572 matches
-
piesele de os vibrau într-un urlet continuu, ca al războaielor de țesut, de care femeia își aminti cu oroare. Prima - care amintea ciudat de o scară de șa -, ca și ultima își sprijineau extremitățile de două enorme ferestre rotunjite, obturate de membrane străvezii tremurătoare, pe când cea din mijloc, asemenea unui fronton de templu, se arcuia între ele făcând ca ansamblul să câștige în profunzime și grandoare. Maria, strivită de dimensiunile neomenești ale construcției calcaroase, se apropie de fereastra de la extremitatea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de ore-n șir în zgomotul pe jumătate animal, pe jumătate mecanic al celor doi cai. Pe marginea drumului, aceleași depozite, aceleași castele de apă, aceleași făbricuțe de cărămidă, cu detaliile scu-fundate-n întuneric. Case, din loc în loc, iar pe cer, obturând stelele, zmee. Opriră câteva clipe la un foișor melancolic, cu o ferestruică palidă la etaj, americanul intră și se reîntoarse urmat de-o femeie tânără cu țeasta complet rasă, ca o bilă de fildeș. Schimbară câteva cuvinte, femeia îi întinse
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
câteva surprize pentru Abate. Își reluă apoi mersul molcom și privirea fixă din ceafa călugărului. Culoarele înguste abia dacă permiteau trecerea a trei oameni. Dibaci... Pot fi blocate oricând, gândi Vassur când observă că o simplă masă din lemn putea obtura întregul culoar. Pereții erau acoperiți în întregime cu basoreliefuri care înfățișau scene de luptă. Zări chiar silueta Abatelui într-unui din ele, în care era înfățișat predicând unei mulțimi aflate în spatele lui. Drăguții de părinți au descoperit cum enoriașii pot
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
bordul navei cu care plecaseră spre Ierusalim. - Pot să vă ajut cu ceva? întrebă politicos unul dintre soldați. - Da... Cred că știu cum putem afla ce s-a întîmplat cu adevărat cu naveta aceea neidentificată. - Înregistrările noastre orbitale au fost obturate din păcate de un plafon de nori care... - Nu la asta mă refeream, îl întrerupse Oksana brutal. Vreau să accesăm jurnalele mai vechi ale psiacului și să vedem care dintre operatori au fost agenți de legătură ai quinților. - Nu înțeleg
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ușor decît și-ar fi imaginat, pocnind și rupîndu-se în două bucăți egale, pe care le aruncă grăbit pe scaunul din dreapta șoferului. Mai mult pe bîjbîite, pentru că din cauza poziției în care era nevoit să stea cu umerii și spatele își obtura singur lumina care venea din plafon. Reuși totuși destul de rapid să ajungă la firele care duceau la contact și le smulse pe fiecare atent să nu producă vreun scurtcircuit. Fără să mai stea deloc pe gînduri, le apropie unul de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
realitatea. Timpuria conviețuire cu arta (și cu artificialitatea, de altfel) modifică, treptat, se pare, Însăși „gena” bestiei creatoare. Este magia și mizeria artistului, miracolul, mistificarea, morbidul, măreția și monstruozitatea sa. Politețea poate deveni un ecran care deviază, dacă nu și obturează comunicarea. Dintr-un necesar răgaz al reintrării În real, cerut de ocrotirea timidității și Îmblânzirea dezgustului, delicata convenție poate deveni manieră a existenței Însăși, artificializând și refuzând, de fapt, dialogul. Chiar când ne identificam cu celălalt, pelicula persista totuși. Fragilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
tot, la preț deloc mai puțin prohibitiv decât ieri, limita glumei ascunsă În miturile colective, renăscute și Înmulțindu-se ca ciupercile otrăvite de ploaia apocalipsului. Mai puțin spectaculoasă, dar nu mai puțin importantă: deruta solitarilor, drama care dezarticulează relația afectivă, obturând orizontul, deja atât de tulbure, al cotidianului. „Seninătatea, sâmburele puterii... toleranța și iubirea.” Iată, ne putem Întoarce, oricând, la cartea care ne stă aproape. Scrisul ne-a revelat, mereu, focarul negru, În inima aproapelui și În propria noastră inimă Îmbolnăvită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
mai curând pare să facă „parte”, dacă nu chiar pereche sau poate consecință acelei constatări Încă mai umilitoare („eu nu sunt decât eu”, chiar când sunt și știu că sunt și altul, dar nu pot mai mult, În mine se obturează posibilitățile infinitei varietăți a lumii În care suntem). Se reduc astfel nu doar mijloacele noastre de receptare și transmitere, dar devine mult mai modest și rolul nostru de emițător de realitate proprie. De aici, echivocul expresiei, neputința de a Înțelege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
