7,257 matches
-
sondajele, dar și starea de spirit a populației- ar reprezenta, pe plan internațional, deletarea definitivă a țării de pe orice lista a onorabilității. Pentru că așa hahalere cum sunt, așa neputincioși, duplicitari și de-o absolută rea-credință, ei reprezintă în ochii unui Occident iubitor de maniheisme "băieții buni". Cum au dobândit această imagine, e istoria zbuciumata a șase ani de lupte dramatice în România postceausistă. Sprijiniți fără rezerve de presă democratică, de tot ce însemnă inteligență în această țară, copiii de mingi ai
Sansa democratiei: lovitura de stat?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17961_a_19286]
-
cu sorcova, fără busola, în direcții despre care nu știm nimic, dar, în mod misterios, ni se par convenabile? Pentru că,de-a lungul istoriei ne-am comportat lamentabil, azi, în compensație, ne visăm mari eroi ai creștinătății. Ieri aveam complexul Occidentului și i-am opus găselnița penibilă (mi-a fost dat s-o aud chiar din gură unor oameni extrem de inteligenți!) că nici nu e nevoie să intrăm în Europa, pentru că noi suntem europeni de la naștere! Bineînțeles. Numai că noi ne-
Sansa democratiei: lovitura de stat?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17961_a_19286]
-
caldarîm și să facă ce vor vrea cu noi". Că și următoarea catastrofica viziune, cu figuri literare în text: "Valorile fiind iluzii, lumii unde e bine de trăit ele lipsindu-i, starea ei de spirit va fi posomorita. La morosité. Occidentul actual. Mă dau bătut. Nimeni nu mă ajută, n-am cum să-l facă să tacă. Stai, n-am terminat. Iluzia armoniei e depășită de H.P.-B. La ea, soluția creației (concertul de Bach) e convențională, ca și în sartriana
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
pe care mă tem că unii au înclinația, la noi cel putin, să îl uite sau să îl ignore) și apoi de către un intelectual general, poate mai puțin conștient de implicațiile teoriilor arhitecturale în mai vastă tradiție de gîndire a Occidentului. Subiectul studiului autoarei franceze nu este explicit legat de o chestiune de statut disciplinar, așa cum încerc eu să o fac aici, ci se referă la o cu totul altă problemă, si anume cea a patrimoniului național. Numai că vorbind despre
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
temeinică a acestei rezerve s-ar putea să fi fost, totuși, faptul ca trubadurii erau poeți profesioniști, care scriau despre un sentiment abstract, complet detașat de persoana lor. Dacă așa stau lucrurile, înseamnă că a existat o dragoste în istoria Occidentului care a fost strictamente poezie, deci un demers precum cel al lui Paz e legitim, poate mai legitim decît unul istorico-social. Ceea ce nu mai înțeleg, însă, este rostul coborîrii din alcov în piață, așa cum o face poetul Paz în ultimul
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
Andreea Deciu Corporalitatea și corpul uman au devenit în ultimii zece ani subiect privilegiat de investigație în lumea intelectuală a Occidentului, descoperit fiind nu doar de perspectivele feministe, interesate să scoată la iveală anumite stereotipii de construire a identității care pot merge pînă la felul în care ne reprezentăm cultural trupul, ci și de alte paradigme de gîndire. De la studiul unei
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
problematică a corpului a evoluat o altă abordare în istoria intelectuală: cea a investigațiilor legate de o retorică a comportamentului în diverse epoci și a felului în care ea exprimă sau influență anumite moduri de gîndire. Normele de conduită ale Occidentului, departe de a fi doar ceremonial exterior și pasager ce definea la un moment dat ritualul unei civilizații date, dar care se presupune că fie s-ar fi putut dispensa de el, fie ea însăși îl socotea marginal în peisajul
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
pentru ceea ce înțelege "bărbatul român" prin emancipare: În ce mă privește, eu nu am prejudecăți, întrucît întotdeauna mi-au plăcut foarte mult femeile. Nu îmi plac însă cele agresive. Cînd spun agresivitate, mă gîndesc în primul rînd la mișcările din Occident, unde feministele ies în stradă, fac gălăgie și cer mai multe drepturi decît se cuvin chiar celor mai frumoase femei din lume. Adevărul e că mie mi-au plăcut întotdeauna femeile emancipate, cu care poți discuta orice problemă, care nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
în țară. Îi apare la București, la Editură "Albatros" volumul memorialistic Exil (1997), volum apărut în Italia, la Editură "Îl Cerchio", în 1995, cu titlul Exil - le prove del labirinto, eseu autobiografic despre dublul sau exil politic și cultural în Occident. L-am întîlnit pe Camilian Demetrescu în Italia, la Gallese, mica localitate aflată în apropierea Romei, într-un decembrie (1998) însorit și cald că o primăvară. Casă artistului, în stil românesc, cu pereții acoperiți de tapiserii și obiecte țărănești "din
