835 matches
-
volumul Nuvele florentine, apărut în același an (1906) al debutului său ca dramaturg și critic literar 129. 3.1. "O dragoste florentină". Povestea fără sfârșit Prima modificare impusă de rigorile genului abordat (nuvela) ar fi trebuit să conducă, firesc, la obiectivarea (prin dialog) a narațiunii descriptiv-memorialistice din textul originar (notele de călătorie) lucru izbutit numai parțial, deoarece autorul se mulțumește să decupeze pur și simplu episoadele cu potențial dramatic, aglutinându-le într-o manieră mai curând... "impresionistă" decât nuvelistică stricto sensu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
joace, din nou, comedia dragostei, și încă în cel mai melodramatic mod cu putință 130. Pe scurt, măcar două sunt motivele pentru care utilizează Lovinescu procedeul "manuscrisului găsit" sau al "povestirii în ramă": 1. refuzul confesiunii și, implicit, tendința de obiectivare a discursului "personal"; 2. sensibilitatea aparte față de teatru și melodramă, cu imaginarul specific. Revenind la nuvela în cauză 131, se cuvine remarcat că, pe lângă procedeul povestirii în ramă, un alt element care contribuie la dramatizarea poveștii sentimentale îl constituie memoria
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
acum, Viață dublă nu încheie, ci (dimpotrivă!) deschide o nouă etapă în literatura lovinesciană, în care se înscriu toate acele creații "cu sens complet răsturnat" "mutația" respectivă vizând abandonarea criteriului subiectiv-autobiografic, de jurnal intim (ilustrat în notele de călătorie), în favoarea obiectivării pur literare, determinate de tehnica romanțării/ teatralizării melodramatice. Altfel spus, așa cum "eul" lovinescian se manifestă, o dată cu dogmatizarea impresionismului juvenil, în maniera auster-impersonală a "măștii apolinice", drept expresie a unei psihologii invariabile, schematice, era normal ca și "materialul" (auto)biografic al
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
melodramă" se observă cel mai pregnant în primul roman lovinescian, republicat aproape fără modificări imediat după război am precizat anterior, cu un titlu schimbat (Comedia dragostei), dar foarte sugestiv pentru intențiile autorului, care căuta niște modalități adecvate de teatralizare (înțelege: obiectivare) a epicului, fără a recurge totuși la practicile obișnuite ale realismului tradițional. De altminteri, grila "realistă" stricto sensu nu funcționa nici măcar în "nuvelele florentine", unde "subiectele", extrase direct din jurnal, erau puse apoi în scenă (teatralizate/ literaturizate) cu ajutorul unor procedee
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
insistat deja suficient asupra faptului că teoria revizuirilor și a mutației de valori se aplică în mod necesar, deopotrivă, în cazul literaturii criticului, a cărei evoluție, de la text la text, marchează îndepărtarea treptată de "realitate", în acord cu procesul de obiectivare (în "mască") a personalității. Biografia autorului ajunge să se suprapună astfel, până la un punct, peste biografia propriului "personaj", până când "viața" devine un termen de referință simbolic, abstract și inconsistent, făcând inutilă identificarea surselor "de inspirație" ale literaturii înseși. Tot un
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
89 3.3. Exemplu de problematică: natură și forme de excludere / 91 3.4. Rețele, colocvii și site-uri web / 101 PARTEA A DOUA Fenomenologie / 105 Capitolul 3 Procese, funcții și organizare / 107 1. Două mecanisme esențiale / 107 1.1. Obiectivarea / 107 1.2. Ancorarea / 112 2. Numeroase utilizări / 115 2.1. Construcția referinței și identității / 115 2.2. Normativitate și justificare a posteriori a conduitelor / 117 3. Relații interne / 123 3.1. Sisteme centrale și periferice / 123 3.2. Elemente
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
constituit baza lucrării lui Moscovici despre psihanaliză și a modelului teoretic ce se află în centrul acestei cărți și al multor altora. Philippe Roqueplo, în Partage du savoir (1974), propune o generalizare a caracteristicilor RS, mai ales a procesului de obiectivare (cf.capitolul 3), asupra oricărui fenomen de vulgarizare. Au fost produse alte analize inspirate de aceeași abordare (Ackermann, Barbichon et al.). Au apărut lucrări consacrate concepției și impactului informaticii și ale noilor tehnologii (vezi, în special, Grize et al., 1987
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
A înțelege formele și etapele construcției unei reprezentări și efectele sale (culturale, afective, cognitive). A răspunde la întrebarea: "La ce folosesc reprezentările sociale?" * A descrie organizarea și structura unui astfel de sistem sociocognitiv ierarhizat. 1. Două mecanisme esențiale 1.1. Obiectivarea Două sînt procesele fundamentale care guvernează apariția și organizarea unei reprezentări sociale: obiectivarea și ancorarea. O RS se constituie în elemente, rezumînd obiectul pe care aceasta îl cuprinde, într-o nouă judecată care îl dublează, transformîndu-l. Obiectivarea (sau reificarea) permite
