708 matches
-
fără votul Corpurilor legiuitoare și pus în lucrare în contra unui vot formal al Senatului. "Romînul", înciudat de adevărurile aspre ce le spunem partidului său, are naivitatea de a da dreptei conservatoare pe ilustrul Crawley ca revers al ilustrului Strousberg. Foaia oficioasă binevoiește a uita că atât guvernul cât și dreapta Camerei au fost contra lui Crawley și că concesia se datorește unor elemente cari au stat mai târziu alături în guvern cu d. Brătianu sub nume de centraliști sau de liberali
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pentru ameliorarea liniei nu se lucră. Ceva se făcu: banii se cheltuiră. Trecură luni, trecu un an, ziarele protestară, se ceru de deputații independinți prezintarea socotelilor; la toate se răspunse cu amânări cărora le da concurs mutismul obicinuit al gazetei oficioase de pe atunci. La întrebarea continuu repetată: "Ce se făcuse cu acele 20 milioane" publicistica independentă era unanimă în a răspunde: "S-au cheltuit de miniștri în risipe inutile și în daruri deghizate", însă vocea acesteia era acoperită de zgomotul asurzitor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
asigurate prin o administrație onestă și prin o justiție nepărtinitoare, oameni ce ar trebui sustrași de sub sistemul de corupție electorală și administrativă a partidului roșu. Generalizarea celor zise de noi despre Bulgaria asupra României e deci o sofismă a foii oficioase, pe care o respingem. Al doilea cap de acuzație pe care ni-l face "Romînul" e aserțiunea noastră că soluțiunea cestiunii Dunării nu poate fi favorabilă decât sau vederilor Austriei, sau celor ale Rusiei. După sincerii reacționari întrupați cu sincerii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dar acel viitor nu este al poporului românesc. Politica de concesii, înstrăinare, răscumpărări și datorii [î]și arată roadele ei în țifre statistice ce nu au pereche în nici o țară din lume, a cărei "prosperitate economică este vădită" cum zice oficiosul nostru. E o vorbă că "sistemele trec, popoarele rămîn". Iată contrariul, căci, ca la noi la nimenea. La noi poporul trece și sistemul patriotismului de industrie rămâne. [15-16 iunie 1881] ["CA DE REGULĂ SE GRĂMĂDESC... Ca de regulă se grămădesc
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a plăcerilor corupătoare, a spectacolelor imorale cari abrutizează poporul. Astăzi însă tot acești puritani vin și imitează același "orgii", poate ceva mai cu vârf. Aceleași programe, aceleași salve de artilerie, aceeași ploaie de decorațiuni și reprezentațiuni gratuite. Foile rebele ieri, oficioase astăzi, n-ar suferi deloc să vorbească cineva de imoralitatea serbărilor naționale. Din contra, ele sunt cari le celebrează cu un elan liric. "Republique Franșaise ", organul d-lui Gambetta, declară cu gravitate ca serbările naționale sunt unul din cele mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a intra. Delegatul Austriei a declarat atunci că aceasta ar augmenta încă dificultățile existente. În aceeași ordine de idei se vestise zilele trecute că cabinetul din Viena ar fi având intenția de a lucra în contra prelungirii mandatului comisiei. Astăzi însă oficioșii austriaci scriu că atribuirea acestei intenții e în orice caz prematură, că pîn' acum nici n-a fost cestiune de ea, că nimeni în fine nu poate admite serios că respingerea anteproiectului austriac și a Comisiei Mixte ar fi îndeajuns
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nici n-a fost cestiune de ea, că nimeni în fine nu poate admite serios că respingerea anteproiectului austriac și a Comisiei Mixte ar fi îndeajuns pentru ca Comisia Europeană să se dizolve și să înceteze de-a exista. Aceste asigurări oficioase ar fi primite cu satisfacțiune daca nu s-ar încheia cu amenințarea următoare: După art. LIV al Tractatului de la Berlin puterile vor avea să se înțeleagă în curând asupra prelungirei mandatului Comisiei Europene. O asemenea înțelegere cată firește să fie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
răscumpărare (cea mai populară cestiune... impusă de la Berlin), pentru împămîntenire (categoriile costinescu ), și ne permitem a ruga pe samsarul cointeresat al afacerii ca să nu ne mai domirească. Ne domirim noi singuri cu mult mai bine. [23 iulie 1881] [""PESTHER LLOYD", OFICIOSUL... "] "Pesther Lloyd", oficiosul ministeriului unguresc, ne spune că în cestiunea Dunării au intervenit o pauză. Concertul european, comparat cu un sextet de muzică instrumentală, începuse a se pierde în niște disonanțe atât de ascuțite încît s-a găsit cu cale
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
