1,007 matches
-
înțelegerea limbajului articulat (ca și aria 22) și, mai ales, de denumirea prin cuvântul potrivit a unui obiect; - câmpul 38, cu rol important în înțelegerea muzicii; - ariile 40 și 39 din zona WERNICKE. HIPPOCAMPUL are rol foarte important în funcțiile olfactivă și gustativă. De asemenea, are un rol deosebit în determinarea unor reacții olfactiv-emoționale și comportamentale dar și în funcție de memorare. Lobul temporal intervine și în menținerea echilibrului (analizatorul vestibular este, însă, împrăștiat difuz pe scoarța temporală). Tot lobul temporal intervine, prin
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
GRATIOLET (fasciculul geniculo-calcarin), în transmiterea impulsurilor vizuale. Sindromul lobului temporal se manifestă în raport cu sediul leziunii pe fiecare dintre două hemisfere (dominantă sau nedominantă) prin: 1.tulburări auditive; 2.tulburări ale limbajului; 3.tulburări vizuale; 4.tulburări de echilibru; 5.tulburări olfactive; 6.crize convulsive paroxistice temporale. 1. Tulburările auditive Pot fi: 1.a. Tulburări auditive de excitație, care se înregistează sub formă de acufene (vâjâituri, țiuituri, diverse alte zgomote) prin lezarea iritativă a ariei auditive; 1.b. Un deficit auditiv din
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
datoresc lezării fibrelor lui GRATIOLET și se manifestă prin: 3.1. - Hemianopsie (la început, în cadran, cu incongruiența și prezența reflexului fotomotor în câmpul hemianopsic); 3.2. - Halucinații visuale (în cadrul crizelor uncinate, când se însoțesc de mirosuri neplăcute). 4. Tulburările olfactive Ele sunt caracterizate prin hipo- sau anosmie sau prin apariția de crize uncinate cu valoare localizatoare (mirosuri dezagreabile asociate cu o scenă de groază trăită de bolnav anterior). 5. Epilepsia de lob temporal Este un complex simptomatic (114), în care
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
ceas) fie complexe (cuvinte rostite, piese muzicale). 5.1.3.-Halucinații vestibulare, care se înregistrează sub formă de vertij (cu aspect uneori menieriform), cu senzație de plutire, de rotire sau chiar senzația de deplasare în spațiu; 5.1.4.-Halucinații olfactive, când bolnavul simte mirosuri neplăcute. 5.1.5.-Halucinații gustative, care se manifestă sub forma apariției unor gusturi deosebite. 5.2. Tulburări ale stării de conștiență, care, în epilepsia temporală, îmbracă forma de stări de vis (care însoțesc stările halucinatorii
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
prin fanta sfenoidă, după cum urmează: - Din A. lacrimală, o ramură ce irigă mica aripă a sfenoidului. - Din arterele etmoidale (colaterale ale A. oftalmice): A. etmoidala posterioară, pentru duramater a jugumului sfenoidal, a tuberculului selar și a porțiunii posterioare a șanțului olfactiv; - Din A. etmoidală anterioară, prin A. M. A., irigă duramater a convexității, a regiunii frontale și a 1/3-ii anterioare a coasei creierului. - Din A. pericaloasă ramuri ce irigă marginea liberă a coasei creierului. 3. A. vertebrală care trimite și ea
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
O. și din sifonul carotidian dr. care irigă un meningiom al aripii mici dr. a sfenoidului. Fig. 36 Fig. 36. Angiografie A.C.C. dr., profil: Ramuri din A. O. (care are calibrul crescut cu ~40% față de normal) irigă un meningiom olfactiv. A. P. este are direcție concav spre anterior în segmentul său bazal delimitând posterosuperior tumoarea. Fig. 37 Fig. 37. Angiografie A.C.I. stg: Ramuri din A. pericaloasă stg. cu calibrul crescut ce irigă un meningiom de convexitate parasagital. Angiografia digitală poate
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
de sensibil ca să simtă mirosul unui trandafir de la celălalt capăt al unei grădini și să-i distingă aroma de aceea a unei garoafe. Acest lucru se întâmplă deoarece mirosul este qi și are proprietăți bioactive atunci când e inspirat prin terminațiile olfactive sensibile ale nasului. Energia bioactivă a aromei și capacitatea nasului de a o absorbi pentru beneficii terapeutice sunt dovedite de eficacitatea aromaterapiei, care a fost folosită de milenii în Orient pentru vindecarea bolilor. Medicii arabi din Evul Mediu au observat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
