893 matches
-
Buzan, 1998, pp. 82-83). Cu toate acestea, oficiali din guvernul japonez au discutat deschis la începutul anilor 1990 despre un regionalism emergent, sub conducerea Japoniei. Hall presupune că japonezii s-au aflat în mare parte în spatele propunerii Malaeziei, evitând o ofensă la adresa Americii și "lăsându-i pe alții să vorbească". Autorul consideră că aceasta face parte din manevra "decalajului cultural" a Japoniei, având scopul de a-și promova imaginea de lider asiatic (Hall, 1994, p. 22). Politicile japoneze de susținere a
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
valorizării care urmează. Protejarea Motivațiile Protejarea înseamnă o deturnare a finalității în beneficiul altui obiectiv și al altei utilități: protejarea face trecerea de la economic la cultural și simbolic, prin intermediul istoricului. Se urmărește protejarea față de înstrăinarea economică, desigur, dar și față de "ofensa" timpului și de "amenințările" care apasă bunurile culturale din cauza utilizării masive, a consumului necontrolat, a iconoclasmului irațional (Dagens, Liot și Le Moigne, 1993). • Ce se protejează? Se protejează tot ceea ce a fost clasat, inventariat, arhivat și comandat, adică tot ce
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
prin vizibil și a necunoscutului prin cunoscut. Toate religiile au generat, lezând însăși natura transcendenței, arte vizuale și opere de elocință și au constrâns transcendentul să renunțe la prestigiul ineficace al vidului și tăcerii și să accepte, din rațiuni electorale, ofensa plebeiană a imaginii și cuvântului. "Povestea" și "desenul" au pătruns în spațiul inexprimabilului și al fără-de-chipului. Evident, bietul spirit întrupat, aruncat etc. trebuia să se sprijine pe "ceva" pentru a face saltul către originile Proiectului. Anatomia corpului, arborele, aripa, puntea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
prin tot ceea ce face, o definiție patriarhală femeii medievale: simplu obiect sexual, văzut ca o proprietate masculină. Violul se putea interpreta, în contextul epocii, mai mult ca un furt, ca o deposedare, decât ca o ponegrire a trupului femeii, o ofensă, dar nu adusă sexului slab, ci tot unui bărbat, deoarece femeia intra în proprietatea cuiva, de obicei tatăl sau soțul. În cazul unei fecioare, violul îi denatura nu ființa, corporalitatea, „ci valoarea în sine ca proprietate pe piața căsniciei”, și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
prin tot ceea ce face, o definiție patriarhală femeii medievale: simplu obiect sexual, văzut ca o proprietate masculină. Violul se putea interpreta, în contextul epocii, mai mult ca un furt, ca o deposedare, decât ca o ponegrire a trupului femeii, o ofensă, dar nu adusă sexului slab, ci tot unui bărbat, deoarece femeia intra în proprietatea cuiva, de obicei tatăl sau soțul. În cazul unei fecioare, violul îi denatura nu ființa, corporalitatea, „ci valoarea în sine ca proprietate pe piața căsniciei”, și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
copii lui. Oamenii sănătoși nu-și permit să Țină supărări. În Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur se spune: „Să ne iubim unii pe alții, ca Într-un gând să mărturisim”, când credincioșii cer iertare unii la alții pentru toate ofensele și nedreptățile pe care le-au săvârșit cu voie sau fără de voie. Dacă acest lucru se face cu sinceritate, atunci intră În funcțiune mecanismul căinței și are loc autopurificarea În subconștient. Din păcate, sensul căinței este Înțeles Într-un mod
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
teritorii [din anii anteriori], ba mai mult, a dat parțial dreptate pretențiilor cehilor, trei localități ungurești fiind pierdute [iar] regiunea subcarpatică a trecut la Ucraina, [în] Uniunea Sovietică". În plus, acest veritabil "dictat", "ca și cel de la Trianon, a mărit ofensa națiunii maghiare", întrucât nu a prevăzut nici o formă de protecție a minorităților" (Ibidem, p. 165). Pe de altă parte, sute de mii de unguri s-au văzut nevoiți să-și părăsească așezările natale din Ardeal, Cehoslovacia, Iugoslavia, venind în Ungaria
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Gestualitatea este determinată și reglată de comportamente culturale, cum ar fi variabilele sociologice (vîrstă, sex, etnie, stratificare socială etc.), religia și chiar percepția timpului. Astfel în lumea musulmană a saluta sau a oferi un obiect cu mîna stîngă reprezintă o ofensă gravă, mîna stîngă fiind rezervată igienei intime. În celebra distincție între culturi policrone (de contact și simultaneizare a activităților negustorul din souk -ul egiptean care negociază cu clientul, își "educă" tînăra generație, discută cu vecinii și eventual aranjează marfa) și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a conferinței, discursului politic. Comunicarea facială este neutralizată, gesturile se amplifică, vocea trebuie și ea supradimensionată. Definind teritoriile eului ca indici (metonimii ale persoanei), E.Goffman (1973) evidențiază modurile violării spațiale: incursiunea ("măturarea" cu privirea a figurii interlocutorului percepută ca ofensă în bandele de tineri mexicani cărora le este interzis sa îl fixeze pe șef sau ca preludiu al hărțuirii sexuale etc) ; intruziunea în spațiul personal al celuilalt (apropierea prea mare de membrii unui grup care vor avea senzația că sînt
