23,211 matches
-
valorile, și iată există și categoria celor care ne ignoră pentru că așa vor scula și mușchiul lor. Cu excepția primilor, celelalte două categorii n-au argumente în favoarea deciziilor, dar pe cine mai interesează astăzi când lehamitea cu care se privesc în oglindă e suficientă? N-aș fi scris aceste rânduri fugare, dar am primit numeroase telefoane și mesaje s-o fac. Dacă vreți și ca un remember a unei lupte inegale dusă cu marile holding-uri de presă, foste jurnale județene ale
BAREM TACI DIN SONERIE, NU O FACE PE-A PROSTUL de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1471621084.html [Corola-blog/BlogPost/342741_a_344070]
-
pe care o voi iubi și dinolo de timp... Te port în toate câte sunt Cu iubirea ce nu moare Te port în gândurile mele Nimic cu tine nu mă doare. Ești gingășia unei flori Și visul meu de fericire, Oglindă chipului ce-l port Că pe o sfântă amintire. Cu dragoste mereu te chem Izvor al meu de împlinire Tu, mama, tu vei fi mereu Sufletul meu plin de iubire! Referință Bibliografica: IZVOR DE ÎMPLINIRE / Rodica Elenă Lupu : Confluente Literare
IZVOR DE IMPLINIRE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 by http://confluente.ro/Izvor_de_implinire_rodica_elena_lupu_1394267921.html [Corola-blog/BlogPost/360269_a_361598]
-
la carte, erau vorbele sale, mie îmi place să fac lucrurile ca la carte dom' locotenent. Eram mereu scos ca din cutie, puteam să merg o zi întreagă prin noroi, în dimineața următoare cizmele îmi erau uscate și văcsuite ca oglinda, iar uniforma întinsă pe spătarul scaunului, călcată ca pentru paradă. Îmi place, locotenent Oprița, îmi zicea comandantul diviziei, generalul Dumitrache, de la nemții ăia pe la care te tot trimit ai învățat să te ferchezuiești așa?... Dar zilele treceau una după alta
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
invita în lumea lui. Nu observase nimeni. Prinse curaj, îi atinse degetele, erau răcoroase. Se trezi într-o cameră întunecoasă, luminată doar de focul din șemineu. Flăcările insinuau pe pereți umbre jucăușe. Mobila grea de stejar, draperiile groase, ferestrele mari...oglinda veche de cleștar, culorile tapiseriilor... înnobilau aspectul încăperii. Îi ofereau o atmosferă plină de eleganță și mister. Într-un fotoliu mare, confortabil, stătea lordul. Probabil ea visa și nimic din ce se întampla, nu era real. El o îndemnă, să
TABLOUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Tabloul.html [Corola-blog/BlogPost/357269_a_358598]
-
-l în bolul cu stele. Nu-mi ești niciodat’ prea departe, Te-aș țese-ntr-o mie de flamuri Și simt cum din mine faci parte, Cu trunchi, si cu frunze, si ramuri. Preumblă-te veșnic prin casă, Privește-n oglindă, privește Cum iarnă din tine se lasă, Cum vară din mine te crește... Te rog să deschizi și cămara În care-am păstrat necuvinte, Și-acum, potrivește-ți brățară Iubirii și-aducerii-aminte.” Din vis mă trezesc în vâltoare, Cu pasul smerit
LAMPA STINGE AMORȚEALA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1472283866.html [Corola-blog/BlogPost/370035_a_371364]
-
îndemână cu care poți lupta este rugăciunea, ce te va ajuta să regăsești speranța și iertarea. Pe orice cărare a vieții vei păși, lumea va fi aceeași, oamenii vor avea mereu mai multe fețe, te vor privi în mai multe oglinzi în același timp, te vor întoarce din drum, câteodată doar din răutate, nu ca să te îndrume. Iar tu, îndoieli și zbucium interior vei trăi mereu, pentru că totuși... ele sunt umane, fac parte din lumea ta. Și chiar dacă pe cerul sorții
FEŢELE NEVĂZUTE ALE OMULUI... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Fetele_nevazute_ale_omului_cornelia_viju_1331303280.html [Corola-blog/BlogPost/354778_a_356107]
-
un prinț, zâmbi știrb Mădălina. Mama răsturnă caseta cu bijuterii pe pat, răscolind prin mormanul sclipitor, cu unghiile ei frumos lăcuite. Pescui un colier și se întoarse spre tata ca să o ajute să-l închidă. - Mult te mai foiești în fața oglinzii, măi femeie! E o nuntă, nu un bal cu cine știe ce fițe! - Lasă că nici cu tine nu mi-e rușine, așa-ți stă părul, de zici că ai vărsat un borcan de miere pe el! - Zii că nu-s frumos
INELUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1438932870.html [Corola-blog/BlogPost/368151_a_369480]
-
răscolească micul munte de bijuterii. Piesă cu piesă, le așeză la locul lor în cutie, după care trecu la măsuța de toaletă, pe care o mătură cu palmele, iar în cele din urmă, începu să smulgă cu furie sertarele de sub oglindă. - Gigi, nu mi-ai văzut inelul ăla de aur cu rubine? Tata băgă uimit capul prin deschizătura ușii: - Nu ți-e în casetă? - Nu-i acolo! Nici în sertar, nici pe măsuță! - Când l-ai purtat ultima dată? - La concertul
INELUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1438932870.html [Corola-blog/BlogPost/368151_a_369480]
-
ultima care a pierdut o bijuterie. - Nu e orice bijuterie, își trase mama nasul! - E de aur masiv cu rubine, dădu din cap tata! - Mă rog, admise bunica, dar asta nu oprește viața din mersul ei. Ia, treci repejor la oglindă și să nu te mai văd că plângi! Tata oftă, aruncând o privire pe furiș către ceasul de pe telefon. Într-un târziu, printre sughițurile din ce în ce mai rare, mama reuși să-și tragă pantofii cu toc în picioare, să își aranjeze poșetuța
INELUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1438932870.html [Corola-blog/BlogPost/368151_a_369480]
-
și de Geți, și câți migratori au trecut,dar nu ne-au supus, am fost apărați de Zeii de sus. Aceasta este țara mea. O țară frumoasă și plină de noroc pierdută, câștigată la marele joc rătăcită, regăsită, în marea oglindă este țară și leagăn și a iubirii de prispă. Aceasta este țara mea. Mă laud o iubesc, dar sunt trist pentru Ea! Referință Bibliografică: Aceasta este tara mea / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 806, Anul III, 16
ACEASTA ESTE TARA MEA de PETRU JIPA în ediţia nr. 806 din 16 martie 2013 by http://confluente.ro/Aceasta_este_tara_mea_petru_jipa_1363437318.html [Corola-blog/BlogPost/345283_a_346612]
-
Plouă, și-mi pasă putrezește iarba de coasă putrezesc rădăcinile ce-și iau seva din morminte. Putrezească toate nu-i bai, iau aminte că numai după ploaie curcubeul se-ndoaie și poți să-l ascunzi în ochii tăi mari, rotunzi... Oglinda În ochii mei, nu ai cum să te uiți Sunt prea curați... normal, de-atâtea lacrimi Oglindă-ți sunt și-atunci, chiar de-i eviți, Ți-apar în ei grămada ta de patimi. Și nu mă mir de ce sunt ocoliți
ADÂNCURI de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_spiridon_1400276377.html [Corola-blog/BlogPost/372862_a_374191]
-
toate nu-i bai, iau aminte că numai după ploaie curcubeul se-ndoaie și poți să-l ascunzi în ochii tăi mari, rotunzi... Oglinda În ochii mei, nu ai cum să te uiți Sunt prea curați... normal, de-atâtea lacrimi Oglindă-ți sunt și-atunci, chiar de-i eviți, Ți-apar în ei grămada ta de patimi. Și nu mă mir de ce sunt ocoliți. Referință Bibliografică: Adâncuri / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1233, Anul IV, 17 mai 2014
ADÂNCURI de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_spiridon_1400276377.html [Corola-blog/BlogPost/372862_a_374191]
-
editorială este - mai mult decât un eveniment - o sărbătoare a spiritului, un prilej de celebrare împătimită a bunului gust.” - MARIAN ODANGIU Găsim chiar pe copertă o minirecenzie critică a mai multor scriitori despre creația autorului George Schinteie, așa ca o oglindă expusă în prim plan, ceea ce nu mi s-a părut un gest semnificativ în întregul estetic al volumului, acesta fiind un tandem între pictură și lirism iar critica și laudele puteau fi distanțate de obiectul de artă în sine. Un
GEORGE SCHINTEIE -67 -POEME DEZNODATE – de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1459764544.html [Corola-blog/BlogPost/379115_a_380444]
-
