3,917 matches
-
16 noiembrie 1962, Părintele Daniil a trecut la Domnul. Cauza morții: "hemoragie cerebrală". Locul unde a fost înmormântat nu se cunoaște nici până azi. GAFENCU Valeriu (născut în 1921 în comuna Sângerei, jud. Bălți, Basarabia; decedat în1952, la Penitenciarul Tg. Ocna; confesiunea: ortodoxă; profesia: student; domiciliul: Iași). Tatăl lui Valeriu, Vasile Gafencu (născut în 1886), a fost deputat în Sfatul Țării, forul care a votat, în 1918, unirea Basarabiei cu Romania. Pentru aceste "păcate", în 1940 este deportat de ocupanții sovietici
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
când a refuzat să semneze cererea de eliberare condiționată. Episodul care l-a ridicat pe Gafencu la prestigiul deosebit de care se bucură azi este salvarea Pastorului Richard Wurmbrand, cu prețul propriei sale vieți. Faptele s-au petrecut în penitenciarul Târgu Ocna. Preiau, cu deferența cuvenită martorului direct, mărturia lui Ion Popescu: "Gh. Ardeleanu a fost tratat cu streptomicina ce i-a fost dată și s-a însănătoșit, cu toate că era la un pas de moarte, înaintea începerii tratamentului. Victor Stratan, care nu
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1678 din 05 august 2015 Toate Articolele Autorului Și alte cuvinte care înseamnă „șanț, groapă“ provin, cum e și logic, de la verbul „a săpa“: lat. fossa de la verbul fodere „a săpa“, în rusă „mină, ocnă“ e kop' de la verbul kopati „a săpa“, în altă limbă slavă șanțul se numește prikop, de la același verb. Foarte interesant e cuvântul rigolă „canal mic, șanț mic“, în explicarea căruia nimeni nu s-a gândit să-l compare cu „trestia
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
din Munții Apuseni, de la Plevna, de la Grivița, de pe Valea Jiului, de la Turtucaia, de la Mărășești, Mărăști și Oituz, de la Cotul Donului, din Munții Tatra, de la Oarba de Mureș, deportaților din Bărăgan, celor de la Tismana, Dragomirna, Văcărăști, Jilava, Aiud, Gherla, Pitești, Miercurea Ciuc, Târgșor, Ocnele Mari, Tg. Ocna, Poarta Albă, Peninsula, Periprava, Salcia, Galeș, Valea Neagră, Fântâna Albă, Katinul românesc din Bălți, celor care și-au lăsat oasele sfinte în toți munții noștrii sacrii cu pădurile lor de argint... Ei, Urmașii Urmașilor lor nu au
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
de la Plevna, de la Grivița, de pe Valea Jiului, de la Turtucaia, de la Mărășești, Mărăști și Oituz, de la Cotul Donului, din Munții Tatra, de la Oarba de Mureș, deportaților din Bărăgan, celor de la Tismana, Dragomirna, Văcărăști, Jilava, Aiud, Gherla, Pitești, Miercurea Ciuc, Târgșor, Ocnele Mari, Tg. Ocna, Poarta Albă, Peninsula, Periprava, Salcia, Galeș, Valea Neagră, Fântâna Albă, Katinul românesc din Bălți, celor care și-au lăsat oasele sfinte în toți munții noștrii sacrii cu pădurile lor de argint... Ei, Urmașii Urmașilor lor nu au nici un drept de
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
importanței și amplorii lui fiind și numărul mare de expresii și denumiri de localități în componența cărora intră acest cuvânt: „a râde ca proasta-n târg”, „a veni la spartul târgului”, Târgu Frumos, Târgu Secuiesc, Târgu Jiu, Târgu Mureș, Târgu Ocna, Târgu Neamț sau derivatele lui: Târgșor, Târgoviște. Prin tradiție târgurile se țineau și se țin la o dată fixă: o anumită zi din săptămână sau dintr-un anumit anotimp, cu ocazia unei sărbători religioase: Paște, Crăciun, de Mării, Moși etc. Din