fizic și întoarcerea. Cazul 3. Un nepot al meu a suferit un accident de mașină, a fost lovit la cap și a trebuit să facă operație la cap. În timpul accidentului, un os al sinusului, a fost zdrobit și i-a obturat una din căile respiratorii. Nepotul meu avea și o suferință cronică la inimă. Din acest motiv, am vorbit înainte de operație cu medicul chirurg despre o eventuală necesitate de a-l ajuta eu pe nepot, să se trezească din anestezie, după
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
Paris, din 1938. Cântecul ei despre blestemul dragostei " Cine iubește și lasă" și mai ales Ciuleandra le socotesc adevărate capodopere. Mașina încetinește din cauza unui tronson de șosea bombardat care fusese reparat prost. Ținta călătoriei lor se apropie. Pe stânga drumului, obturând neregulat zarea, se fac văzute primele case răzlețe ale unui sat din apropierea capitalei. Brusc, sunt copleșiți de zgomotul puternic al unor avioane. În acea clipă, cu un bubuit îngrozitor, în stânga lor izbucnește o flacără portocalie, încadrată într-o pânză neagră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Și tocmai de aceea trebuie să avem grijă ca nimic să nu ne destrame bucuria de a fi împreună. În acea noaptea Smaranda visează că merge prin zăpada unei cărări pustii, întinsă prin mijlocul unor munți uriași ale căror creste obturează cerul de un albastru profund. Poartă o rochie subțire de pânză albă, lungă și largă, dar frigul nu are putere asupra ei. Și ceea ce este mai ciudat, observă că picioarele ei goale nu lasă nici o urmă pe covorul alb al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
este agățată o manta militară și trei fichete metalice gri, completează mobilierul. Ce este Willy? Ți-am spus că nu vreau să fiu deranjat decât dacă vin rușii, spune cel din spatele biroului aflat în imediata apropiere a ferestrei mari, parțial obturată de perdeaua oliv lungă până la podea, fără să ridice ochii de pe hârtiile asupra cărora se concentrase. Tot ce se poate, maior Streinitz. Rușii, românii sau chiar partizanii, judecând după haznaua pe care o văd aici. Soldații beau, joacă cărți...Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
încearcă pe Marius, trec prin sânge în inimă și iar, înapoi, fără ca el să înțeleagă ce se întâmplă. Deschide ușa. Cu spatele la el, o femeie îmbrăcată în uniformă de infirmieră germană, trebăluiește ceva deasupra unei chiuvete. În stânga ei, fereastra camerei este obturată cu scânduri bătute în cuie. Printre spațiile înguste dintre ele se vede geamul spart și imaginea trunchiată a curții din spate. Sanitara se întoarce și la vederea lui buzele lipsite brusc de sânge sub imperiul unor emoții puternice încep să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cu un strat de var, apoi cu pământ. În ciuda măsurilor de precauție, pretutindeni miroase a hoit, existând riscul serios al izbucnirii epidemiilor. În ultimul timp, oamenii au început să practice incinerarea. E lugubru să privești trâmbele negre de fum care obturează imaginea stelelor sau a discului solar. Dacă violențele durează de atâta vreme, se ridică o întrebare: de ce nu rămân în Whipie doar soldații? De ce oameni cu familie își riscă viețile pentru un viitor nesigur? Ce-i atrage la acest oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
când va fi executat pentru pierderea războiului. Pe chei, guvernatorul civil grec, Aristides Sterghiades, se urcă Într-o șalupă care să-l scoată din oraș. Mulțimea huiduie și-l batjocorește, amenințând cu pumnul. Generalul Hajienestis privește scena cu calm. Mulțimea obturează vederea spre mal și spre cafeneaua sa preferată. Nu vede decât marchiza cinematografului la care, cu zece zile Înainte, fusese să vadă Le Tango de la Mort. Pentru o clipă - și probabil că și asta e o halucinație - simte mirosul iasomiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
maro, de școală. Fesuri, femei cu chador și următorul lucru: o moschee. Înăuntru, fosta sală McPherson fusese redecorată după un motiv maur. Însoțitoarele o conduseră pe Desdemona peste pardoseala geometrică. O duseră pe lângă niște draperii groase, tivite cu ciucuri, care obturau lumina de afară. Nu se auzea nici un sunet În afară de foșnetul făcut de straiele femeilor și, de undeva din depărtare, ceva ce suna ca o voce vorbind sau rugându-se. În cele din urmă o poftiră Într-un birou unde o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Shaw. Privea de-a lungul instrumentului negru, lucios, luând În vizor casa aflată cu două curți mai În spate și În special chipul palid, sfios și Încântat din cadrul ferestrei de la etajul al doilea. Ramurile copacilor și firele de telefon Îi obturau perspectiva, dar reușea să deslușească părul lung și Întunecat, strălucind precum clarinetul Însuși. Nu-i făcea cu mâna. Nu dădea nici un semn - În afară de zâmbet - că l-ar fi auzit măcar. În curțile din vecinătate oamenii Își vedeau de treabă, ignorând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