molid din dotare. E cât se poate de firesc ca acest grup eclectic de pretinși prigoniți politic să își dorească stoparea cu orice preț a elanului D.N.A. și revenirea magistraților la obediența de altădată față de politic. Arhiva SIPA se vrea oglinda pe care clovnul i-o pune în față Justiției, dacă e să rămânem în zona teatrului. E ultima găselniță a penalilor din politică, colacul de salvare dintr-un număr de tip Houdini. Ani de zile, domnii din subordinea lui Marian
Glonțul de diamant by https://republica.ro/glontul-de-diamant [Corola-blog/BlogPost/338975_a_340304]
-
armoniei cosmice: Spre seară, tolănit pe nisip,/ surâde,/ știind că orice vindecare/ e o lecție de viață/” Mihaela Oancea este fericita găsitoare a sufletului ce este mai mult decât geamăn, e siamez! În „Destine siameze”, „Ne-am întâlnit privirile/ dincolo de oglinda cea veche/ ce păstra amintiri/”, călătoria în timp ajunge la începuturi, pe la ,,carâmbul timpului”, „când soarele naviga în piroagă de jăratic”. Despre desăvârșire și spirite alese în „Ortoexistență” poeta ne spune, „Cresc mereu păduri de existețe efemere,/ dar puțini arbori
MIHAELA OANCEA (“SOLZII NEGRI AI TIMPULUI ALB” – EDITURA “DESTINE” – BUCUREȘTI, 2015) de DORINA STOICA în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1447679719.html [Corola-blog/BlogPost/342866_a_344195]
-
-mea, d-aia umblă ea cu geanta plină de aspirine. (Tare): Să nu râzi Cucule, că nu e de râs. Nu! Așa să știi. E de plâns, asta e. Păi, nu? Soția ta e fruntașă și tu... (Se uită în oglindă): Caraghiosule! Cine e mă' caraghios? Eu? Tu, tu. Soția care este nu-i așa, baza societății, mama viitorilor tăi copii trebuie apreciată și respectată. Asta e soția ta! Adică a noastră. Cum a noastră, mă'? Eu știam că e numai
COANA MARE SE MĂRITĂ, 1 de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Coana_mare_se_marita_1.html [Corola-blog/BlogPost/361480_a_362809]
-
pentru om ceea ce este Soarele pentru sistemul solar”; „Munca este mijlocul de transport către bunăstare”. Despre Caracter, autoarea spune: „Caracterul este nivelul la care se ridică sau coboară un om. Astfel putem vorbi de măreția sau josnicia umană”; „Fapta este oglinda caracterului”; „Adevăratul caracter al unui om îl poți vedea numai atunci când ai ceva de împărțit cu el”; „Caracterul nu înseamnă educație, ci necesită educație. Educația nu înseamnă caracter, ci este temeiul care îl formează”. Dintotdeauna, panseiștii au fost fascinați de
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1485938820.html [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
de expresie lipsită de sens. A vorbi despre Stela Enache înseamnă a desface un buchet de flori al cântecelor ei și a investi istoria acestor cântece care este parfumul lor; a acuarela substanța cântecelor Stelei Enache înseamnă a întrezări în oglinda repertoriului ei pastelurile fulgurațiior poeticii muzicale românești; a asculta cântecele Stelei Enache înseamnă a apropia urechea sufletului de deplasamentul unui ocean care își închide vuietul într-o scoică și comorile din adânc, în perle. Cântecele Stelei Enache sunt alternative între
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Stela_enache_vocea_ca_o_lir_aurel_v_zgheran_1389104743.html [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
alta a șuviței centrale, conduce către aceeași sugestie. Într-adevăr, cine l-a cunoscut pe Profesorul G. I. Tohăneanu știe prea bine: prima și cea mai cuprinzătoare, și mai exactă, definiție a prezenței sale imediate era cerebralitatea. 2. Chipul bustului (oglinda plastică a omului lăuntric) ne vorbește despre forță (forța inteligenței, a sensibilității, a voinței, a caracterului). Curba decisă, vag ironică, a gurii, nasul puternic, dublul “T” frontal, desenat clar, în armonie cu bărbia despicată și împinsă înainte, sunt câteva din
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1401251215.html [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
