68,393 matches
-
de fotbal nocturn, scufundat în ceață, colorat grandios cu muzică de operă, și care, în ajunul războiului, degenerează într-o încăierare generală, ca un semnal al măcelului ce-avea să vină. De altfel, s-a evocat un detaliu istoric cu ocazia premierei lui Kusturica: chiar în timpul unui meci de fotbal - în 1990, dintre clubul croat Split, și Steaua Roșie sîrbă - a fost ars pentru prima dată, în public, steagul iugoslav. Kusturica povestește că și casa părinților lui a fost arsă, la
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
obîrșii nobile, ea s-a dedicat de mică scrisului și a reușit să devină cunoscută în țara de dincolo de fluviul Amur de la vîrsta de 9 ani. Asta nu înseamnă, însă, mai nimic pentru tînăra adolescentă de mai tîrziu care are ocazia să plece și să se stabilească în celălalt capăt al lumii. Știind că vrea să fie scriitoare, n-o ratează. Își perfecționează cunoștințele de limbă franceză și, în 1997, debutează cu romanul Porte de la Paix céleste (Poarta păcii celeste, la
Lumini și umbre by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12819_a_14144]
-
Sa că n-a avut șansa să asiste la domnia erei bănuielii în Franța anilor 1950-1980, o să-i puteți admira autenticitatea inocenței: cartea ei, carte-femeie, poate fi darul-oglindă făcut iubitei; sau darul-fetiș făcut iubitului. Este însă în primul rînd o ocazie de a încerca deliciile clasice ale eposului și de a te confrunta cu una dintre cele mai vechi culturi ale lumii: arhisuficient pentru o ecranizare de succes, care însă nu va putea niciodată repeta calitatea estetică a literaturii care-i
Lumini și umbre by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12819_a_14144]
-
că, în Franța cel puțin, se citește încă multă literatură. De aceea cronicile de carte au un rol important, nu în ceea ce privește eventuala lor dimensiune hermeneutică sau teoretică, ci în măsura în care propun cărți spre vînzare. Instituția premiilor literare nu este altceva decît ocazia de a menține atenția mass-media îndreptată spre cărți pe o perioadă de aproximativ două luni, așa-numita rentrée littéraire. Pentru că, în cazul celor patru premii mari, Médicis și Fémina, apoi Renaudot și Goncourt, au loc cîte două preselecții succedate la
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
clișee și a zugrăvi tablouri exotice înseamnă tot ce poate fi mai prăfuit pentru un critic literar care l-a iubit pe Barthes și îl plînge pe Derrida, dar reprezintă totul pentru un cititor care visează să i se ofere ocazia de a plonja într-o ficțiune plină de dramatism. Dacă pentru Robbe-Grillet lucrurile nu au suflet, cititorii tocmai asta caută în reprezentarea lor literară. Pe scurt, Le Soleil des Scorta, romanul laureat, le este inutil teoreticienilor literari și balsam celor
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
Gheorghe Ceaușescu Grație invitației Institutului Goethe am avut ocazia să vizitez timp de douăsprezece zile instituții culturale din Berlin și Köln. Călătoria a fost deosebit de fructuoasă datorită unui program inteligent alcătuit și a unei ospitalități rar întâlnite: am putut vedea nu numai muzee și expoziții de artă clasică, ci
Un sistem eurpoean by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12298_a_13623]
-
cât mai repede cu putință a efectelor devastatoare ale totalitarismului comunist. În răstimpul cât m-am aflat la Berlin au avut loc alegeri în landuri din fosta RDG. Am putut urmări la televizor ultimele zile de campanie electorală; cu această ocazie i-am văzut în acțiune pe vajnicii urmași ai comuniștilor germani. Privindu-i și ascultându-i m-a frapat cât de asemănători în ținută, formule retorice și vocabular sunt ei cu urmașii comuniștilor de la noi. Dacă n-ar fi vorbit
Un sistem eurpoean by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12298_a_13623]
-
unul dintre cei mai valoroși și mai dragi colaboratori ai noștri a murit. Zilele acestea lui Z. Ornea i-a apărut un volum de peste 700 de pagini, cuprinzând articole publicate inițial, cele mai multe, chiar în România literară. Ni se oferă astfel ocazia să recitim texte pe care am avut privilegiul să le citim cândva înaintea tuturor, în stadiul de manuscris. Iată datele tehnice ale ediției (realizate cu un exemplar profesionalism de Tiberiu Avramescu): Z. Ornea, Medalioane de istorie literară (1999-2001), ediție îngrijita
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12344_a_13669]
-
ale eruditului. Autorul gândea că le putea plăti pe unele prin celelalte, răscumpăra oportunismul printr-o colecție de bibliofil, pe care se bucura că o poate etala. Își compromitea biblioteca tinereții, dar avea satisfacția că blamarea ei îi dădea totuși ocazia de a o expune public, ca pe o veche dragoste. Compromisul se făcea în chiar structura logică a argumentației și în țesătura genuină a interpretărilor. Eseistul punea în compoziție puțin Lenin, atât cât să-i permită un adaos de Heidegger