producătorii de substanțe parfumate sufereau rareori de holeră și de alte boli care provocau în mod frecvent epidemii în Orientul Mijlociu. Aromaterapia folosește uleiurile esențiale ale anumitor plante parfumate pentru a vindeca unele afecțiuni prin expunerea aromelor în formă volatilă nervilor olfactivi ai nasului, care sunt uniți în mod direct cu creierul și cu meridianele energetice. Aceste uleiuri esențiale sunt secretate în interiorul plantelor de unele glande speciale din rădăcini, tulpini, frunze și flori. Botaniștii compară aceste secreții cu hormonii secretați de animale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Galben afirmă că „esența se transformă în energie”. Cu alte cuvinte, atunci când uleiurilor esențiale ale plantelor aromate li se permite să se evapore în aer, ele își eliberează energia sub formă de aromă, iar această energie este absorbită de nervii olfactivi atunci când o adiere înmiresmată pătrunde în nas. Aromaterapia funcționează numai cu miresme derivate din surse vii, naturale, cum ar fi florile, semințele sau rădăcinile. Aromele sintetice au „miros”, dar nu au energie și orice nas sensibil își poate da seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
profundă, în special în această perioadă caracterizată prin poluarea aerului, fumat și regimuri alimentare care favorizează formarea mucusului. Dușul neti desprinde și elimină crustele de mucus uscat, dizolvă și îndepărtează praful, grăsimea și alte elemente poluante și spală bine terminațiile olfactive sensibile, mărind, astfel, capacitatea acestora de a extrage și a asimila qi din aer. Iată cum trebuie făcut dușul neti: încălziți două căni de apă (de preferință distilată) până la temperatura corpului și dizolvați în ea 1/2-2/3 dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
decât este în realitate: principalul obstacol este cel mental, și nu cel mecanic și condiția de bază, atunci când vă administrați un duș neti e să vă mențineți calmul și să vă concentrați asupra a ceea ce faceți. Intensificarea enormă a sensibilității olfactive după un duș nazal meticulos ar trebui să fie suficientă pentru a convinge pe oricine de eficacitatea terapeutică a acestuia și de importanța sa vitală pentru respirație și starea generală de sănătate. Mirosurile pe care nici nu le observați înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
doze mult mai concentrate de aer atunci când nările sunt închise și așadar se extrage mai mult qi decât în cazul respirației prin ambele nări. O mare parte din acest qi este transmisă direct creierului și sistemului nervos central, prin nervii olfactivi, dând un impuls puternic întregului sistem. Respirația vibratorie Există cinci sunete „vindecătoare” folosite în tradiția taoistă, cinci în practica tibetană și chiar și mai multe în pranayama hindusă. Dintre toate silabele din lume, cea care are cele mai mari beneficii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
În anumite condiții sociale și naturale, la fel efectuarea operațiilor de activitate de zi cu zi cu caracter profesional. Aceste influențe sunt orientate spre marile funcții ale organismului, fiind coordonatoare În realizarea activităților vitale: cardio vasculare, respiratorie, excretoare, nervoasă, endocrină, olfactivă, auditivă etc. Nivelul de dezvoltare a acestor sisteme, multitudinea și stadiul afecțiunii presupune tipul principal de acțiuni de tonifiere ce poate fi permis: pedagogice sau numai medicale și care din ele trebuie să fie concret adecvat stării funcționale. Astfel ele
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
grade și șoc termic. Pierderea cunoștinței este cea mai frecvență și se observă la persoanele cu Înclinații către hipotonia vasculară. Simptome: amețeli, rău, grețuri, senzații de sufocare și insuficiență respiratorie, fața palidă, slăbiciune, lipsa orientării, schimbări ale reacțiilor auditive și olfactive. Pierderea cunoștinței durează de la 1 până la 10 min. În acest timp pulsul este rar, respirația rară și superficială, pupilele Îngustate, tensiunea arterială se micșorează brusc. Cel ce a suferit urmează să fie plasat urgent Într-un loc răcoros, culcat orizontal
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
