965 matches
-
acolo? — Penații Troiei, spune Claudia. Mutrișoara nedumerită a fetiței le face pe multe să râdă. — Vesta i-a primit aici pe zeii troieni, o lămurește Vestala Mamă. Se gândește că nu e de ajuns. — Aeneas a adus cu el aceste odoare sfinte când Troia a fost cucerită de achei. Nu primește nici un răspuns. O atinge în treacăt cu mâna pe obraz: — Vei învăța la orele de istorie cine a fost Aeneas. Pe neașteptate, Claudia rostește sentențios: — Va veni un timp când
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
greu Ca să-ți urmez chemarea, Iar cerul este tatăl meu Și mumă-mea e marea. Ca în cămara ta să vin, Să te privesc de-aproape, Am coborât cu-al meu senin Și m-am născut din ape. O vin! odorul meu nespus, Și lumea ta o lasă; Eu sunt luceafărul de sus, Iar tu să-mi fii mireasă. Colo-n palate de mărgean Te-oiu duce veacuri multe, Și toată lumea-n ocean De tine o s-asculte". {EminescuOpI 171} - " O, ești
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
rănită și însetată ce-și linge sângele închegat. Pe marginea uliței, ciulini uscați, mari cât pumnul, îi agățau hainele. Ieși la drumul mare. Strident, clopotele făcură să vibreze văzduhul dogoritor. în jurul bisericii era adunat tot satul cu prapori, icoane și odoare bisericești. Preotul, în odăjdii bogate ca un episcop, intona cântece de rugă, făcând să răsune văile: "Dă-ne, Doamne, ploaie!". O bătrână lua în căușul palmelor apă din cofe mari de lemn purtate de fecioare și uda zidurile bisericii jur-împrejur
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
rănită și însetată ce-și linge sângele închegat. Pe marginea uliței, ciulini uscați, mari cât pumnul, îi agățau hainele. Ieși la drumul mare. Strident, clopotele făcură să vibreze văzduhul dogoritor. în jurul bisericii era adunat tot satul cu prapori, icoane și odoare bisericești. Preotul, în odăjdii bogate ca un episcop, intona cântece de rugă, făcând să răsune văile: "Dă-ne, Doamne, ploaie!". O bătrână lua în căușul palmelor apă din cofe mari de lemn purtate de fecioare și uda zidurile bisericii jur-împrejur
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
mai vie decât i-o cunoșteam: maica arhondară se înamorase de Adela. Deocamdată, însă, după dulceața de zmeură și cafelele cu rom (Adela trebui să bea cafeaua -cu rom, servită ei anume de maica înamorată), doamnele se duseră să vadă odoarele și instituțiile mănăstirești. Adela și cu mine "făcurăm" (cum se zice aici) Filiorul. Printre chilii, apoi pe drumul din sat, pe la crâșmă epică a lui Ichim, și în urmă pe cărări întortocheate și încrucișate, am ajuns la poalele muncelului și
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
vine de afară? Imediat Mătușă!... să se-nverzească apa de la mentă un pic și vin... vin imediat... Cine e? am întrebat mirat, auzind acel glas răzbătând prin toată casa și punându-mi sângele să alerge prin vene mai iute? E odorul nostru... o nepoată de la Iași... Vine la noi în vacanțe să ne țină de urât. O fată, mă gândeam speriat... și tocmai când deja îmi făcusem prea multe probleme, am văzut-o cum vine spre noi cu o cană de
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
cred, zise Niță, că boierul s-a dus numai pentru cuconița lui... Era subțirică și albă... eu n-am mai văzut așa fetiță... Ea l-a dus pe boier. N-ai văzut cum se uita la dânsa? ca la un odor! - Acu or fi grăind și ei, ș-or fi petrecând... În horn iar se auzi vântul tremurând și duduind prelung; gazornița fâlfâi, aproape să se stingă. Vătaful se sculă în picioare și-și căută căciula și harapnicul. Mă duc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
alte bucăți, cuprindea și poezia „Mama mea”: Cu brațul ei mă legăna Cu „nani nani”! m‐adormea Să‐mi fie somnul mai ușor, Mama mea! Stând lângă leagăn, mă privea și‐n toată lumea nu avea Mai drag și mai dorit odor, Mama mea! Iar când vreo boală mă‐ncerca, Ea nopți întregi mă priveghea și se ruga lui Dumnezeu, Mama mea ! și dacă astfel mă iubea 36 Cum aș putea s‐o uit pe ea? și cum să n‐o iubesc
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
