15,518 matches
-
fost instituționalizați o perioadă semnificativă de timp280, a copiilor abuzați în istoria lor socială 281, a copiilor adoptați la vârste mai mari, respectiv a copiilor adoptați transrasial/transetnic 282. După 1989 este binecunoscut faptul că, numeroși copii din instituțiile de ocrotire din România au fost adoptați internațional. O serie de specialiști în domeniu au studiat fie prin studii transversale, fie prin studii longitudinale dezvoltarea atașamentului în cazul acestor copii (vezi tabelul 3.3). Aceste studii au arătat că acei copii care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cauze care stau la baza dificultăților copiilor adoptați de a-și manifesta comportamentul de atașament față de membrii familiilor adoptatoare pe care le enumerăm mai jos: Copilul care a petrecut o perioada de un an sau doi intr-o instituție de ocrotire nu și-a format și nu înțelege conceptul familie. De aici apare dificultatea lui de a asocia recepția hranei și a confortului cu alte semnificații ale schimbului social. Pentru copilul care a fost instituționalizat părinții pot părea inițial ca simpli
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în Monitorul Oficial, nr. 557 din 23 iunie 2004. ***Legea nr. 273 din 21 iunie 2004 privind regimul juridic al adopției, publicată în Monitorul Oficial, nr. 557 din 23 iunie 2004. ***Legea nr. 3 din 26 martie 1970 privind regimul ocrotirii unor categorii de minori, publicată în Buletinul Oficial, nr. 28 din 28 martie 1970. ***Legea nr. 4 din 1953 privind Codul familiei, publicată în Buletinul Oficial nr. 1 din 4 ianuarie 1954. ***Legea nr. 48 din 16 iulie 1991 pentru
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
art. 312. 51 Legea nr. 4 din 1953 privind Codul Familiei, publicată în Buletinul Oficial nr. 1 din 4 ianuarie 1954, art. 75. 52 vezi art. 2 și art. 3 din Legea nr. 3 din 26 martie 1970 privind regimul ocrotirii unor categorii de minori, publicată în Buletinul Oficial, nr. 28 din 28 martie 1970. 53 Maria Roth-Szamoskozi, "Child Protection in Communist Romania 1944 -1989", în Sabine Hering, ed., Social Care under State Socialism (1945-1989): Ambitions, Ambiguities, and Mismanagement, Barbara Budrich
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
caz, nu sunt formulele elogioase pe care arhimandritul le-a utilizat pentru a descrie viața și activitatea defunctei (fiică de preot, sora marelui filosof Vasile Conta, absolventă a Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică, dedicându-și apoi viața educării și ocrotirii copiilor și orfanilor). Ce interesează este formula de armonizare, dacă se poate spune astfel, cu opțiunea cremațiunii, în viziunea arhimandritului. Conform acestuia, temperamentul echilibrat al Elizei Conta ar fi una dintre explicațiile opțiunii ei: neavând urmași a decis ca să aloce
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
este împreună cu copilul său, atunci ea mediază relația acestuia cu lumea și suportă încadrarea sub normă 12. Astfel, mama se află într-o dublă modalitate de raportare: pe de o parte, prin intermediul normelor, în sfera eticii drepturilor, față de instituția sub ocrotirea căreia se află și care o învață să-și merite drepturile, iar pe de altă parte, în perimetrul unei etici a grijii față de propriul copil. Se poate pune întrebarea: în ce măsură grija purtată de o instituție de asistență socială față de cei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
lor de valorile materne. Nu au acces la el indivizii care nu numai că nu au copii, dar nici nu poartă grija nimănui. În acest sens, semnificativ nu este atât să nu ai copii, cât să dezvolți comportamentele adecvate de ocrotire (de care să beneficieze vârstnici, bolnavi, persoane în dificultate sau, pur și simplu, în sprijinul nevoilor curente ale celor apropiați). Practica asistenței sociale este, din acest punct de vedere, înscrisă în contextul lumii văzute cu ochi de mamă. Cu două
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
trebuie să respecte reguli de comportament în sprijinul vieții copilului). Maternitatea socială, ca formă a maternității ce depășește valențele individuale și se constituie ca rezultat al grijii statului față de cetățenii săi, presupune intervenția instituțiilor guvernamentale și a organizațiilor nonguvernamentale în ocrotirea părintelui și a copilului aflați în dificultate, urmărind integrarea socială și dobândirea de către aceștia a unui mod de viață considerat normal. Se poate observa presiunea psihologică exercitată de-a lungul vieții de către maternitate asupra femeilor. În virtutea funcțiilor reproductive, se așteaptă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de încadrarea în muncă a membrilor adulți, era asociată preponderent cu protecția maternității. În România comunistă, în Codul Muncii din 1950, ca și în cel din 1972, se prevedea că femeile încadrate în muncă se bucură de măsuri speciale de ocrotire, care vizau protecția femeilor gravide, a celor care alăptează și a celor cu copii mici. Acestea puteau, la cerere, să obțină pauze pentru alimentarea copilului, reduceri cu două ore ale programului de lucru, concedii plătite pentru îngrijirea copilului bolnav până la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