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cognitive). A răspunde la întrebarea: "La ce folosesc reprezentările sociale?" * A descrie organizarea și structura unui astfel de sistem sociocognitiv ierarhizat. 1. Două mecanisme esențiale 1.1. Obiectivarea Două sînt procesele fundamentale care guvernează apariția și organizarea unei reprezentări sociale: obiectivarea și ancorarea. O RS se constituie în elemente, rezumînd obiectul pe care aceasta îl cuprinde, într-o nouă judecată care îl dublează, transformîndu-l. Obiectivarea (sau reificarea) permite unui ansamblu social să construiască o cunoaștere comună minimală pe baza căreia pot
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
esențiale 1.1. Obiectivarea Două sînt procesele fundamentale care guvernează apariția și organizarea unei reprezentări sociale: obiectivarea și ancorarea. O RS se constituie în elemente, rezumînd obiectul pe care aceasta îl cuprinde, într-o nouă judecată care îl dublează, transformîndu-l. Obiectivarea (sau reificarea) permite unui ansamblu social să construiască o cunoaștere comună minimală pe baza căreia pot fi emise opinii și pot avea loc schimburi între membrii lui. Ea caracterizează unul din aspectele construcției reprezentării și se desfășoară în mai multe
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
intime, viziunea asupra dragostei a bolnavilor înșiși, practicile de prevenție, atitudinea profesioniștilor din domeniul sănătății și o serie de alte aspecte au fost aprofundate, spre exemplu, în cadrul Agenției naționale de cercetare pentru SIDA. 1.2. Ancorarea Ancorarea completează mecanismul de obiectivare. Îl prelungește în finalitatea sa de integrare a noutății, de interpretare a realului și de orientare a conduitelor și raporturilor sociale. Dacă a obiectiva înseamnă "a resorbi un exces de semnificații, materializîndu-le" (Moscovici, 1976), a ancora o reprezentare constă în
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
filtrat, decontextualizat, schematizat și naturalizat. [Astfel], "societatea schimbă obiectul social într-un instrument de care poate dispune, iar acest obiect este așezat pe o scară de preferințe în raporturile sociale existente [...]. Procesul de ancorare [...] transformă știința în cunștințe utile tuturor [...]. Obiectivarea transferă știința în domeniul lui "a fi" și ancorarea o delimitează în cel al lui "a face", pentru a evita interdicția de comunicare [...]. Spre exemplu, se procedează prin ancorare atunci cînd se dorește explicarea difuzării geneticii prin raporturile sale cu
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
dorește explicarea difuzării geneticii prin raporturile sale cu războiul biologic sau medicină, lasînd în umbră prelungirile sale teoretice, cu modificările pe care le antrenează în privința concepției asupra naturii, omului sau religiei." Moscovici, 1976, p. 171 Legătura dintre cele două procese (obiectivare și ancorare) este dialectică. Poate fi reperată prin intermediul noțiunii de naturalizare, ale cărei traduceri concrete (domeniul lui a fi) sînt utilizate de actori și grupuri (domeniul lui a face) și nu par diferite în obiectivare și ancorare. Într-adevăr, primul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Legătura dintre cele două procese (obiectivare și ancorare) este dialectică. Poate fi reperată prin intermediul noțiunii de naturalizare, ale cărei traduceri concrete (domeniul lui a fi) sînt utilizate de actori și grupuri (domeniul lui a face) și nu par diferite în obiectivare și ancorare. Într-adevăr, primul mecanism descrie cum se formează o reprezentare, iar cel de-al doilea cum este ea modulată, practicată în funcție de grupuri, de sistemele de gîndire și de cadrele interpretative preexistente. Dar pentru a se construi sau a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sistemele de gîndire și de cadrele interpretative preexistente. Dar pentru a se construi sau a fi obiectivată, o RS trebuie să pătrundă într-un sistem (cultural, cognitiv și reprezentațional). Ceea ce presupune o inserție într-un ansamblu de raporturi sociale complexe. Obiectivarea și ancorarea se derulează în paralel și în context. Doar în lucrările empirice ele pot fi prezentate separat. Trebuie să precizăm acest lucru deoarece se constată numeroase pro-bleme de înțelegere atunci cînd cele două procese sînt prezentate unui public de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
mai curente, precum spovedania creștină sau conversația. Această apropriere este, bineînțeles, legată de apartenența religioasă, culturală, politică, de statutul și de poziția actorilor. Se constituie atunci o mișcare mai vastă de semnificații colective, care se opune mișcării ce conduce la obiectivare." Moscovici, 1976, p. 173 Ancorarea permite elementelor reprezentate să fie transformate în funcție de tipurile de raporturi sociale și divers formulate în multiplele straturi ale societății. Acest mecanism se manifestă printr-un uzaj finalizat, incarnînd interese sau, cu alte cuvinte, printr-o
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
al consistenței noțiunii. Abric amintește că Fritz Heider vorbea, din 1927, de "nuclee unitare, condiționate intern", de "centre de textură cauzală a lumii" sau de "nod cauzal al mediului" (Abric, 1987, p. 68). Originea sa se situează și în definiția obiectivării și a schemei figurative care apar la construcția unei reprezentări. Acest model reproduce obiectul reprezentării sociale în manieră selectivă și îndeplinește trei funcții: joncțiunea între obiectul cunoașterii, de exemplu teoria psihanalitică, și reprezentarea sa; traducerea imediată a realului și trecerea