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
judecată. Dialogul pe care-l reține stenograma acestei întâlniri, cu excepția intervențiilor lui A. Tvardovski și, în parte, a lui K. Simonov, ține de domeniul absurdului. Absurdă este reacția "juriului" de a amenda "antiumanismul" și "duritatea" textului soljenițian, intențiile lui de "ofensă", "amenințare" și "răzbunare", absurdă este obsesia raportării cuvântului lui Soljenițîn la o presupusă incitare a "dușmanului din afară". Nu mai puțin, absurdă este consecința directă pe care o are o întâlnire între scriitori asupra dreptului operei unuia dintre ei de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
nu o face obiectiv, ci comentează ironic. În felul acesta, el discreditează percepția plină de încredere a lui Zotov: Vasia Zotov socotea că săvârșește o crimă numai gândindu-se la în treacăt la toate astea. Era o hulire, era o ofensă adusă atotputernicului și atoateștiutorului Părinte și Învățător, care e întotdeauna la postul său, care prevede totul, care va lua toate măsurile și nu va îngădui nimic 277. În afară de naratorii discutați anterior, în proza lui Soljenițîn apar și alte tipuri de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
e total ireproșabilă: Tăria soldatului, care în război își apără patria de invazia barbarilor, ori în propriul oraș, își apără poporul și prietenii de delincvenți, este foarte corectă. Cine nu-și apără proprii cetățeni de dușmani, le aduce acestora o ofensă asemănătoare cu cea provocată de dușmani: Semnul virtuții nu se află în a aduce o injurie, ci în a o îndepărta. Într-adevăr, cine nu îndepărtează, dacă poate, ofensa propriilor cetățeni, cade în același păcat cu cel care o comite
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nu-și apără proprii cetățeni de dușmani, le aduce acestora o ofensă asemănătoare cu cea provocată de dușmani: Semnul virtuții nu se află în a aduce o injurie, ci în a o îndepărta. Într-adevăr, cine nu îndepărtează, dacă poate, ofensa propriilor cetățeni, cade în același păcat cu cel care o comite. Îndemnându-și credincioșii să fie ascultători față de proprii episcopi în viața morală și pentru a-i convinge de binefacerile ce se obțin din această obediență, aducea exemplul edificator al
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și a fost lăudat de Dumnezeu. În fața obiecției care i se aducea referitor la preceptul lui Isus de a nu se împotrivi răului, de a nu face rău celui care săvârșește răul și de a suporta cu blândețe și umilință ofensele primite, Augustin răspunde că este bine să nu te împotrivești răului și să nu te lași învins de mânie și de spiritul de răzbunare atâta timp cât nu se aduce vătămare propriei persoane și propriei demnități. În timp ce Isus prin porunca sa nu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lui Dumnezeu. Dacă o viață există, are motivele sale să o facă și trebuie să continue astfel, pentru că este o rațiune care vrea asta; încălcarea este un drept pe care omul și l-a arogat împotriva legii naturii și o ofensă adusă Creatorului. Atribuiau simțul durerii și al plânsului până și pietrelor și plantelor. Accentuând doctrina metempsihozei lui Pitagora și a orientalilor, învățau că oamenii după moarte pot să se transforme în plante, iar că animalele și plantele sunt înzestrate de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Durkheim, practic ideea de spirit al poporului fiind preluată, interpretată și dezvoltată prin sintagma "conștiința colectivă" (conscience collective). Conceptul este introdus în explicarea unui tip de solidaritate specifică în societățile tradiționale, numită solidaritate mecanică pe baza ideii de comunitate de ofensă: "Actul criminal ofensează sentimente care, pentru un sistem social dat, se găsesc în toate conștiințele sănătoase" (Durkheim, 1964:73). Aceste sentimente "se disting de altele numai prin aceea că sunt comune masei de indivizi obișnuiți care compun o societate" (Durkheim
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
trăirii împreună a realității intersubiective, noologice, a adevărului comunitar, o furnizează "tribunalele comunității" din Rwanda numite gacaca, care judecă cauze legate de conflictele interetnice dintre tutsi și hutu; condamnarea sau absolvirea se fac în baza memoriei colective a sentimentului de ofensă, cu alte cuvinte, a sentimentului noologic. "Fondul" la Maiorescu, "experiența sufletească" la Motru, matricea stilistică la Blaga sunt câteva din noțiunile și ideile de inspirație românească sintetizate în cadrele viziunii noologice aduse în sociologie. Concepția noologică pleacă de la ideea existenței