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Dănuț - Liceul Teoretic „Petru Rareș” Tg. Lăpuș PREMIUL AL III-LEA Popa Iosif-Alexandru - Liceul Teoretic „Gh. Lazăr” Avrig, jud. Sibiu Stoica Patricia - Casă de Cultură „I.L. Caragiale” Ploiești Mihai Livia - Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” Brașov Boca Alexandru-Viorel - Liceul Teoretic Ocna Mureș Dorian Tudoran - Casă de Cultură „I.L. Caragiale” Ploiești Ferezan Nicolae Marius - Liceul Teoretic Dumbrăveni, jud. Sibiu MENȚIUNE Turcu Ionuț - Liceul Teoretic „Pavel Dan” Câmpia Turzii Goicea Tudor Andrei - Colegiul Național „Mihai Viteazul” Sf. Gheorghe Secțiunea Gimnaziu PREMIUL I Găinaru Sebastian
CONCURSUL NATIONAL DE CREATIE OCROTITI DE EMINESCU, EDITIA A 17-A de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370588_a_371917]
-
evoluția lor, șezătorile au întâmpinat numeroase greutăți atât materiale ( spațiu, cărți , reviste ) cât si din partea autorităților locale. În anul 1900, în județul Vâlcea se constituie 14 cercuri culturale pe centre ( Râmnicu Vâlcea, Băbeni, Drăgășani, Făurești, Zătreni, Mateești, Horezu, Olănești, Titireciu, Ocnele Mari, Măldărești, Brezoi, Amărăști. ) din care făceau parte 165 de învățători și institutori. Aceste cercuri culturale cuprindeau câte 10-15 comune iar reuniunile se făceau în zilele de sărbătoare. O hotărâre a guvernului ( februarie 1902 ) obliga ca la aceste adunări sa
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
trecută am prins-o pe fânul din pod cu popa din satul vecin, mai dă-mi un deț, cere bătrânul, birtașului, mai bine stau aici și beau, că de merg acasă o omor cu zile și mă bagă ăștia la ocnă, pentru o curvă de muiere. Referință Bibliografică: o curvă de muiere / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2323, Anul VII, 11 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
O CURVĂ DE MUIERE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362699_a_364028]
-
și guvidul n-o mai bagă în seamă, ori vânzătorul îți oferă mai mult inimioare și cad repede din cârlig, când le tai bucățele. Râma neagră este cea mai bună, dar ca să o scoți este mai greu decât munca în ocnă și nu se găsește peste tot, ci doar în anumite bălți. În ziua pe care încerc să o descriu, trăgeam singur la rame pentru că valurile mă duceau spre larg, vântul bătea dinspre uscat, așa cum am mai spus și efectul greutății
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354253_a_355582]
-
de nevastă? Știți cât plângea? O am în sertar, e cu mine, deschideți, doamnă, să vedeți dragostea îngălbenind în fotografii și gândul că ea nu m-a iertat niciodată cum eu nu voi putea niciodată să iert aerul acesta de ocnă, respirația mea băloasă de care vă e scârbă, și ochii mei muribunzi cu care abia vă mai zăresc, doamnă frumoasă, deschideți să vedeți cum stă în întuneric Tamara mea cu zâmbetul ei trist, de femeie fără trandafiri, iar eu nu
MĂ VEȚI IERTA, DOAMNĂ ASISTENTĂ? (ÎNSEMNĂRI DIN AZIL) de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353933_a_355262]
-
de vin o vadră, și să aibă a duce fieștecare vinericiul său la mânăstire”8). Între numeroasele moșii dăruite Mănăstirii Arnota se află și moșia Dobriceni, aflată în apropiere de mănăstire, dincolo de Bărbătești. Satul Dobriceni, asemenea celorlalte sate din jurul localității Ocnele Mari, era sat de măglași, adică lucrători minieri care extrăgeau sarea. Ei erau doar cu numele moșneni, adică mici proprietari, stăpâni ai pământurilor lor, fiindcă, în realitate, erau obligați la maglă, adică la prestațiile legate de exploatarea sării de la Ocnele
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
