrea să-i lase să-i strice povestea. Poate că ea vrea să ne convingă pe noi. Știam că Hugo nu asta voia să audă, dar, cu încăpățânarea mea, tot am spus-o. Din păcate pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
în momentul în care s-ar fi întors pentru începerea spectacolului. Nu-mi imaginez cum ar fi putut rămâne acolo cam până aproape de prima pauză fără s-o observe nimeni. Dar asta nu înseamnă că n-a făcut-o Tabitha, obiectă Matthew. Adică, chestia cu aranjatul propriului cablu. Poate s-a gândit după aceea la agrafă. —E, na! zisei eu, pierzându-mi răbdarea. Chestia cu sabotatul cablului, dacă a făcut-o Tabitha, n-ar avea sens decât ca s-o pună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
discute, ea citea o carte În timpul mesei, asta-n cazul că nu erau copiii acolo. De fapt, Brunetti Începuse să suspecteze că soției sale Îi făcea plăcere să prânzească alături de autorii pe care-i preda la universitate, căci niciodată nu obiecta dacă el Întârzia sau era reținut să vină la masă. Răspunse la al treilea țârâit. — Pronto. — Ciao, Paola. Eu sunt. — Mă gândeam că tu ai putea fi. Cum merg lucrurile? Niciodată nu punea o Întrebare directă despre serviciul său sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]