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
familia de țărani români doar că sensul evenimentelor este exact invers ("E vorba deci de un proces invers decît cel din Moromeții și dinamismul țăranului chinez este cu totul altceva decît țăranul de la Dunăre, abstras din Istorie..." Cronicarul profită de ocazie ca să-i reamintească eseistului că nu doar una (romanul Blocada al lui Pavel Chihaia) dintre cele trei cărți "acceptate de cenzura comunistă" (care nu exista ca instituție în 1948!) a fost retrasă din librării, ci și celelalte două: nuvelele lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12366_a_13691]
-
cu spaimă dacă sărutase toate iconițele și cruciulițele din dotare; aceasta în vreme ce jucătorii, pe teren, metamorfozau totul într-un joc nou și atât de modern încât erau necesare descâlcelile filozofice ale lui Cornel Dinu de după meci. De altfel, aceasta era ocazia și modalitatea de a afla atât antrenorul cât și noi telespectatorii cu ce anume se îndeletniciseră fotbaliștii pe teren timp de 90 de minute plus 3 de prelungire. Hei, liniște! Cine-a zis țurcă ? Așadar, să(-mi) revin: vizionam meciul
Fotbalul - acest joc miraculos... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12390_a_13715]
-
minister la instalarea ca ministru a lui Mihai Șora, după revoluție, și reapărut tot subit ca patron și rector al unei universități particulare cîțiva ani mai tîrziu, a făcut o vizită Suveranului Pontif. I-a decernat Papei cu acea magnifică ocazie un titlu onorific și a primit o scrisoare de recunoștință pe care a publicat-o, la marea publicitate, în ziare. Trebuie să recunosc că am fost șocat. Confuzia din tranziția noastră este, știu, enormă. Ce se petrece în România demult
Dar Papa? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12359_a_13684]
-
pardon!, pe domnul Rector al Universității "Spiru Haret"? Ba să se lase și fericit cu un titlu de două parale. Și, Dumnezeule mare!, să-i adreseze o scrisoare de mulțumire. Bondrea ca Bondrea, cum era să rateze el o asemenea ocazie? Dar Papa? Asta e întrebarea care cu adevărrat nu-mi dă pace. Dacă m-am deprins cu ideea că noi am fost, că sîntem manipulați de indivizi, nu, nu "dubioși" (adjectiv rezervat pentru Pleșu și ceilalți), ci perfect neîndoielnici, aproape
Dar Papa? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12359_a_13684]
-
ci și propriilor scăderi: înclinația spre poză, blazarea, infatuarea și estetismul primejdios, toate roade ale prisosului de imaginație și ale atmosferei de acasă. Asemenea însușiri s-au manifestat și în relațiile cu profesorii. Numele lor, extrem de rare, sunt pomenite cu ocazii destul de neplăcute. Jignit de tupeul elevului indolent, profesorul de desen îl pedepsește cu asprime. Ciepliński, în schimb, cel de polonă, se arată înțelegător cu bravada juvenilă a discipolului care-și îngăduie să aprecieze disprețuitor pe unul dintre cei mai mari
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
România, precum în Cuba și Coreea de Nord. Afon, senil, neputincios, în scăunel, Ceaușescu ar fi trecut în penumbră, lăsând frânele în agerele mâini ale savantei sale soții. N-a fost, vorba filosofului, să fie. Să-ți vină rău când socoți ce ocazie s-a pierdut. Dar să admiți, revenindu-ți ușor, că și actualul regim cu firmă democratică și nobilii săi bătrâni, nu mai puțin zglobii, confirmă regula sacră a părților bune ale părților rele. Rea, însă, pur și simplu, este indecizia
Partea cea bună a părți rele by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12418_a_13743]
-
a se prezenta împreună la Frankfurt pe Main? - se întreba, desigur retoric, Naghib Mahfuz, scriitorul egiptean laureat al Nobelului pentru Literatură - 1988, în mesajul său transmis la începutul ediției din această toamnă a Salonului Internațional de Carte. Și nu cumva ocazia oferită vecinilor noștri din Orientul Apropiat și Mijlociu de a se înfățișa în altă lumină decît cea în care-i plasează reflectoarele actualității politice și graba de a generaliza un extrem de complex și complicat conglomerat de probleme și de teme
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
Romă, reprezentând în ansamblul său o importanță contribuție științifică la o temă insuficient explorata, inclusiv datorită întreruperii tradiției de cercetare în timpul regimului totalitar. 5. Veneția a ocupat dintotdeauna un rol privilegiat în relațiile româno-italiene, așa cum au demonstrat comunicările susținute cu ocazia congresului internațional Dall'Adriatico al Măr Nero: Veneziani e Romeni, tracciati di storie comuni, si care constituie baza prezentului volum, apărut sub egida Consiliului Național al Cercetării din Italia, așa cum aflăm din prefață semnată de coordonatorul volumului, Grigore Arbore Popescu