populară cestiune... impusă de la Berlin), pentru împămîntenire (categoriile costinescu ), și ne permitem a ruga pe samsarul cointeresat al afacerii ca să nu ne mai domirească. Ne domirim noi singuri cu mult mai bine. [23 iulie 1881] [""PESTHER LLOYD", OFICIOSUL... "] "Pesther Lloyd", oficiosul ministeriului unguresc, ne spune că în cestiunea Dunării au intervenit o pauză. Concertul european, comparat cu un sextet de muzică instrumentală, începuse a se pierde în niște disonanțe atât de ascuțite încît s-a găsit cu cale de-a suspenda
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu un sextet de muzică instrumentală, începuse a se pierde în niște disonanțe atât de ascuțite încît s-a găsit cu cale de-a suspenda deocamdată execuțiunea piesei muzicale. Daca toate simptomele de pîn' acum nu vor fi înșelînd, zice oficiosul, atunci nici va fi cu putință de-a se ajunge vreodată la o înțelegere. {EminescuOpXII 261} Cestiunea de căpetenie pentru organul unguresc este însă daca Austro-Ungaria ar avea vreo cauză să regrete lipsa unei asemenea înțelegeri. După el neizbutirea Comisiunii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Poate că va fi neapărat de-aface pe d-nii din București să simtă că e în puterea Austro-Ungariei de-a se aduce România la rezon. Făr' a încerca câtuși de puțin de-a combate tocmai stilul impertinent de fripon al gazetei oficioase ungurești, care știe prea bine că presa română abia se ocupă vreodată de așa numita Ungarie îndeosebi și de marele d-lor regat, pe când d-lor de la Pesta își manifestă totdauna existența într-un mod neplăcut pentru orice om prin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de băuturi spirtoase. Daca există o ironie de regim parlamentar, o caricatură a libertăților publice, un persiflaj al bunului simț și al moralei publice e desigur Adunarea care la Pesta decide soarta atâtor milioane de oameni. La acestea să gândească oficioșii unguri, nu la hartele etnografice, ba nici măcar la interesele austriace pe Dunăre. Ungurii nici negoț au, nici corăbii pe Dunăre, nici nimic; cestiunile ating populațiunile industriale și comerciale ale Austriei, cari nu sunt maghiare. [31 iulie 1881] ["GOANA ÎN CONTRA OVREILOR
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Ștefan Gheorghe, din vremea lui, și că, afară de Suedia, Parlamentul Engliterei i-a votat asemenea o însemnată pensie. [9 august 1881] ["CE VOR MAGHIARII CU ALIAȚII LOR... "] Ce vor maghiarii cu aliații lor evrei de la "Pesther-Lloyd" și de la alte ziare oficioase cu tonul plin de necuviință și de venin pe care-l țin față cu românii în genere, cu statul român îndeosebi? Ploaia de invective căzute ca din senin din nenumăratele foi ungurești au ele vro rațiune suficientă, subiectivă măcar, sau
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
gură, au luat dimensiuni fantastice. Schimbând numele localității și obiectul în litigiu, amestecând o întîmplare din Banat cu alta din Vrancea, fantazia populară au constituit un basm din o mie și una de nopți, care-a trecut apoi în ziarele oficioase ungurești sub formă de amenințări pe cât de zgomotoase pe atât de impotente, în cele românești sub forma de istorii romantice. " Neue freie Presse" aduce din București știrea telegrafică că corespondentul ei a avut la 10 (22) august o convorbire cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
oficiale ale guvernului nostru trec cu deplină tăcere peste faptul că ridicarea unei stațiuni de graniță, și anume lucrarea uvrajelor de pământ a soldaților de geniu români, a fost întreruptă cu arma de către trupele austro-ungare. Iată ceea ce se tăgăduiește de către oficioșii noștri, ceea ce-a tăgăduit un articol foarte nespălat al "Observatorului ", pe cuvântul că onoarea armatei române n-ar fi tolerat un asemenea atac fără răspuns. Despre armată nu e vorba: ea se 'nțelege că răspunde. Însă ea nu poate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Și mai repet încă o dată, Ș-au scăpat țara de ei C-am o țară neatârnată. A!!! A??? [27 august 1881] ["ASUPRA SCOPULUI... "] Asupra scopului, până azi nelimpezit, a vizitei făcute de contele Andrassy la Curtea regelui mai citim în oficiosul "Pesther Lloyd" următoarele: Călătoria făcută de contele Andrassy la Sinaia au reaprins interesul pentru România, care cam adormise de la cestiunea Dunării încoace. Nu doar că România ar fi chemată de-a interveni în mod mai activ în împrejurări Din contra
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
indicii asupra cuprinsului lui, "Gazetei generale" din Augsburg i se scrie, bunăoară, din Viena că guvernul nostru face {EminescuOpXII 316} a se acredita unele știri asupra atitudinii lui viitoare cari netezesc calea unei înțelegeri între Viena și București. Din sfere oficioase în aparență se asigură că România nu va mai combate instituirea unei comisii mixte, că e gata a primi să se compună în modul propus de Austria, pe care-l combătea pe cuvântul că Austria nu e stat riveran; ba