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
comparativ mai important și mult mai puțin negociabil decît un element central secundar ("bunăstare", pentru același nucleu central al aceleiași RS). De reținut * Două mecanisme fundamentale sînt puse în funcțiune în apariția și apoi impregnarea diferențiată social a unei RS: obiectivarea (materializare și structurare în jurul unei scheme figurative) și ancorarea (înrădăcinare și funcționare în contextele unor anumite grupuri). * Cele patru funcții ale reprezentărilor sînt cele de catego-rizare cognitivă a obiectelor, de identificare socială și individuală, de orientare și de prescriere a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
fi parțial rearanjate, prin introducerea de elemente contrare logicii, atît în planul formei muzicale, cît și la nivelul semnificațiilor ideologice sau politice, mai mult sau mai puțin subliniate în fiecare entitate concretă de creație. Fabricarea muzicii presupune un proces de obiectivare. Se desfășoară pornind de la un simț comun, împărtășit, de la ceea ce este vechi, de la tradiții și de la influențele primite (sloganurile). Implică și o ancorare. Emoția care se dorește a fi exprimată și codul stilistic formează astfel un "aliaj" original, întrupînd o
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
mai mult. Plecînd de la reacția emoțională în fața incredibilului, ciudățeniei și necunoscutului, copiii vor emite, pas cu pas, judecăți mai severe, mai fatale și pesimiste ("o pedeapsă de la Dumnezeu"). În final, autoarele apreciază că au avut posibilitatea de a observa nașterea, obiectivarea și apoi ancorarea unei noi reprezentări sociale, la un eșantion de generație care, reamintim, va avea în 2001 între 24 și 27 de ani. După Galli I. și Nigro G., "Les représentations sociales: la question de la genèse", Revue internationale de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
des citați, fluiditate verbală, proporția numărului de termeni diferiți în raport cu totalul termenilor induși). În secțiunea 1 a capitolului 5 sînt prezentate cîteva piste în aprofundarea lucrului pe aceste liste de cuvinte. 4.2. Accesul la "hărțile de idei" Scopul analizei obiectivării este acela de a ajunge la regruparea și ordonarea informațiilor elementare care conduc la un grad relativ de consens între populațiile chestionate pe marginea obiectului RS. Putem astfel folosi o abordare se-mantică calitativă sau analize statistice complexe (clasificarea automată
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
analize lungi despre fiecare dintre clase și despre legăturile lor cu reprezentarea actului alimentar. Alte studii, precum cel al reprezentării "mîncatului bine", care expune opt clase omogene, sau cel, mai tipologic, al comportamentelor alimentare ale francezilor, completează acest demers. Abordările obiectivării își propun să aleagă ceea ce Lahlou califică drept "paradigmă de bază", iar Milgram și Jodelet, Doise, Clémence numesc "hartă mintală comună" (Clémence et al., in Guimelli, 1994, p. 121). Nu este vorba numai despre descrierea unei liste oarecare de atribute
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sau pentru drepturile din cadrul relațiilor conjugale, subsumate celor ale familiei, element natural și fundamental al societății (art. 16.3 al Cartei din 1948). Aceste nuanțe reproduc dezbaterile celor care au redactat Declarația Universală a drepturilor omului și indică deci o "obiectivare a acestor drepturi, remarcabil de consensuală" (ibid., p. 133). O abordare statistică a variațiilor individuale ne permite totuși să distingem cinci clase omogene dintre care una asociază "atacurile la libertatea religioasă a femeilor din partea unui guvern [...] și cele la adresa copiilor
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
între "drog-țintă" și "atitudine față de consumul de droguri". Există și alte lucrări pe tema drogurilor, cu caracter mai monografic, dar aceasta prezintă avantajul de a ilustra metodele promovate de echipa lui Doise din Geneva și completează prezentarea făcută pe marginea obiectivării. De reținut * Reprezentările sînt și "obiecte ale unor tranzacții lingvistice", transformate de această mișcare necontenită. Există diverse surse de date textuale pentru studiul unui astfel de proces, dar abordarea prin interviu rămîne calea regală de acces la conținuturile și cîmpul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
din el, în afara puternicei lor proeminențe și a gradului lor de conexitate, sînt calitativ diferite de cele din sistemul periferic (sau SP). Pentru a verifica existența acestei structuri, se construiesc, în prealabil, după cum am descris pînă acum, date despre cîmpul (obiectivare) unei reprezentări sau alta. Prin metoda experimentală se pot testa apoi pe grupuri cazurile rezultate dintr-o primă abordare empirică, variind anumite elemente mai mult decît altele. O cercetare pe marginea concepției grupului ideal, întreprinsă de Flament în 1982, îl
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]