ne conduc sfintele scripturi, care ne instruiasc cu cuvintele lor pline de taină. Dar pentru că nu-i cu putință, din pricina vârstei noastre, să înțelegeți adâncimea cuvintelor Sfintei Scripturi, deocamdată să ne exercităm mai dinainte ochiul sufletului, ca în umbră și oglindă, cu alte învățături, care nu se deosebesc cu totul de ale noastre, imitând pe soldații care fac exerciții de luptă pe câmpul de instrucție: aceștia, exercitându-și mâinile și picioarele, dobândesc o deosebită dibăcie, așa că datorită instrucției sunt victorioși în
DESPRE OMILIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE CĂTRE TINERI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_omilia_sfantului_vasile_cel_mare_catre_tineri_.html [Corola-blog/BlogPost/351145_a_352474]
-
o încăpere cu totul și cu totul de aur în care aștepta un uriaș cu trei ochi. - Închide ușa! Porunci uriașul, iar prințesa îl ascultă. Bujor abia avut timp să se ascundă în spatele unei coloane care susținea tavanul plin de oglinzi. Ce mi-ai adus azi? - E un flăcău tânăr în palat, doar că i-am pierdut urma din camera de oaspeți. - Îți vei primi inima înapoi doar după ce o vei înlocui cu altă inimă mai mare și mai fierbinte, spuse
BUJOR ŞI PRINŢESA FĂRĂ INIMĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1494991658.html [Corola-blog/BlogPost/375814_a_377143]
-
a identității cu o culoare a acestui Întreg, așa cum el se poate reflecta , pe rând, în sunet, gust, parfum sau mișcare, o multitudine de ipostaze, dintre care opțiunea Vivianei Milivoievici este albastrul ochilor săi, ca reflexii infinite ale universului în oglinzile sufletului , tulburătoare oglindiri interior - exterior, reflexiii adâncite la infinit prin puterea gândului ! Când „sufletul naufragiat / în ecourile mării , devine „izvor de cunoaștere ce lasă urme adânci pe pietre de alabastru„ , Albastru-Infinit intră în ipostaza de alabastru, un alb a cărui
VIVIANA MILIVOIEVICI ȘI LIRISMUL CUANTIC ÎN UNIVERSUL ALBASTRU-INFINIT de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1486806169.html [Corola-blog/BlogPost/368793_a_370122]
-
inflexiuni filozofice. Același lirism meditativ răzbate și în ideea de supraviețuire, „într-un tremur al păcatului ancestral„ , precum în mai toate poemele Vivianei Milivoievici, fie prin contemplare, fie prin oglindire : „Contemplăm clipa / ce ne reține„ ; „Suntem doar niște / trecători„ ; „În oglinda dimineții / se scaldă / picături / de-nțelepciune„. Concertând la un nivel sau altul al lirismului, pe portative cu note diverse, contemplative, discursive sau meditative, Viviana Milivoievici transmite un mesaj profund, de armonizare a umanității cu universul printr-o conștiință înaltă, prin
VIVIANA MILIVOIEVICI ȘI LIRISMUL CUANTIC ÎN UNIVERSUL ALBASTRU-INFINIT de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1486806169.html [Corola-blog/BlogPost/368793_a_370122]
-
cu mâinile jilave obrazul și, dacă nu a leșinat și nici nu a strigat să-l audă tot cartierul, înseamnă că dumnealui este o fire deosebită. Pentru că lui reb Fisel îi lipsea barba! Se înțelege că a alergat imediat la oglindă. Ce a văzut? O figură speriată, cu ochii lărgiți de mirare, un nas normal dezvoltat și doi obraji palizi, absolut complet bărbieriți... Figura semăna vag cu o fotografie a lui din adolescență, făcută probabil pentru buletinul de identitate. Pentru mai
SCHIŢE UMORISTICE (91) – EXTRAORDINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1480229037.html [Corola-blog/BlogPost/366980_a_368309]
-
un nas normal dezvoltat și doi obraji palizi, absolut complet bărbieriți... Figura semăna vag cu o fotografie a lui din adolescență, făcută probabil pentru buletinul de identitate. Pentru mai multă certitudine, reb Fisel făcu câteva grimase: era neîndoielnic, cel din oglindă reproducea concomitent strâmbăturile, deci el era... Era el! Și barba?! Unde și în ce fel dispăruse barbă? Se gândi speriat ce să-i spună nevestei sale la micul dejun. Numai că nici cuvioasa Sara Lea, nici cei șase copii nu
SCHIŢE UMORISTICE (91) – EXTRAORDINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1480229037.html [Corola-blog/BlogPost/366980_a_368309]