3,519 matches
-
unele de altele, și în bună măsură independente. Cursul istoriei a implicat creșterea numărului, descreșterea izolării și creșterea semnificativă a interdependenței mutuale a oamenilor. Aceasta a făcut ca în momentul în care Redfield își scria cartea (în jurul anului 1955) comunitățile observate să nu mai fie complet distincte, incluse fiind în alte comunități. Accentuarea tendințelor spre mondializare și globalizare au adus în atenție în mod aparte problema interrelațiilor dintre comunități. Dacă acceptăm ideea că formele comunitare de conviețuire sunt o prezență constantă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de unii autori, iar alții caută chiar să îl nege în ultimele decenii, stabilitatea teritorială favorizează apariția relațiilor comunitare. Legat de acesta mai este un element corelat, și anume consumarea ne-traumatică a etapelor de evoluție. Variațiile mari ale populației, observate des în spațiul românesc, au subminat aceste procese. Referindu-se la Iași, Dimitrie Cantemir (1967: 82) arăta: "Cu cincizeci de ani mai înainte, când s-a făcut o numărătoare, s-au aflat în el 12.000 de case, dar în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
joace un rol major în politica românească și să câștige guvernarea în fața succesorului politic al Frontului Salvării Naționale. Era deci firesc ca Alianța, cu același obiectiv al detronării PSD, să fie percepută prin raportare la ceea ce fusese CDR. Trebuie însă observat că, în planul imaginii publice, identificarea Alianței cu CDR comporta o puternică încărcătură negativă, a cărei principală sursă o reprezenta în general ineficiența funcțională a celei din urmă. Așa se și explică de ce PSD a utilizat, oarecum instinctiv, această imagine
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Testul W a lui Kendall / 294 7.8.4.3. Testul Q a lui Cochran / 294 Capitolul 8. ANALIZA MULTIVARIATĂ / 297 8.1. Regresia lineară / 297 8.1.1. Regresia și corelația / 297 8.1.2. Valori așteptate (prezise) și observate ale lui Y / 306 8.1.3. Coeficienții de regresie / 306 8.1.4. Intervalul de încredere pentru coeficientul de regresie / 307 8.1.5.Coeficientul de determinație / 308 8.1.6.Coeficientul de corelație / 309 8.1.7.Condiții
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
se bazează pe eșantioane, comparația trebuie să țină seama de eroarea de eșantionare care le afectează pe fiecare dintre ele. În limbaj statistic, trebuie să se demonstreze caracterul semnificativ al diferenței dintre proporții, respectiv cât este de probabil ca diferența observată să se datoreze numai erorilor de eșantionare. A spune că o diferență (fie între două mărimi statistice de eșantion, fie între o astfel de mărime și un parametru fixat prin ipoteză) nu are semnificație statistică, la un nivel de încredere
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
puțin favorabil etc.). Rezultatul operației de scalare și/sau de aplicare a unei scale la o colectivitate îl constituie seriile ordinale. Față de seriile nominale, acestea sunt înzestrate cu relația de ordine, care dă posibilitatea ordonării crescătoare sau descrescătoare a valorilor observate. În consecință, relația dintre termenii seriilor ordinale nu mai este simetrică (A=B, B=C, C=D etc.), ca în cazul seriilor nominale, ci asimetrică (A>B, B>C, C>D etc.). Construcția seriilor ordinale depinde de etapa în care
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ordinale luate în accepțiunea cea mai largă constă în proprietatea acestora de a fi înzestrate cu relația de ordine, în baza căreia termenii ce le alcătuiesc pot fi ordonați crescător sau descrescător. Aceasta înseamnă că, dacă termeni seriei (sau valorile observate) sunt A, B,D, atunci se poate stabili o serie ordonată de forma A>B>C>D sau D<C<B<A.. Aceste relații sunt valabile pentru orice serie ordinală, de la cea mai "slabă" (seria de ranguri), până la cea mai
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
caracteristicii respective, fie inexistența (teoretică sau practică) a unui nivel mai mic decât cea mai mică mărime a caracteristici măsurate. Rezultă că acest punct zero este și un punct zero absolut, în sensul că nu depinde de nici una din valorile observate, el nu reprezintă "cea mai mică mărime", ci punctul de pornire absolut pentru orice mărime. De aceea, în cazul seriilor de proporții, numerele atribuite diferitelor mărimi exprimă nu numai intervalele care despart o mărime de alta, ci și valorile absolute
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
se bazează pe eșantioane, comparația trebuie să țină seama de eroarea de eșantionare care le afectează pe fiecare dintre ele. În limbaj statistic, trebuie să se demonstreze caracterul semnificativ al diferenței dintre proporții, respectiv cât este de probabil ca diferența observată să se datoreze numai erorilor de eșantionare. A spune că o diferență (fie între două mărimi statistice de eșantion, fie între o astfel de mărime și un parametru fixat prin ipoteză) nu are semnificație statistică, la un nivel de încredere
