50,269 matches
-
lor. E ceea ce încearcă, depășind dificultățile de "procedură", Mihai Rău. Face, altfel spus, un exercițiu de "împielițare", cu două "secvențe": o încercare (nereușită) de-a-și da întîlnire cu locuitorii "grotei" de pe Cetățuie ("o idee prostească, dezgustătoare și inutilă"), urmată de observații întîmplătoare, "nepremeditate", organizate însă în "episoade". "Filmul", în care fiecare secvență poartă numele unui "personaj" e, păstrînd proporțiile, un fel de Face/Off: "cerșetorul sînt eu!". Despre o "altfel de perspectivă" vorbește, în partea lui de "roman" coborît în stradă
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
conservate - urmași ai formelor examen și similem - dar propunerea sa nu a convins comunitatea lingvistică. Oricum, în limba veche seamă - în forma samă, mai apropiată de etimon - este un cuvînt extrem de frecvent. Merită amintit și că sintagma băgare de seamă ("observație") era curentă în faza de constituire a terminologiei științifice și politice românești, așa cum o atestă, printre altele, titlurile cărților lui Ienăchiță Văcărescu - Observații sau băgări dă seamă asupra regulelor și orînduelelor gramaticii rumânești, 1787 - și Iordache Golescu: Băgări de seamă
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
mai apropiată de etimon - este un cuvînt extrem de frecvent. Merită amintit și că sintagma băgare de seamă ("observație") era curentă în faza de constituire a terminologiei științifice și politice românești, așa cum o atestă, printre altele, titlurile cărților lui Ienăchiță Văcărescu - Observații sau băgări dă seamă asupra regulelor și orînduelelor gramaticii rumânești, 1787 - și Iordache Golescu: Băgări de seamă asupra canoanelor gramăticești, 1840. E interesant să constatăm că, deși seamă nu mai este direct productiv astăzi, locuțiunile și expresiile care îl cuprind
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
secțiune a cărții este mult mai convingătoare. Caius Dobrescu delimitează aici patru compartimente ale "intimismului" eminescian ("idila manieristă", "feeria barocă", "complexul naturalism-estetism" și "romanul analitic în versuri"), insistând asupra dublei manevre de instituire și subminare a convențiilor și dublându-și observațiile de substanță printr-o lectură estetică, ce semnalează atât "vârfurile", cât și denivelările operei. Astfel încât concluzia finală, deși provizorie în lipsa studiilor de istorie a mentalităților care să o valideze, mi se pare pe deplin plauzibilă: poetul "frumuseții vulnerabile și totuși
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
III-a se organizează anual... tîrgul internațional ŤSeniorť" (Ziua turistică, 3, 1997, 1). Oricum, cuvîntul are un sens fundamental nemarcat de evaluarea pozitivă ori negativă. Personalitate, în schimb, are un sens clar pozitiv, atunci când desemnează persoane reprezentative, importante, "celebrități". Singura observație care se poate face asupra uzului actual privește o oarecare inflație a aprecierii, extinderea desemnării la orice domeniu (sport, divertisment etc.) și la orice situație. Sensul apreciativ poate fi explicit negat prin determinanți ("personalitate controversată": "Gurile rele pretindeau că s-
Persoane, personaje, personalități... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11794_a_13119]
-
de fapt și de drept literaturii de consum. Printre numele de autori, de la Dumas și Tolstoi la Sadoveanu și Camil Petrescu, îl aflăm și pe acela al lui Alice Botez. Că Alice Botez a scris literatură de consum, iată o observație care ne-a pus serios pe gînduri. Oare cu ce altă doamnă a literaturii o confundă Radu Voinescu? Cin' să fie, cin' să fie? Doamna Ileana, maestra în arta conversației? Doamna Rodica, maestra în arta polițistă? Rasism la microfon Si
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
S-ar mai putea invoca argumente ale unor tendințe imanente de rămânere necesară în lumea textului (de pildă, Onochefalos certifică orice inepție atâta vreme cât ea e de găsit în manuscrise). Mai important, în schimb, mi se pare să reiau, la final, observația că structura fragmentată a lumii Țiganiadei nu e neapărat un viciu. O dată ce ne vom familiariza cu geometria cvasifractală a acestor denivelări nu va mai rămâne decât un pas până la apariția cititorului pasionat al unui asemenea poem. Un pas făcut cu
Patimile cititorului-model - note despre topografia Țiganiadei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11791_a_13116]
-
literară, nr. 47 din 2004), dezvăluie un cuvios nebănuit. Poezia posteminesciană e bine reprezentată prin: Șt. O. Iosif (6 poeme), Al. Vlahuță (3), G. Coșbuc (13), O. Goga (11). Despre generoasa reprezentare a poeziei religioase interbelice am vorbit anterior. Singura observație pe care aș face-o e că, la Radu Gyr, Ion Buzași merge prea mult spre politic, ca și în cazul lui Andrei Mureșanu, forțând nota. Cu patru poeme de Vasile Militaru se încheie perioada interbelică. Din perioada contemporană, Ion
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