care am găsit potrivit să-l cânt cu voce din piept, ceva mai pătrunzător, mai ales că peste câțiva pași, odată cu terminarea cântecului, trebuia să ieșim din Cișmigiu: "Ah, unde, unde Ești tu, răspunde? Pe tine te chem, mereu, mereu, Odorul meu! Ah, vin-la mine, Voi muri fără tine, Ah, unde..., undeeee Ești tu, răspundeeeee!" Băieții vor să m-aplaude și să mă felicite, dar le-ngheață vorbele pe buze, când din capătul aleii se aude o voce groasă și foarte
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
o minune! În special albastrul, care se-mbina cu aurul, ne-a făcut o impresie extraordinară! Am rămas mult în picioare, tăcuți, dinaintea mormintelor ctitorilor acestui lăcaș... Aci se odihneau fericitul Neagoe Basarab și Despina Doamna, care-și dăruise toate odoarele de preț pentru terminarea acestei zidiri! Am făcut fotografiile de rigoare și ne-am îndreptat apoi către biserica "Sfîntul Nicolae Domnesc", cea mai veche din localitate, unde se descoperise de curând mormântul lui Basarab-Vodă, adevăratul întemeietor al Țării Românești. Descoperirea
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
poartă. Acum, era închisă. De undeva, dintr-un moșoroi nevăzut de cârtiță, alergă o babă mică să deschidă. Luna zvârlea basme și vedenii, dar Mini încă nu se desprinsese de fapte și de locuri. - Ai văzut ce ți-a făcut odorul? întrebă Lina pe bătrână. își făcu cruce ca să fie un răspuns pe tot gustul. Apoi zise totuși: - Spurcăciune mică! - clătinând capul, care nu se mai putea opri odată pornit. La cuvântul plastic, Mini strâmbă nasul, dar aerul era fin și
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Tirule și Sidonule, și toate ținuturile Filistenilor? Vreți să-Mi răsplătiți vreo faptă, sau să faceți ceva împotriva Mea? Iute, fără zăbavă, voi întoarce faptele voastre asupra capului vostru. 5. Mi-ați luat argintul și aurul, și cele mai bune odoare ale Mele, și le-ați dus în templele voastre. 6. Ați vîndut pe copiii lui Iuda și ai Ierusalimului copiilor Grecilor, ca să-i depărtați din țara lor. 7. Iată că îi scol în locul în care i-ați vîndut, și voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85102_a_85889]
-
eu te-am iubit, femeie, perlă de diamant, mi ai fost mereu iubită iar eu ți-am fost amant. te-am ocrotit o viață tu, floarea mea de dor, dar nu ți-am spus-o-n față, tu, scumpul meu odor. stând singur în cetate, tu încă îmi lipseai, vrăjile mele toate numai tu le-mplineai. ești pasăre măiastră, cu aripi de cocor, deschide-mi o fereastră și-nvață-mă să zbor. eu vreau să zbor cu tine într-un tărâm
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
băgat Întregi la cuptor, covoare și macate țesute de babele satului la războaie de lemn, fazani, iepuri, prepelițe și potârnichi braconate prin lanurile patriei și câte și mai câte: era greu să ții În școli la oraș pe singura odraslă, odor de preț, dar fără tragere de inimă la carte. Cinstitele fețe bisericești de la seminar Își rotunjeau buzunarele și cuvioasele burți, făcându-se a nu vedea de tot umilele performanțe școlare dovedite de tânărul Învățăcel În ale Domnului. Vindea, În curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
la poarta lui Dordonea se opri șareta cu care se deplasau oficialitățile satului. Coborâră din ea cu greutate, fiindcă erau cu toții grași, primarul, șeful de post și dirigintele poștei. Pătrunși de măreția și gravitatea momentului, Îi Înmânară, ca pe un odor de preț, un plic ce purta Însemnele marii curți internaționale. Dordonea Îl deschise ca pe o de tot neînsemnată factură pentru electricitate. Oaspeții de seamă țineau gurile căscate. Profesorul le traduse că Înalta curte Îi acceptase cazul și-l invita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ori mai în grabă, lua funingenă de la gura sobei, zicând: „Cum nu se dioache călcăiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilaș ul !” și‐mi făcea apoi câte‐un benchiu boghet în frunte, ca să nu‐și prăpădească odorul ! ... și altele multe încă făcea ... Așa era mama în vremea copilăriei mele, plină de minunății, pe cât mi‐aduc aminte; și‐ mi aduc bine aminte, căci brațele ei m‐au legănat când îi sugeam țâța cea dulce și mă alintam la
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