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
0.3% 0.3% Total 100% 100% În vederea stabilirii concordanței dintre structura eșantionului și cea a populației, se va aplica testul χ2 pentru fiecare variabilă în parte (sex, vârstă, naționalitate). Pașii necesari pentru aplicarea acestui test. Primul pas: identificarea frecvențelor observate, adică structura eșantionului așa cum a ieșit din teren, pe fiecare din cele trei variabile, în număr de persoane și nu în procente. Spre exemplu, câte persoane de sex masculin și câte de sex feminin au fost intervievate. Al doilea pas
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și 58,2% persoane de sex feminin. Aceste date sunt prezentate în tabelul 3.4. Tabelul nr. 3.4: Structura eșantionului teoretică și observată în număr de cazuri după variabila sex Sex Structura eșantionului teoretică (frecvențe teoretice, așteptate) Structura eșantionului observată (frecvențe observate) masculin 523 543 feminin 585 565 Total 1108 1108 Al treilea pas: Se calculează testul χ2 pentru a se stabili dacă există diferențe dintre structura eșantionului și cea a populației. Testul χ2 are două ipoteze (de nul și
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
2% persoane de sex feminin. Aceste date sunt prezentate în tabelul 3.4. Tabelul nr. 3.4: Structura eșantionului teoretică și observată în număr de cazuri după variabila sex Sex Structura eșantionului teoretică (frecvențe teoretice, așteptate) Structura eșantionului observată (frecvențe observate) masculin 523 543 feminin 585 565 Total 1108 1108 Al treilea pas: Se calculează testul χ2 pentru a se stabili dacă există diferențe dintre structura eșantionului și cea a populației. Testul χ2 are două ipoteze (de nul și alternativă) și
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
urmare se acceptă ipoteza de nul, deci eșantionul respectă structura populației municipiului Brașov după variabila sex. Tabelul nr. 3.5: Structura eșantionului teoretică și observată în număr de cazuri după variabila vârstă. Vârsta Structura eșantionului teoretică (frecvențe teoretice) Structura eșantionului observată (frecvențe observate) 18-24 ani 156 160 25-29 ani 125 135 30-34 ani 104 128 35-39 ani 100 96 40-44 ani 84 81 45-49 ani 99 83 50-54 ani 124 121 55-59 ani 95 82 peste 60 ani 221 222 Total
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
acceptă ipoteza de nul, deci eșantionul respectă structura populației municipiului Brașov după variabila sex. Tabelul nr. 3.5: Structura eșantionului teoretică și observată în număr de cazuri după variabila vârstă. Vârsta Structura eșantionului teoretică (frecvențe teoretice) Structura eșantionului observată (frecvențe observate) 18-24 ani 156 160 25-29 ani 125 135 30-34 ani 104 128 35-39 ani 100 96 40-44 ani 84 81 45-49 ani 99 83 50-54 ani 124 121 55-59 ani 95 82 peste 60 ani 221 222 Total 1108 1108
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
urmare se acceptă ipoteza de nul, deci eșantionul respectă structura populației municipiului Brașov după variabila vârstă. Tabelul nr. 3.6: Structura eșantionului teoretică și observată în număr de cazuri după variabila naționalitate. Naționalitate Structura eșantionului teoretică (frecvențe teoretice) Structura eșantionului observată (frecvențe observate) român 1005 1012 maghiari 90 76 romi 3 0 germani 7 3 alta 3 3 Total 1108 1108 H: Distribuția eșantionului nu este semnificativ diferită de distribuția populației. H: Distribuția eșantionului este semnificativ diferită de distribuția populației. χ
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
acceptă ipoteza de nul, deci eșantionul respectă structura populației municipiului Brașov după variabila vârstă. Tabelul nr. 3.6: Structura eșantionului teoretică și observată în număr de cazuri după variabila naționalitate. Naționalitate Structura eșantionului teoretică (frecvențe teoretice) Structura eșantionului observată (frecvențe observate) român 1005 1012 maghiari 90 76 romi 3 0 germani 7 3 alta 3 3 Total 1108 1108 H: Distribuția eșantionului nu este semnificativ diferită de distribuția populației. H: Distribuția eșantionului este semnificativ diferită de distribuția populației. χ=0.048
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
mult mai mic decât celelalte, dar folosește doar două trăsături ale setului pentru a exprima variabilitatea în cadrul setului, și în acest fel sunt ignorate foarte multe numere. * Varianța Denumită și dispersie, se definește ca fiind pătratul mediu al abaterilor valorilor observate de la media lor și are următoarea formulă: sau atunci când se lucrează cu o serie de date cu frecvențe Varianța este un index matematic al gradului în care scorurile deviază de la medie (sau sunt în varianță cu ea). O varianță mică