Ocnele Mari, era sat de măglași, adică lucrători minieri care extrăgeau sarea. Ei erau doar cu numele moșneni, adică mici proprietari, stăpâni ai pământurilor lor, fiindcă, în realitate, erau obligați la maglă, adică la prestațiile legate de exploatarea sării de la Ocnele Mari. Aceste obligații prea mari i-a determinat pe moșnenii din Dobriceni să se vândă rumâni lui Chirca, comisul de la Ruda, cu condiția să fie scoși de la magle. Chirca comisul însă nu-i scoate de la maglă - se vede că era
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
În a doua jumătate a anului 1949, Părintele Constantin Voicescu a fost mutat la Pitești. Se făceau trierile: studenții - la Pitești, intelectualii - la Aiud, muncitorii - la Gherla; elevii - la Târgșor, femeile la Mislea și Miercurea Ciuc. Ajunge la închisoarea-spital de la Târgu Ocna, în anul 1950, pentru că i s-a descoperit un TBC osos la genunchi. La Târgu Ocna erau adunați deținuții grav bolnavi de tuberculoză, ca să moară. Ajuns aici, scapă de focul "reeducărilor” de la Pitești Deținut la Jilava, Pitești, Tg. Ocna - unde
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
făceau trierile: studenții - la Pitești, intelectualii - la Aiud, muncitorii - la Gherla; elevii - la Târgșor, femeile la Mislea și Miercurea Ciuc. Ajunge la închisoarea-spital de la Târgu Ocna, în anul 1950, pentru că i s-a descoperit un TBC osos la genunchi. La Târgu Ocna erau adunați deținuții grav bolnavi de tuberculoză, ca să moară. Ajuns aici, scapă de focul "reeducărilor” de la Pitești Deținut la Jilava, Pitești, Tg. Ocna - unde se apropie de Valeriu Gafencu, "Sfântul închisorilor". La 14 iunie anul 1954, a fost eliberat de la
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
Târgu Ocna, în anul 1950, pentru că i s-a descoperit un TBC osos la genunchi. La Târgu Ocna erau adunați deținuții grav bolnavi de tuberculoză, ca să moară. Ajuns aici, scapă de focul "reeducărilor” de la Pitești Deținut la Jilava, Pitești, Tg. Ocna - unde se apropie de Valeriu Gafencu, "Sfântul închisorilor". La 14 iunie anul 1954, a fost eliberat de la închisoarea-penitenciar Târgu Ocna. La 31 octombrie 1954, se căsătorește cu Laura-Florentina Durac din Piatra Neamț, absolventă a Academiei Comerciale și a Facultății de Teologie
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
deținuții grav bolnavi de tuberculoză, ca să moară. Ajuns aici, scapă de focul "reeducărilor” de la Pitești Deținut la Jilava, Pitești, Tg. Ocna - unde se apropie de Valeriu Gafencu, "Sfântul închisorilor". La 14 iunie anul 1954, a fost eliberat de la închisoarea-penitenciar Târgu Ocna. La 31 octombrie 1954, se căsătorește cu Laura-Florentina Durac din Piatra Neamț, absolventă a Academiei Comerciale și a Facultății de Teologie. În anul 1956, i se naște fiul, Mihai, viitor preot și el. În perioada anilor 1956 - 1958, urmează cursurile din
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
geotehnician la Institutul de Geologie. În anul 1957, i se naște prima fiică, Irina. La 30 octombrie anul 1958, este arestat, condamnat la muncă silnică pe viață (sentință comutată ulterior în 25 de ani muncă silnică), în cadrul "lotului mistico-legionar Târgu Ocna". Timp de șase ani este deținut la Jilava și Aiud ( la aceasta din urmă din februarie 1960). La 25 iunie anul 1964, este eliberat în urma Decretului de amnistie generală a deținuților politici. În anul 1964, se angajează ca muncitor la
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
întru pomenirea celor care au suferit în închisoare acolo, sub regimul comunist. La 11 septembrie anul 1997, este înmormântat la Mănăstirea Cernica, alături de soția sa. În altă ordine de idei, iată ce mărturisea Părintele Constantin Voicescu despre închisoarea de la Târgu Ocna: „într-o seară am ajuns la Târgu-Ocna - era o seară de primăvară, cu miros de tei, luna pe cer. Ne așteptau niște indivizi bătrânei, din garda veche, cu niște puști d-alea mari. Noi, repede, învățați cu "banditule mișcă!", cu