respectivei legi. Acordarea concediului plătit pentru creșterea copilului mic aduce în atenție recunoașterea socială a muncii desfășurate în favoarea persoanelor dependente. Prin aceasta, se deschide posibilitatea valorizării muncii domestice. O modalitate aparte de protecție a copiilor care nu se bucură de ocrotire din partea părinților naturali se realizează prin intermediul asistentului maternal profesionist 34. Aceasta este simultan și o formă de instituire a unor relații de tip parental și un mijloc pentru anumite persoane de a deveni părinți în altă formă decât cea naturală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
fizică, psihică, intelectuală și afectivă - a acestora; • să asigure integrarea copiilor în familia lor, aplicându-le un tratament egal cu ceilalți membri ai familiei; • să asigure integrarea copiilor în viața socială”. Prin instituirea profesiei de asistent maternal 37, se realizează ocrotirea temporară a copiilor aflați în dificultate, se oferă o posibilitate de reconversie profesională și de ieșire din șomaj. Numărul copiilor protejați prin intermediul unui asistent maternal profesionist este în creștere (de la 479 în 1998, la 5 157 în 2000, respectiv la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
fost organizate centre de asistență socială a familiei. Scopul principal al acestora era eliminarea cauzelor care au adus familia sau individul în situația de a solicita un ajutor. În 1943, printr-un decret de lege, se înființează Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale. Acesta avea în componența sa o Direcție a Ocrotirilor Sociale cu trei servicii: Serviciul Ocrotirii Familiei, Serviciul Ocrotirii Mamei și Copilului și Serviciul Asistenței Sociale. În 1941, funcționau în capitală 23 de Centre de Asistență a Familiei, organizate pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
al acestora era eliminarea cauzelor care au adus familia sau individul în situația de a solicita un ajutor. În 1943, printr-un decret de lege, se înființează Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale. Acesta avea în componența sa o Direcție a Ocrotirilor Sociale cu trei servicii: Serviciul Ocrotirii Familiei, Serviciul Ocrotirii Mamei și Copilului și Serviciul Asistenței Sociale. În 1941, funcționau în capitală 23 de Centre de Asistență a Familiei, organizate pe sectoare: galben, negru, albastru și verde (F. Mănoiu, V. Epureanu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
au adus familia sau individul în situația de a solicita un ajutor. În 1943, printr-un decret de lege, se înființează Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale. Acesta avea în componența sa o Direcție a Ocrotirilor Sociale cu trei servicii: Serviciul Ocrotirii Familiei, Serviciul Ocrotirii Mamei și Copilului și Serviciul Asistenței Sociale. În 1941, funcționau în capitală 23 de Centre de Asistență a Familiei, organizate pe sectoare: galben, negru, albastru și verde (F. Mănoiu, V. Epureanu, 1996, p. 13). În România de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sau individul în situația de a solicita un ajutor. În 1943, printr-un decret de lege, se înființează Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale. Acesta avea în componența sa o Direcție a Ocrotirilor Sociale cu trei servicii: Serviciul Ocrotirii Familiei, Serviciul Ocrotirii Mamei și Copilului și Serviciul Asistenței Sociale. În 1941, funcționau în capitală 23 de Centre de Asistență a Familiei, organizate pe sectoare: galben, negru, albastru și verde (F. Mănoiu, V. Epureanu, 1996, p. 13). În România de azi42, în sprijinul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
cu 2, 3, 4 sau mai mulți copii. Se acordă după regulile menționate. Alocația de întreținere, în cazul încredințării sau plasamentului copilului 45, se acordă lunar familiilor, persoanelor sau organismelor acreditate, care au în încredințare/plasament familial copii. Măsura de ocrotire a copilului se stabilește de către Direcția Județeană pentru Protecția Copilului. Alocația de solidaritate 46 se acordă în completarea altor alocații familiale, familiilor defavorizate cu copii minori (venitul net pe persoană nu depășește 50% din salariul minim brut pe țară), copiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
55. Printre drepturile primare ale copiilor, se enumeră dreptul de a avea o familie, un nume, o naționalitate, de a fi protejat împotriva violenței fizice și psihice, împotriva relelor tratamente. Orice copil are drepturi privind asistența medicală, de îngrijire și ocrotire, are drept la educație, la joc și odihnă. Drepturile copiilor au constituit subiectul multor documente internaționale 56. Copiii au nevoi specifice legate de dezvoltare și educație. Spre deosebire de alte grupuri aflate în nevoie (cum ar fi șomerii, delincvenții, persoanele cu handicap