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
observațiilor. De exemplu, dacă o observație împarte curba astfel încât 95% din suprafață să fie deasupra curbei și 0,5% dedesubt, atunci se poate afirma că 95% din observații sunt mai puțin importante și 5% cu mult mai importante decât valoarea observată. Probabilitatea distribuției normale este un model teoretic la care s-a ajuns matematic. El este util pentru că multe variabile întâlnite în lumea empirică au distribuțiile frecvenței asemănătoare modelului teoretic. În timp ce distribuțiile empirice normale sunt asemănătoare modelului teoretic, ca și formă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
că rudele sunt cei mai buni prieteni. Variabila avea următoarele coduri atașate variantelor de răspuns: 1 rude 2 vecini 3 colegi de serviciu sau de scoală 4 alte persoane 5 nu am prieteni Indicele de variație calitativă, IVC, compară variația observată, calculată pe baza datelor distribuției (din eșantion), cu variația așteptată (teoretică), calculată astfel încât în fiecare categorie să se distribuie un număr uniform de valori. Exemplu. Pornind de la datele din tabelul nr. 6.13, trebuie să estimăm gradul de variație a
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
datelor distribuției (din eșantion), cu variația așteptată (teoretică), calculată astfel încât în fiecare categorie să se distribuie un număr uniform de valori. Exemplu. Pornind de la datele din tabelul nr. 6.13, trebuie să estimăm gradul de variație a datelor. IVC= (variația observată : variația așteptată) *100% Variația observată este dată de suma tuturor produselor posibile de câte două frecvențe , fiecare pereche de frecvențe fiind luată o singură dată. Variația așteptată se calculează la fel, dar produsele se fac în funcție de frecvențele așteptate. Acestea se
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
variația așteptată (teoretică), calculată astfel încât în fiecare categorie să se distribuie un număr uniform de valori. Exemplu. Pornind de la datele din tabelul nr. 6.13, trebuie să estimăm gradul de variație a datelor. IVC= (variația observată : variația așteptată) *100% Variația observată este dată de suma tuturor produselor posibile de câte două frecvențe , fiecare pereche de frecvențe fiind luată o singură dată. Variația așteptată se calculează la fel, dar produsele se fac în funcție de frecvențele așteptate. Acestea se calculează distribuind frecvențele uniform în
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
suma tuturor produselor posibile de câte două frecvențe , fiecare pereche de frecvențe fiind luată o singură dată. Variația așteptată se calculează la fel, dar produsele se fac în funcție de frecvențele așteptate. Acestea se calculează distribuind frecvențele uniform în fiecare categorie. Variația observată = (8*20+8*8+8*8*7+8*9) + (20*8+8*7+8*9) + (8*7+8*9)+(7*9) = 840 Variația așteptată = (11*11+11*10+11*10+11*10) + (11*10+11*10+11*10) + (10*10
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
IVC = (840 : 1081) * 100% = 77,7% Interpretare. Indicele arăta o distribuție echilibrată a valorilor în cele cinci categorii. Tabelul nr. 6.13: Distribuția persoanelor în funcție de marca de bere consumată frecvent Marca de bere consumată cel mai des Număr persoane (frecvențe observate) Număr persoane care ar fi trebuit să fie în fiecare categorie (frecvențe așteptate) 1-Ursus 8 11 2-Ciucaș 20 11 3-Bergenbier 8 10 4-Stela Artois 7 10 5-Carlsberg 9 10 Total 52 persoane 52 persoane 6.9. Analiza datelor măsurate pe
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Ați mers la doctor pentru o problemă medicală pe care o aveați mai de mult?" cu variantele de răspuns 1 = Da și 2 = Nu). Variabilele au fost luate din Barometrul de Opinie Publică, ediția mai 2006. Căsuțele tabelului conțin: frecvențele observate, procentele din total, cele de pe linie și cele de pe coloană. Pentru a construi acest tabel: 1) Se selectează din meniu ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS/ CROSSTABS și se aleg variabila de pe linie și cea de pe coloană. În continuare se apasă butonul Cells
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
linie și cele de pe coloană. Pentru a construi acest tabel: 1) Se selectează din meniu ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS/ CROSSTABS și se aleg variabila de pe linie și cea de pe coloană. În continuare se apasă butonul Cells, unde, pentru a obține frecvențele observate se bifează Counts/Observed, iar pentru procentele pe linie, coloană și din total, se bifează Percentages/ Row, Column și Total. Figura nr. 7.4: Calcularea procentelor 2) Alternativ, se poate rula următoarea comandă în fișierul de sintaxă: CROSSTABS /TABLES=i4 a
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]