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
se vede) inegalabila ediție critică a lui Niculae Gheran, începută în 1968 și ajunsă în 2003 la volumul 22, rămânând să se încheie cu un tom consacrat caietelor cu cele mai diverse însemnări ale prozatorului. Dacă ar fi avut această ocazie de a-și revizui ediția critică, în puținele locuri unde ar fi fost cazul (completări și remedieri de detaliu), Niculae Gheran și-ar fi perfecționat o cercetare de peste 35 de ani consacrată scriitorului ardelean cu un devotament ce ar fi
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
lucrare de o netăgăduită importanță bibliografică datorată d-lui Iuliu A. Zanne". Iar B. Delavrancea, în Drapelul (1897, nr.-ele 121-122), scria, la puțin timp după ce Academia Română premiase lucrarea: "într-altă țară, în Occident, acest eveniment literar ar fi fost ocazia unei epice bătălii de critici, ar fi dat naștere la polemici, din care publicul cititor ar fi putut extrage substanțială hrană intelectuală... Câtă nedreptate în această indiferență." Salutând începerea restituirii marii colecții, Otilia Hedeșan (în România literară, 2004, nr. 12
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
al Primului Ministru", care însă nu s-a arătat nici la Neptun nici la București, la recepția de închidere, și nici n-a transmis Festivalului vreun mesaj. Unii participanți au fost dezamăgiți: pariaseră pe ideea că premierul nu va pierde ocazia să exploateze electoral împrejurarea, lucru care nu s-a întâmplat. în centrul Festivalului s-a aflat colocviul cu tema "", aproape toate expunerile întâlnindu-se în constatarea că, paradoxal, cu cât se înmulțesc, datorită noilor tehnologii, posibilitățile de cunoaștere interumană, cu
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
în Dilemă și Avantaje. Cunoscută fiind bonoma ei reticența ("Nu pot să scriu Război și pace, așa că mai bine nu scriu nimic"), numele îi apare, în sfârșit, pe primul volum, la doi ani de la trecerea în neființă. N-am avut ocazia s-o întâlnesc, de aceea, fără ecoul direct al personalității ei, mut miza lecturii în zona profesionalului, vag ajustata cu aproximările unui profil intuibil din poză de pe prima coperta (privirea alunecă oblic, bărbia este ușor ridicată, capul întors într-o
Pilda cu un talent by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12486_a_13811]
-
au o tangență directă sau indirectă cu Țuculescu. Printre acestea se numără în primul rând Peisaj cu coșare și casă. De la autor și până la mine tabloul a străbătut un drum urmărit pas cu pas, insinuându-se privirilor mele în repetate ocazii. Nici un popas în loc și timp nu mi-a scăpat, dar lucrarea nu și-a dezvăluit adevărata finalitate decât atunci când posesorul ei a devenit pictorul }uculescu. Când am revăzut-o prima oară în colecția sa nu i-am dat atenție. Era
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]
-
Știi că m-ai făcut curios? - mi-a replicat }uculescu, vizibil ațâțat de cuvintele mele. - Uite, sunt gata să vin chiar acum!" Am acceptat, spunându-mi că e bine să bat fierul cât e cald și să nu aștept altă ocazie. Am pornit deci spre cele două cămăruțe ale mele, situate deasupra unui garaj. I-am pus pe masă o cutie cu o sută de fotografii reprezentând falsuri "Andreescu", rugându-l să se uite la ele, să-și facă o părere
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]
-
cine știe ce... Două oare după aceea, Jurubiță putea să se laude că învățase pe dinafară alfabetul norocului... Dar eroul în chestiune simulează, în sensul că, prea tânăr fiind față de eroină, se preface, ceea ce aceasta uneori simte și se plânge... Rânzei, nescăpând ocazia lui de autor mereu pe fază, notează sub cuvintele, atenție, replica eroinei... notează în sfârșit acestea, cu dialog și cu animație: "- Așa, infidelul, exclamă ea transportată de jignire, tu nu mă iubești cu acea căldură ce așteptam de la un om
Crochiuri de epocă (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12516_a_13841]
-
soldat și cu editarea unui volum bibliofil cu texte de și despre regretata autoare, o expoziție de texte inedite Geschenke (cadouri) ilustrate de gravurile în lemn semnate de Jean Jacques Volz și traduse în română de Nora Iuga. Cu aceeași ocazie teatrul Odeon din București, care a pus în scenă primul roman al Aglajiei, a susținut un spectacol și la Timișoara.
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]