telespectatori din Arad să protesteze. Culmea, toți erau din Arad..." l în fine, Cotidianul își ilustrează pagina cu Raportul informativ din 20 august 1990. Este regretabil că partea finală, practic ultimele două rânduri, cu semnătura informatorului și o notiță cu observația: "Nota se va trimite la Sect. IV..." sunt lacunare, cu enigmatice numere de înregistrare și semnături, care ne fac suspicioși la ideea că ar fi fost vorba de persoane depășite de realitate și bântuite de un stihinic exces de zel
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
Maxim Belciug Se dedică unor academicieni Animat de un confrate, aștern aici câteva observații cu iz independent despre muzica "independentă" pe care o îndrăgesc atât de mult. Mai întâi, încercând să (-mi) definesc termenii, voi spune că muzica "independentă" se poate referi la muzica ce se încăpățânează să sune altfel decât cea izvorâtă din
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
așezate cumva nefiresc. Primul ciclu, doar numerotat și care, de fapt, conține primele două părți ale cărții, este mai interesant în măsura în care, pentru prima dată, traseul poetic omogen și fidel atâția ani acelorași obsesii pare scurtcircuitat de mici ezitări ce însoțesc observațiile unor noi stări ale poeziei: ,|ncă mă mai joc, dar mereu mai încet, ritmul / a devenit cronic, lent ș.ț nimic nu te mai lovește ai trecut dincolo fără să știi". (Ritmul, un macho cu țigara ăn gură) |n aceste
Poeme retrospective în două variante by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12869_a_14194]
-
translucid, se iluminează feeric, morții sunt radioși, osul strălucește și cântă", la Eminescu, insula lui Euthanasius e ,un paradis" al stingerii vieții. Tabla de materii a sensurilor și semnificațiilor este prea vastă ca s-o putem epuiza. Să mai reținem observația criticului că ,cele două tipuri fundamentale de spațiu se atrag reciproc, transformându-se câteodată în opusul lor", precum la Arghezi: "Și ne simțeam acasă subt cer ca-ntr-o odaie". O sinteză - conchide Valeriu Cristea - ,constituie celebrul spațiu mioritic blagian
Informații false și false informații by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12868_a_14193]
-
unui mare scriitor român " (p. 17). Nu aflăm mai nimic despre tânărul scriitor Marin Preda, expediat într-un paragraf anost despre nuvelist. Nu ni se spune nimic, dar absolut nimic, despre situația ingrată a scriitorului în anii "50, salvat de observația neargumentată că "la Marin Preda, chiar în 1952, totul avea prospețime " (p. 25), apostilă falsă pentru autorul nuvelei Desfășurarea. Lipsesc contextul, constrângerile ideologice, drama intelectualului prins sub vremi, cedările, căutarea disperată a subterfugiilor. Într-un capitol mai amplu, Raportul dintre
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
unui mare scriitor român " (p. 17). Nu aflăm mai nimic despre tânărul scriitor Marin Preda, expediat într-un paragraf anost despre nuvelist. Nu ni se spune nimic, dar absolut nimic, despre situația ingrată a scriitorului în anii "50, salvat de observația neargumentată că "la Marin Preda, chiar în 1952, totul avea prospețime " (p. 25), apostilă falsă pentru autorul nuvelei Desfășurarea. Lipsesc contextul, constrângerile ideologice, drama intelectualului prins sub vremi, cedările, căutarea disperată a subterfugiilor. Într-un capitol mai amplu, Raportul dintre
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
spațiu de reflecție. Nu ignor faptul că există foarte bune ediții critice încheiate, nu multe, dar nici atât de puține încât să fie neglijabile cantitativ. Promit să mă opresc într-una din cronicile viitoare și la aceste cazuri fericite. E o observație destul de la îndemână constatarea că edițiile critice din operele clasicilor și modernilor noștri înaintează foarte lent. Există explicații obiective, printre ele fiind prioritară aceea a dificultăților filologice și documentare de realizare a unei asemenea misiuni. Uneori, pur și simplu după
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
exprima această atitudine intelectuală iconoclastă, dar - surprinzător - într-un spirit pragmatic, așezat și coerent în cele mai mici detalii ale unei acțiuni culturale pozitive de bătaie lungă. Aceasta e, poate, fața matură, bătrânicioasă, a criticismului junimist” (pp. 8-9). Este o observație ascuțită, ce prinde ca în ambră ceea ce aș numi paradoxul junimist, conviețuirea sentimentului de “ruptură violentă față de trecut” cu un conservatorism “bătrânicios”. Ruptura este mereu prudentă, învelită într-un “cod ironic” al discursului cultural, chiar autoironic. Așa se explică precauția
Eterna reîntoarcere la Maiorescu by Nicoleta Sălcu () [Corola-journal/Journalistic/12925_a_14250]
-
cale jandarmii. Cu arma întinsă. Gata-gata să tragă. Înapoi! ne-a spus un plutonier... Aici nu e de voi! E treabă de Stat. Cum arăta plutonierul ? întrebau anchetatorii, oamenii lui Horia Sima. Țăranii au o memorie și un spirit de observație grozave... După răspuns a fost identificat nenorocitul. Iar după el au urmat ceilalți. Nici șoferii n-au scăpat! Am citit declarația plutonierului. Vechiul meu prieten, Alecu Rioșanu (subsecretar la interne sub Antonescu), mi-a arătat dosarul... Atât plutonierul, cât și