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fluvială să fie a lui și ca numai el să, aibă a executa aci ordinațiunile Comisiei mixte. Cabinetul din București n-a făcut încă în mod oficial propunerile acestea; dar daca le va face, precum se poate deduce din informațiunea oficioasă de mai sus, atunci s-a creat baza unei înțelegeri pe care Austro-Ungaria nu va ezita s-o folosească. Se speră în Viena că, îndată ce se va fi durat o punte peste prăpastia ce separă în cestiunea Dunării pe România
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
amenințător chiar - dar amândouă foile voiesc aceleași lucruri și pentru aceasta pare a fi venit contele Andrassy la Sinaia. Rezumând știrile aceste privitoare la cestiunea Dunării și la scopul vizitei contelui Andrassy la Sinaia, nu putem decât regreta că penele oficioase din București ne lasă în întuneric asupra situațiunii. Nu e în adevăr cu neputință ca drama de la Livadia să afle {EminescuOpXII 317} un epilog în vizita de la Sinaia, ca, fără zapis și chezășie, țara să fie aruncată din nou în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
e de modă în sferele noastre determinante. Vom avea ocazia să mai vorbim de avantajele problematice și de inconvenientele serioase și reale a simpatiilor cu cari guvernanții noștri vor a ne ferici din partea d-nilor maghiari. [29 august 1881] ["FOILE NOASTRE OFICIOASE... "] Foile noastre oficioase au încercat a reduce importanța vizitei contelui Andrassy la aceea a unui simplu act de curtenie. E lesne a zice că misiuni importante și delicate se feresc de ostentațiune; dar fără însemnătate politică iar nu poate fi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în sferele noastre determinante. Vom avea ocazia să mai vorbim de avantajele problematice și de inconvenientele serioase și reale a simpatiilor cu cari guvernanții noștri vor a ne ferici din partea d-nilor maghiari. [29 august 1881] ["FOILE NOASTRE OFICIOASE... "] Foile noastre oficioase au încercat a reduce importanța vizitei contelui Andrassy la aceea a unui simplu act de curtenie. E lesne a zice că misiuni importante și delicate se feresc de ostentațiune; dar fără însemnătate politică iar nu poate fi vizita în cestiune
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Unul e numit ministru plenipotențiar la Roma, celuilalt, să vrea numai, i s-ar da orice portofoliu, chiar prezidenția Consiliului, necum resortul finanțelor? Atât de răi miniștri oameni cari au compromis finanțele și cu toate acestea curteniți zilnic de presa oficioasă? Miniștri afișați prin comunele rurale ca vinovați de fel de fel de abuzuri și fărădelegi și astăzi asediați de crainicii și solii partidului guvernamental, purtați în palmă ca ouăle, trecuți de Ionel Ciocîrdel de la "Telegraful" între oasele sfinte, între boierii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cultura și creșterea coreligionarilor, să observe și acele îndatoriri pe care orice cetățean, de orice naționalitate sau confesiune, trebuie să le respecte, precum respectă învățăturile bisericii sale. Desigur că aceste îndatoriri tot atât de sfinte ca ale bisericii sunt, după ideea ziarului oficios, acelea cari privesc statul unguresc. La acestea nu ar fi de observat decât că învățăturile bisericii sunt foarte statornice, soarta statului unguresc însă cam nestatornică. Într-un conflict care s-ar putea isca vro odinioară între Casa habsburgică și statul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
foarte adevărate, dar cinsprezece la o para și zece pe d-asupra de dăruială, nu pentru a umplea coloanele și spre trecere de vreme, ci spre a îndrepta ascuțișul altîncotro, precum vom arăta mai jos. Tema de azi a ziarului oficios o constituie cuvintele rostite de d. de Kallay în delegațiunea austriacă. Fără îndoială șeful de secție maghiar, însărcinat cu conducerea interioară a Ministerului de Esterne, cu afacerile curente oarecum, nu crede de cuviință a spune ceva pozitiv în cestiuni a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pasaje întregi, un articol din "Romînul" privitor la cestiunea Dunării, adaogă următoarele: A fost o zi când, puțin înaintea plecării principelui Carol în România, d. Drouyn de Luys, ministru al afacerilor străine, zicea d-lui I. C. Brătianu, pe atunci însărcinat oficios cu puterile națiunii sale, astăzi prezident al Consiliului de Miniștri: Știi ceva, d-le Brătiene? Știi ce ați face d-voastră mai bine? Să vă anexați la Austria. " "Mai bine invazia, zise, patriotul român. Austriecii nu vor intra la noi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]