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
Cunoscîndu-i, am intrat prin ei în contact cu Parisul - Monica Lovinescu și Virgil Ierunca - și am inceput colaborarea în presa exilului. Contrar a ceea ce se crede, exilul politic era puțin numeros. Marea majoritate a emigranților erau exilați economic, veniți în Occident pentru a trăi mai bine, păstrînd relații utile cu ambasadele și cu regimul din țară. Doar 5-6 la suta erau cu adevarat exilați politic activi, înfruntînd toate riscurile unei astfel de alegeri. Există un cod moral al exilului, care separă
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
Exil, precum și volumele dedicate simbolului în arta romanica: Solstițiul etern (bazilicele din Italia centrală) și Proverbe de piatră (domul din Piacenza și Ferrara). - Cu oficialitățile românești ați mai avut în vreun fel relații? - Reacția autorităților din țară, după fugă în Occident, era previzibilă. Cînd fiul nostru cel mare, Camil (botezat cu numele tatălui meu), născut în Italia, avea trei ani, securitatea mi-a trimis un mesaj precis: dacă nu încetam atacurile contra Bucureștiului în presa occidentală, îl răpeau pe băiat, obligîndu-mă
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
preschimbase într-o adîncă tristețe. - Dupa ^89, relațiile dumneavoastră cu autoritățile române, cu Ambasada, s-au schimbat? - M-am întîlnit cu Iliescu la Ambasada română din Romă, în ianuarie ^91. Mă dusesem să-l contest. Era prima lui vizită în Occident, după revoluție. Am citit în fața ziariștilor italieni și străini discursul de mulțumire pe care l-a adresat minerilor chemați de el. A răspuns că au venit spontan, că el nu i-a chemat. L-am întrebat cine a tras între
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
Andreea Deciu Luați, la întîmplare, un cuplu celebru de îndrăgostiți din istoria universală a literaturii. Care sînt șansele ca ei să fi fost și căsătoriți? Foarte mici, pentru ca in toposul literar al iubirii în Occident, ca să folosesc expresia faimoasa a lui Denis de Rougemont, căsătoria și iubirea fac pereche antinomica ; îndrăgostiților le e interzisă pecetluirea pe veci a iubirii lor prin căsătorie din simplul motiv că o asemenea pecete ar spulberă dulcea suferință a căutării
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
Cristian Teodorescu Am citit de nu mai știu cîte ori la noi în presă despre așa-numitele interese oculte care manevrează media din Occident, pentru a înnegri România. Niciodată n-am luat în serios aceste, să le zic, "teorii" care reflectă mai curînd manevrabilitatea celor care le pun în circulație. Consecvența cu care în ultimii ani România a făcut o politică pro-occidentală începe să
O altă Românie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17419_a_18744]
-
puseu de amor pentru România, la zece ani de la Revoluție. Cu atît mai puțin și-au transmis semnale secrete că a sosit momentul unor articole favorabile țării noastre. Diplomatic, dar și în articularea politicii sale interne, România dă semnale limpezi Occidentului, semnale la care presa străină nu putea rămîne indiferentă. Faptele, exact acele fapte pentru care actuala putere e contestată de presa din țară cu o nejustificată virulență, sînt argumentele grație cărora media din Vest au "schimbat macazul" față de țara noastră
O altă Românie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17419_a_18744]
-
ministru de Externe, Andrei Pleșu, dar și al Cotrocenilor, cu actualul locatar al acestui palat trecut prin multe. Președintelui Constantinescu i se pot reproșa multe, dar nu i se poate nega marele merit de a fi urcat România în trenul Occidentului, în ultima clipă. Un tren însă din care țara noastră poate fi dată jos chiar de politicienii autohtoni, după alegerile din anul 2000. Nu împărtășesc optimismul acelor analiști pentru care România a aruncat zarurile ieri, fără putință de întoarcere mîine
O altă Românie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17419_a_18744]
-
al doilea război mondial, încercarea artificială de impunere a conceptului. Sînt amintite cererile unor lingviști sovietici că limba moldoveneasca să fie considerată o limbă romanica distinctă, ca și faptul că acestea n-au fost luate în serios de specialiștii din Occident; se evocă și disputele constituționale recente din Republică Moldova, privind desemnarea limbii oficiale că "română" sau că "limba moldoveneasca". Atricolul cuprinde și observația că limba scrisă din Republică Moldova nu se distinge de cea din România � cu excepția unor termeni tehnici
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