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12953_a_14278]
-
văd prea adesea periclitate, supuse erodărilor, ceea ce-i complică viața nespus de mult, iar uneori i-o face de-a dreptul insuportabilă. Are nevoie de forță morală pentru a nu-și abandona uneltele“. Din proprie experiență putem confirma pe deplin observațiile colegului nostru... Așadar „echilibrul, ponderația, prudența, tactul“ se relevă fondate, la cronicarul literar, pe un teren atît de labil, de frămîntat, presărat la tot pasul cu obstacole, încît dobîndesc o conotație intrinsecă: sînt precum echilibrul sau prudența de care are
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
au atras atenția “domnișorului” că nu este normal ceea ce face; “domnișorul”, foarte plin de importanță datorită mașinii de lux în care se afla, a replicat nervos, utilizând expresii de nereprodus. Din nou: nimic deosebit până acuma. Enervat la maximum de observațiile pe care i le făceau ceilalți automobiliști tinerelul a izbucnit într-o cascadă de invective și, plecând în trombă, a zbierat: “ia stați liniștiți că altfel aveți de-a face cu PSD-ul!” Strict autentic! Ei bine faptul nu este
Egalitate în fața legii? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12971_a_14296]
-
atît mai măgulit cu cît e o «rotiță» importantă. Cartea trece pe loc secund. Nu întîrzie ecourile în presă susținute de zeloși «critici volintiri», pricepuți la retorica tămîierii și a vorbelor de protocol”. În virtutea unei prea îndelungate experiențe personale, certificăm observațiile aspre ale criticului. S-ar părea că asemenea autori, beneficiari ai unei glorii de carton, nu merită atenție. “E adevărat. Dar cînd se organizează întîlniri cu cititorii, cînd așa-zisele cărți sînt mediatizate în limbaj apologetic și puse în mîna
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
absolut toate vorbele peste bord și de a povesti totul numai prin imagine. Un bărbat are și nevasta și amanta în același bloc, la etaje diferite, și, într-o dimineață, chiaun, încurcă ușile! Cu un umor fin, dublat de inteligența observației, regizorul compune un fel de poem al mediocrității trăirii, al vieții reduse la un ritual banal, dar de un absurd cosmic. Pentru că, oricît ați vrea, scurtmetraje nu puteți vedea în oraș, vom încheia prin a vă recomanda un lungmetraj, și
Restanțe și invazii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12988_a_14313]
-
liste de suverani, cronologii și genealogii (p. 203-208), informații exclusive, erori și omisiuni în DMP, concordanțe între această lucrare și alte scrieri contemporane (p. 207-211), „soluția astronomică” și „metereologică” a viziunii constantiniene (p. 212-214), bibliografie bogată (p. 215-232). Deocamdată, câteva observații privitoare la traducere. Începem cu două nedumeriri. Prima privește titlul: e de înțeles ca, pe copertă și pe pagina de titlu, să fie folosită varianta binecunoscută în toată lumea științifică - Despre moartea persecutorilor -, dar nu ne explicăm de ce la p. 41
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
173, nota 35) dintr-un volum antebelic, care încă nu a fost reeditat; cum se explică atunci citarea tomurilor V/3, VI și VII/1? Un alt exemplu: bogatele note 35 și 36 de la p. 173-174, în care sunt făcute observații pe marginea conflictului romano-got soldat cu moartea lui Decius și în care apar surse identice și explicații similare aproape mot-àmot cu cele formulate de noi în Note și comentarii la Liber de Caesaribus a lui Aurelius Victor, nu fac nici o
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
faptul că, la sfârșitul fiecărui capitol, autorul a integrat și bibliografia utilizată în text, editorii făcând completările necesare. Addenda lui Constantin C. Petolescu se intitulează Stadiul studiilor privind istoria militară a Daciei romane (p. 217-277), în care a inclus informații, observații și surse noi privind istoria Daciei romane, care completează datele și analiza istorică oferite de studiul lui Vasile Christescu. Addenda mai conține abrevierile editorului utilizate în notele infrapaginale (p. 273-277), tabla celor 26 de ilustrații incluse în text, un index
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Vasile Christescu utilizează surse literare (Cassius Dio, Historia Augusta) pentru conturarea momentului cuceririi și a istoriei evenimențiale posterioare, surse iconografice (Columna lui Traian), dar și izvoare epigrafice care amintesc guvernatori și legați ai legiunilor din Dacia. Totodată, autorul face unele observații care, astăzi, sunt reconsiderate ― de exemplu, momentul formării Daciei Porolissensis (p. 72), datarea unor diplome militare (p. 73), atribuirea titulaturii de colonia unor orașe din Dacia care ajunseseră doar la statutul de municipium (p. 78), citarea greșită a unor inscripții
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]