i tăcută și ne‐ ndurătoare. Din toți câți trec, nu‐ i nimeni să‐l aline ! și plânge ‐ năbușit copilul - ș‐adoarme în suspine ... Dar peste noapte‐o biruiește dorul - Din somnu‐i sare mama, și spre ungherul unde‐ i doarme‐ odorul Pășește‐n vârful degetelor numa ... Pe somnul lui cel lin Duioasă se ‐nclină; De‐al vieții sale chin Un zâmbet i‐anină. Zbucnește făr‐zăgaz Iubirea ei mută ‐ și plânsul lui obraz Plângând îl sărută. și mii de mângâieri Pe
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ți s‐au culcat Tu, inimă pustie, Stai tot la vatră‐ ncet plângând: E dus și nu mai vine! ș‐ adormi târziu cu mine‐n gând Ca să visezi de mine! 105 Din volumul „Fire de tort” LÂNGĂ LEAGĂN Dormi acum, odorul mamei, Dormi că ești pe prag, Strânse‐ n aripa năframei Flori de rug ți‐ am pus, din vale Roșii strămători de bete, Să fii drag așa la fete, Cum ești drag măicuții tale, Dragul mamei, drag. Ieri pe când cântau cocoșii
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ursitoare Pentru capul tău, S‐ odrăslești, ca rupt din soare, Toată lumea să te placă; Dar nici fapt și pus‐ din‐ură, Nici un fel de‐aruncătură, Nici un farmec să nu‐ți facă Nici un rău. Dormi, plugarul meu, în pace, Scumpul meu odor! Mare‐al mamei, te vei face; Să te văd cu noi la masă, și‐ alergând cu drag pe luncă După tatăl tău la muncă, Tânăr voinicel, prin casă Mamei de‐ajutor! Uite‐l ici și‐ntr‐ altă parte, Ochii‐n
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
nu putea să fugă d‐acest gând - și nouă nopți cu gândul s‐a zbătut și‐ n urmă a dus iubitei ce‐a cerut. El n‐ a putut să plângă și‐ar fi plâns. În mână tremurat ținea, dar strâns Odorul drag, o inimă‐și‐ a cui? Aceasta este răsplătirea lui! Ea l‐ a iubit, ca ochii ei, și blând, Plângea și ea, când îl vedea plângând, și‐și‐ ar fi dat și capul pentru el: și‐acum o răsplătește - așa
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
obrazul supt, și tot vestmântul doamnei rupt De mâna ei ! Nu‐l dau din brațe nimănui, Închideți‐mă‐ n groapa lui - Mă lași tu, Fulgere, să mor? Îți lași părinții‐n plâns și dor? O, du‐ i cu tine, drag odor, O, du‐i, o, du‐i! Ah, mamă, tu! Ce slabă ești! N‐ ai glas de vifor să jelești; N‐ ai mâni de fier ca fier să frângi, N‐ ai mări de lacrimi, mări să plângi; Nu ești de foc
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ține Un copil, și‐ n târg ea vine, Vine‐ n goană. De călduri dogoritoare Foc aprins îi arde chipul; Un cuptor e sfântul soare, și cărbune sub picioare E nisipul. Când ajunge la fântână, Jos pe‐ o pajiște săracă Pune‐ odorul ei. Din mână Saltă cumpăna bătrână și se pleacă. Scârțâind, din nou ea crește. Mama toarnă cu tot zorul Apă‐ n pumni, și se grăbește La copil și‐i răcorește 121 Obrăjorul . Bea apoi, și ea pe fugă Merge iarăși
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
să plece: Ea se roagă, ei îl leagă Îl pornesc, și ea‐ l petrece. 212 O‐mbrâncesc și o înjură; Stă obida s‐ o doboare: ‐ Domnișorule, te‐ndură! Vreau să‐ l văd numai cum moare... CÂNTEC DE LEAGĂN Corinei Hai, odor, hai păsărică Dormi, o, dormi, fără de frică, Să te‐alinte Moș cuminte și să‐ți cânte‐ncetinel: „Mugur, mugur, mugurel...” Îngeri vin tiptil ți‐alene și te mângâie pe gene. și mi‐ți leagă‐n Dulce leagăn Fraged trupușor de
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
pe sfârșite... Mâine, poate‐ și curmă firul, și‐ ntre patru blăni de scânduri Să mă cheme cimitirul ... Jale mi‐ i de voi mămucă, și visez chiar și deșteaptă, Cum, pe‐ o margine de groapă, Bietul taică‐tău m‐ așteaptă ... Tu odorul mamei‐n urmă Să te‐ aduni cu frații‐acasă și să‐mparți agoniseala De pe urma mea rămasă: Lui Codrin, să‐ i dai pământul De la Moară, și cu via; Vaca, și‐un pogon din Luncă, Maică, să le ia Maria ... Lui Mitruș
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Duca a avut înaintea ochilor săi ansamblul arhitectonic de la Mănăstirea Trei Ierarhi, pe care l-a imitat pe măsura posibilităților sale materiale. El a depus mare osârdie și cheltuială, iar după ce a văzut-o terminată, a înzestrat-o cu multe odoare și veșminte scumpe. În biserica mănăstrii s-a păstrat un ansamblu pictural de o mare valoare artistică. Frescele sunt mărturie pentru noi, că pictorii au stăpânit arta compozițională, au depășit sintezele abstracte și de teologie simbolică. Personajele au spontaneitate în
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]