ar putea numi o "parada de texte", decupând fragmente semnificative din cronicile literare, polemicile și dezbaterile din presa epocii și grupându-le tematic. Se constituie astfel capitole referitoare "la îndrumarea creației literare de către partid", la denigrarea scriitorilor români stabiliți în Occident, la valorificarea "moștenirii literare", la combaterea modernismului, la dezavuarea direcției critice promovate înainte de război de E. Lovinescu etc. Tot prin intermediul unor extrase din comentariile publicate în revistele și ziarele vremii sunt aduși în prim-plan, împreună cu turbulenta ideologică din jurul lor
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
sens și expresie: așa sînt, de pildă, unii artiști sau creatori, atît de devotați cauzei lor, încît nu-și văd împlinirea vocației decît aspirînd cu insistență la funcția de director, președinte, ministru; sau, cazul cutărui individ care-și răspîndește în occident cartea de vizită cu eticheta , sau cutare față bisericească, poposind la un congres, care-și trimite discipolii de ocazie să adune lumea, să vină să-i sărute mîna în public ca să primească binecuvîntarea unui ..." (Acest citat prea lung nu dovedește
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
echivoc în momente de criză a adus României puncte pe care țara noastră nu le putea dobîndi altfel. Dacă situația economică nu îngăduia prea mari speranțe, dimpotrivă, din cauza ei România a avut și are mari handicapuri în drumul ei spre Occident, la Cotroceni au fost speculate la maximum cele două atuuri ale țării - stabilitatea politică și opțiunea occidentală. Cu siguranță că aceste merite îi vor fi recunoscute mai tîrziu președintelui de azi, la fel cum vor fi recunoscute și meritele actualului
Facerea de rãu în procente by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17458_a_18783]
-
să știm că sintagma "do ut des" - "da ca să ți se dea" - are o conotație temporală: pentru a primi, mai întâi trebuie să dai! Or, noi așteptăm în continuare să ni se dea, somnolând mioritic și lamentându-ne că lumea (occidentul, ungurii, rușii, patagonezii, mai nou și masonii!) vrea să ne distrugă. Adevărul trist e că lumii îi pasă prea puțin de noi! Iar dacă am fi plasați trei-patru sute de kilometri mai spre răsărit, nu i-ar pasă nici macar atât
Corsarul Drake si petrolistul Dracula by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17510_a_18835]
-
deportare (a se cîți: domiciliu forțat) și chiar detenție. Cuvîntul incriminat numără treisprezece litere/sunete, adică opt consoane și cinci vocale: cosmopolitism. Grație lui îți era rezecat, ca un cordon ombilical secționat, orice legătură mai strînsă cu cultura și arta Occidentului, ori a altor puncte cardinale, de referință, pe baza acuzațiilor astfel formulate, tipărite - negru pe alb - în DEX (1975): "COSMOPOLITISM = 1. Concepție din epoca de criză a sclavagismului grec și român, care promova ideea ăcetăteniei universaleă. 2. Concepție politică burgheza
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
-ului!) ascendent, preconzia idealurile cosmopolitismului (1), iar în epoca imperialismului cultiva, în avantajul acestuia, indiferență față de patrie, de tradiție și de cultură națională, răspândind ideea renunțării la suveranitatea și independentă națională, pe care le consideră perimate (subl.ns.)." Așadar, admiratorii Occidentului și ai altor lumi diverse - ne învățau luminații marxisti-leninisti, cu sîrg și ipocrizia de rigoare, sînt... trădători demni de oprobiul public, adică niște cosmopoliȚI, definiți în același DEX intens ideologizat drept: "...(în faza preimperialista) Care ține de mai multe culturi
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
de "cuvîntul românesc în scriptură", trecînd în revistă cele mai importante tălmăciri românești ale veacului și ale Noului Testament, ale Vieților Sfinților. Aici stăruie asupra ideii că am avut și noi o epocă de Renaștere, mai putin fecunda decît în occidentul Europei, dar, așa tîrzie cum a fost, reprezintă un fenomen din trecutul literar și cultural. (Udriște Năsturel, Petru Movila). Apoi se ocupă de marii cronicari moldoveni ("Ureche este un om de stil latin, un om de strict stil latin"), de
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
Est, a avea convingeri de stînga înseamnă, foarte adesea, fie o fostă complicitate cu totalitarismul comunist, fie, mai rar disidenta, ceea ce nu exclude o fostă complicitate în anumite cazuri, fie, pur și simplu, o discreție totală, în cazuri rarisime. În occidentul Germaniei, un Günter Grass are ca scriitor cu aplecare pentru stînga o cu totul altă istorie decît scriitorii din estul aceleiași țări care în timp avea să se reunifice. După mine, Günter Grass își merită premiul pe deasupra tuturor speculațiilor posibile
Fostul candidat extern by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17563_a_18888]