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
din drepturile părintești), plasament în regim de urgență 23 (în situații excepționale, dacă este pusă în pericol securitatea, dezvoltarea sau integritatea copilului prin exercitarea în mod abuziv a drepturilor părintești sau prin neglijarea îndeplinirii obligațiilor de părinte). Alte forme de ocrotire a copilului sunt tutela (prin care autoritatea tutelară de la domiciliul copilului numește un tutore) și curatela, ca un mijloc de ocrotire subsidiar și temporar. O altă situație de exercitare legală a autorității părinților asupra copilului apare în urma divorțului. Copilul este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
copilului prin exercitarea în mod abuziv a drepturilor părintești sau prin neglijarea îndeplinirii obligațiilor de părinte). Alte forme de ocrotire a copilului sunt tutela (prin care autoritatea tutelară de la domiciliul copilului numește un tutore) și curatela, ca un mijloc de ocrotire subsidiar și temporar. O altă situație de exercitare legală a autorității părinților asupra copilului apare în urma divorțului. Copilul este încredințat unuia dintre părinți; acesta rămâne reprezentantul său legal. Părintele îndepărtat nu mai exercită o autoritate legală, neputând, de pildă, să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
articulează relațiile dintre oameni: fiecare libertate de acțiune a unui individ impune o constrângere, aceea de a fi respectată de către ceilalți. M. Minow și M.L. Shanley (2001, p. 136) afirmă că „o teorie politică în care se neglijează relațiile de ocrotire și conexiunile dintre oameni nu poate trata în mod adecvat multe dintre temele și problemele cu care se confruntă familiile”. Teoriile fundamentate pe drepturi sunt limitate privind înțelegerea relațiilor, a precondițiilor, a responsabilităților și consecințelor relațiilor interumane 14. Din perspectiva
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
va fi una în care egalitatea se realizează ca urmare a faptului că soții sunt salariați. O bună parte din serviciile necesare familiei sunt preluate prin intervenția statului, multe dintre acestea sunt produse pe scară industrială. Statul oferă servicii de ocrotire și educare a copiilor, astfel încât părinții lor să rămână antrenați deplin pe piața muncii. 4.1. Experiența României privind familia în comunismtc "4.1. Experiența României privind familia în comunism" Cei care munceau puteau să-și dobândească independența economică. Munca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și integrarea europeană, în principal) sunt primele pe agenda politică, iar preocupările privind asistarea familiei au rămas secundare. De aici, nu s-a mai realizat, în perioada imediat post-revoluționară, nici măcar o politică socială coerentă privind protecția copiilor 60. Serviciile de ocrotire și cele educaționale au decăzut, ca efect al faptului că nu au mai fost finanțate în mod substanțial de către stat. Retragerea statului privind politicile pentru familie a apărut nu atât ca rezultat al unei opțiuni politice (la nivel declarativ, promisiunile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
să trădeze dependența, chiar și în absența partenerului. Într-o primă interpretare, persoana singură poate să simtă frustrarea privind lipsa sprijinului presupus ca necesar. O altă variantă ar fi căutarea unui înlocuitor pe care să se bazeze, care să ofere ocrotire. Sunt și cazuri în care femeile părinți singuri se reintegrează în familia de origine, căutând împreună cu copiii săi protecția tatălui-bunic. O ultimă variantă pe care o iau în discuție privește pur și simplu depășirea comportamentului etichetat drept dependent. Înfruntarea problemelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
comune, privind bunăstarea sau aspectele legate de securitate, în alte tipuri de abordări se pune problema interesului public privind acordarea unui suport pentru anumite categorii de persoane. De pildă, pentru persoanele cu nevoi speciale se acreditase ca viabilă opțiunea privind ocrotirea acestora în diverse instituții specializate 114. Persoanele aflate în diverse stadii de neacoperire a nevoilor puteau fi internate în instituții specializate. Astfel, era vizată instituționalizarea copilului aflat în dificultate (copil care nu se bucura de ocrotirea părintească), a persoanelor vârstnice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
ca viabilă opțiunea privind ocrotirea acestora în diverse instituții specializate 114. Persoanele aflate în diverse stadii de neacoperire a nevoilor puteau fi internate în instituții specializate. Astfel, era vizată instituționalizarea copilului aflat în dificultate (copil care nu se bucura de ocrotirea părintească), a persoanelor vârstnice fără familie sau pe care familia îi abandonase și a persoanelor cu probleme grave de sănătate. Meritul abordării feministe comunitariene este tocmai că a lărgit câmpul de cuprindere a celor cărora li se acordă sprijin în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]