era extrem de dificilă. Coasta din jurul bazei Coronado era perfidă. Piloții lipsiți de experiență reușeau cu greu să cârmească bărcile către luminile de orientare care marcau plajele și adesea aduceau bărcile la țărm printre stânci. Deși În prezent casca militară Îi obtura vizibilitatea lui Milton, Îi oferea o perspectivă destul de bună asupra viitorului. Cântărind cât o minge de bowling, casca era groasă ca o capotă de mașină. Ți-o puneai pe cap ca pe o pălărie, dar nu semăna deloc cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
o tragedie, la care voi ajunge cît de curînd, a fost cauzat de simplul fapt că țeasta lui Norman nu era cheală chiar ca-n palmă. Investigația pe care am făcut-o asupra caracterului său, oricît de temeinică, a fost obturată de niște zulufi negri și neîngrijiți, ce-i acopereau tîmplele. Dacă m-aș fi putut urca pe umărul lui și i-aș fi explorat tîmplele cu lăbuțele, n-am nici o Îndoială că peste asta aș fi dat : cute În formă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
experimentându-și propria situare problematică într-o lume a exacerbării puterii, a înăbușirii protestului și a acceptării tresărite a amenințării cu ultima suflare. În cele 10 video-uri ale sale, proiectate de o parte și de alta a unui culoar obturat de picturi reprezentând moartea și de fotografii ale unor morminte împodobite cu accesorii personalizate, Yang Zhenzhong surprinde chipurile a zeci de oameni de diferite naționalități, spunând, fiecare în limba sa: „voi muri“. O declarație inocentă, universal acceptată, fără recurs. Anul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
a lui Murnau, reprezentând momentul însemnării crucii pe ușile celor uciși de ciumă, Victor Man pare a încerca să îngroape asocierea primei imagini care apare în mintea unui occidental despre România cu legenda lui Draculea. Intrarea în pavilionul României e obturată parțial de o casă de beton, instalată de Mona Vătămanu și Florin Tudor, ce pare a consuma spațiul până la claustrofobie. Senzația e accentuată de teancul masiv de ziare, instalate în același spațiu, și care au fost publicate în 150.000
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
ocular trebuie menținut pe toată durata ,,conversației gestuale”; - presupune organizarea spațiului pentru a facilita recepția; - necesită condiții de mediu: lumină, poziție de vizibilitate; nu poate fi urmărit noaptea, pe întuneric sau atunci când iluminarea dezavantajează unul dintre participanți; obstacolele fizice care obturează imaginea îl fac neoperabil; - nu este economic, necesitând mai mult timp pentru „conversație” decât cel necesar în cazul emiterii verbale a cuvintelor; - nu prezintă „prescurtări” ca limbajul verbal; - nu beneficiază de o bogăție de expresii, de figuri de stil; - nu
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
economică era întreagă. Cred chiar că Cristi T. Popescu, anticipând organica trebuință pe care cineva o poate da țidulei, a pus rubrica de biznis tocmai pe ultima pagină, jos, astfel încât oricât ai fi mâncat la cină, probabilitatea de a o obtura cu Finetti să fie minimă. Și chiar a nimerit-o (mare manager). Descopeream din gazetă marile avantaje ale ungerii Românicii ca membru inferior stâng al UE. Și unul dintre ele ar fi minunatele fonduri europene, nerambursabile, cu care îți poti
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
nu m-am uitat să văd dacă e de sexul care trebuie. Oare peștișorii aurii or fi de ambele sexe ? — Cu ce altceva mai pot să te ajut ? spun, presărînd mîncare de pește din belșug deasupra apei, pentru a-i obtura privirea. — De restul ne-am ocupat noi, spune Kerry cu blîndețe. — De ce nu te duci să-l saluți pe taică-tău ? zice mama, strecurînd niște mazăre. Masa e gata peste vreo zece minute. Îi găsesc pe tata și pe Nev
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
deasupra capului lui Viv. — E OK? Nu, nu e ce-am crezut noi. A fost la cineva... la un dentist nenorocit - a scăpat-o de sarcină. — O, nu, spuse Mickey. — Încă sîngerează. Probabil că... nu știu. Poate că i-a obturat peretele uterului. — Bun, zise Mickey și se Întoarse. O să merg cît pot de repede. — Așteaptă. Așteaptă! Îi e teamă de poliție. Viv le urmărea expresiile fețelor. Se ridică din nou. — Nu trebuie să apară nici un polițist! zise ea. Nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]