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
căruia gravitează alți trei piloni de însemnătate la fel de mare: latențele difuze, cadrele noologice și învățăturile. Latențele sufletești sunt energii de natură pozitivă sau "energii necreate 41" depozitate în oameni. Dovada latențelor difuze o face atât Durkheim, prin ideea comunității de ofensă 42, cât și Pareto, prin ideea de reziduuri 43. Latențele difuze au următoarele patru caracteristici: a) sunt comune majorității indivizilor și sunt apriorice oricărei educații, adică sunt primare; b) natura lor este "simțuală", sunt realități ale simțirii generale; c) sunt
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
au "descărcat" prin trăire comună în "cadre noologice", acestea devin "nuclee în care se petrece actualizarea și deci activarea latențelor difuze" (Bădescu, 2002:241). Efectiv, aceste cadre sunt: simboluri, opera eponimă, mituri, obiceiuri sau tradiții, oameni reprezentativi, sărbători, comunitate de ofensă, ritualuri postul, rugăciunea, procesiunea, mersul la biserică (vezi Bădescu, 1997:52-8). Trăirile sunt singurul element care potențează latențele. "Trăirea" împreună sau simțirea comună activează așadar latențele difuze în cadre spirituale. "Ceea ce pune în conjuncție energia necreată (latențele sufletești, n.n.) cu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
se interzice să conducă un autovehicul legați la ochi. - Cine poartă mustață falsă, susceptibilă de a stârni râsete în biserică, este pasibil de pedeapsă. Alaska: - Este ilegal să împingi un elan viu dintr-un avion aflat în mișcare. - Este considerată ofensă publică servirea de băuturi alcoolice unui elan. Arizona: - Vânătoarea de cămile este interzisă. - Cine taie un cactus riscă 25 de ani de închisoare. - Este împotriva legii să refuzi a-i da apă unei persoane însetate. - Mersul înapoi este interzis pentru
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
dușmanii. California: - Este interzisă montarea unei curse de șoareci fără permis de vânătoare. - Detonarea unui dispozitiv nuclear în oraș atrage după sine plata unei amenzi de 500 dolari. - Este ilegal să plângi în boxa martorilor. Florida: - Se face vinovat de ofensă publică oricine face duș în pielea goală. Illinois: - Legea interzice pescuitul de pe gâtul unei girafe Louisiana: - Oricine, după ce a jefuit o bancă, face uz de un pistol cu apă împotriva funcționarului de la ghișeu comite o infracțiune. În Europa și Orient
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pierdute. Ca un efect al acestei situații, pentru a compensa lipsa canalelor nonverbal și paraverbal de comunicare, limbajul utilizat în mesajele din cadrul comunităților virtuale este mai plastic, mai colorat. Atunci când se dorește transmiterea unor sensuri negative, limbajul este mai aspru, ofensele și chiar injuriile fiind mai frecvente. Acest fapt este adevărat și pentru comunitățile virtuale religioase de limba română, în care dezbaterile sunt uneori aprinse, deoarece convingerile religioase sunt adânc înrădăcinate în conștiința individuală. Utilizarea unui limbaj persuasiv puternic, abundența figurilor
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Ioan Cassianul, Sf. Vincențiu de Lerini, Sf. Faust de Riez și alții au combătut aceste erori. În tratatele Despre darul perseverării (428-429), Despre predestinarea sfinților (427), Despre corupțiune și har (426-429), Fericitul Augustin introduce categoria justițiară a „păcatului originar” ca ofensă adusă lui Dumnezeu. Umanitatea devine prin aceasta, o massa damnate, masa perditionis: „Nu printr-o nedreptate, ci printr-o sentință dreaptă păcatul unuia a atras osânda tuturor”, păcatul originar devenind astfel și ereditar. Dupa cum se știe osânda aceasta este
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
cât timp a luptat pentru a-și exprima viața în imnuri, și nu în blesteme. Tadeusz Pirozynski a dispărut în demnitate, pregătindu-și moartea prin toată viața sa exemplară, pentru a-și înălța sufletul cât mai sus, până acolo unde ofensele nu-l pot atinge. Dar chiar dacă senin și curat de moarte, lumea noastră este păgubită cu încă o demnitate, iar amintirea lui va continua să ne marcheze cât timp opera sa, viața sa au reușit, prin dragoste și bunătate, să
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
părăsi ceva de care fusese legată în timpul vieții - un copac, un râu, o câmpie -, iar această legătură nu se rupe deloc ușor. Forța unei experiențe trăite reține fantoma la hotarul dintre viață și moarte: violența unui asasinat, violența unei cumplite ofense, violența unei pasiuni (amoroasă, dar și pentru muzică ori pentru vânătoare). Căci nu numai amintirea sângelui vărsat, a unei morți brutale poate provoca apariția fantomei în teatrul no. Mai mult decât de acest sânge vărsat, mai mult decât de crima
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]