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
cârpe de șters pe jos. "Doamne, când ne-am dat seama, le-am ascuns pe unde am putut. Prin crăpăturile zidurilor, prin hainele noastre. Eu am pus mâna pe un patrafir și l-am cusut în căptușeala paltonului. La Târgu Ocna, dată fiind iminența morții, ne lăsau să ne învelim și cu hainele noastre. Ei, l-am ascuns eu și, peste câțiva ani, am reușit să-l scot afară. De multe ori mi-am pus întrebarea: o fi vreo legătură între
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
din adolescență în închisorile lui Antonescu, pentru activitate în cadrul FDC (Frăția de Cruce). Așa încât greutățile copilăriei l-au „antrenat“ să suporte cu seninătate mizeriile detenției comuniste. Pentru Părintele Constantin Voicescu, cele trei perioade de detenție de la Pitești, Jilava și Târgu Ocna au reprezentat ani de umilință, de durere înnăbușită, trupească, dar mai ales sufletească. Doar în deșertul suferinței și al jertfei l-a putut întâlni și cunoaște mai bine pe Iisus Hristos, în slujba Căruia avea să-și pună mai apoi
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
fost un mare prieten, care m-a și salvat: ce-aș fi făcut atunci când m-au arestat a doua oară, în anul 1949... Mi s-a descoperit un TBC osos la genunchi și am fost trimis la închisoarea-spital de la Târgu Ocna. Când? În anul 1950, exact când ar fi trebuit să intru în focul „reeducărilor“. Ce-aș fi făcut, cum m-aș fi purtat? Rezistența omului torturat are limite, acolo s-a depășit imaginabilul. Nu știi de ce mare pacoste te scapă
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
și după 200 de ani de la încetarea existenței sale, la Bârsana renaște viața monahala, în anul 1993, binecuvântata de PS Justinian Chira, episcopul Maramureșului și Sătmarului. Aici, după ce am aprins lumânări pentru scriitorii trecuți la cele veșnice, am plecat la Ocna Șugatag, unde am facut popasul de o noapte, găzduți fiind în două pensiuni. Seara când luna răsărea din lacurile sărate din vale, prof.Vasile Sfârlea a prezentat stațiunea, vorbind despre frumusețea peisagistica a locurilor, despre aerul pur montan, plasarea stațiunii
LA BRAȚ CU TOAMNA PRIN MARAMUREȘUL ISTORIC, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352742_a_354071]
-
și foame hămesită de frumos și de admirația nedisimulată. Are unul dintre cele mai nesecate filoane de sensibilitate, din care nu ezită să scoată producții record. Poemele ce-l bântuie sunt puse la munci silnice, transformându-i visarea în acea ocnă rece de sare, din care gândurile sale, asemenea unor ocnași condamnați pe viață, ridică la lumină vagoane întregi de ultime speranțe. Scrie cum alții respiră. Respiră cum alții se rătăcesc prin păduri virgine, tace cum nici măcar tăcerea în sine nu
CONGRESUL ELITELOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353590_a_354919]
-
castanii și teii cu benere, prin salcâmii cu ciori. E dusă pe apa sâmbetei orice nădejde! Căldură, mare căldură, prăpădul focului, vara! Din apă rămâne pe buze numai sarea. Oamenii simt în gură un drob vânăt, oriunde adulmecă prevăd o ocnă. E numai sare, pe frunte, la subsuori, la stinghia picioarelor, pe tot trupul care se-ngroapă într-o platoșă vâscoasă de sare. Unde-s cișmelele de-altădată, de ce le-a venit și lor vremea, ca teilor retezați de drujbe, de
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]