pentru a pune În aplicare imediat și necondiționat o comandă sau Încetarea oricăror acțiuni; pentru a face modificările corespunzătoare, dacă au fost efectuate În mod necorespunzător acțiuni motorii. V. 4. 4. 2. Metode intuitive Metodele intuitive constau În perceperea vizuală, olfactivă și motorie a acțiunii de către executant . Aceasta include următoarele tehnici: Metoda vizualizării directe urmărește crearea la executant a unei idei corecte despre tehnica de executare a mișcării (exerciții). Demonstrația/prezentarea directă trebuie să respecte condițiile optime pentru observare: distanța optimă
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
a cortexului cerebral, situată la baza diencefalului, fiind o adevarată intersecție între sistemul nervos și aparatul endocrin. Prezintă numeroase conexiuni cu diferite formațiuni cerebrale (cortexul cerebral, corpul striat, talamusul, formațiunea reticulară) prin intermediul cărora primește informații aparținând tuturor modalităților senzoriale: vizuale, olfactive, somatice, auditive. Legătura directă și de importanță deosebită pentru funcția sexuală o are cu hipofiza, într-un sistem de coordonare neuroendocrină, (WAGNER W. 1974, YADAV M. 1988). Prin numeroase filete nervoase provenite din nucleii supraoptici și paraventriculari, hipotalamusul face legatura
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor vizuali, tactili, olfactivi, prin mecanisme psihice; secreția salivară putând fi intensificată înainte de pătrunderea alimentelor în cavitatea bucală. Secreția prin mecanism central este excepțională; ea se produce în asfixie, în cursul căruia centrii salivari sunt excitați de sângele încărcat cu bioxid de carbon. Mecanismul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
condiționate. Stimularea receptorilor gustativi de către alimente determină impulsuri care ajung la nucleul gastro secretor din bulb de unde pe calea nervului vag se descarcă impulsuri secretorii pentru glandele gastrice (mecanism reflex necondiționat). Mecanismul reflex condiționat este declanșat de excitații vizuale, auditive, olfactive privind alimentele, cronologia orelor de masă, obiceiuri alimentare. In cursul acestei faze domină mecanismul nervos vagal și mai puțin cel umoral prin gastrină. Secreția gastrică din timpul acestei faze durează aproximativ 1 oră și se eliberează 500 ml de suc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și regilor renăscuți). Carnea regăsită. Într-un univers al acțiunii la distanță și al modelelor abstracte, plăcerea fizică adusă de indice asigură o reechilibrare aproape medicală a corpurilor noastre cu proteze, printr-o întoarcere la sensibilul pur, tactil și aproape olfactiv. Libera asociere de imagini "fără cap și coadă", necesară așa cum sunt jocurile într-o societate a seriozității, este o terapie socială. Inversarea raționalității economice, alibi al utilitarului. Cum au remarcat Baudrillard și Bougnoux, arta modernă "albește" Capitalul și Calculul. Nebun
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
să programez personal tribulațiile eroului și să-l însoțesc în direct, pe ecranul calculatorului, în China sau în Congo? Aventură în timp real, intimă, și totul dintr-un fotoliu. Intrând în imaginea animată, sonorizată, poate mâine în relief, iar poimâine olfactivă, voi fi în același timp protagonist și coautor. Banda desenată este o artă vizuală apărută la limita grafosferei, de unde teama ca videosfera să n-o îmbălsămeze în noblețe trimițând-o alături de pictură și sculptură în sobrele sanctuare ale respectabilității estetice
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
simt]. În obiect are loc o schimbare naturală, potrivit locului, [cum ar fi în cazul] sunetului, care este obiectul auzului și care este cauzat prin lovirea și mișcarea aerului. În acord cu schimbarea, în [cazul] mirosului, care este obiectul simțului olfactiv, este necesar ca un corp să fie afectat într-un fel de căldură pentru a exhala un miros. În organ schimbarea naturală se găsește în simțul tactil și în cel al gustului, căci în momentul în care mâna atinge ceva
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pentru a exhala un miros. În organ schimbarea naturală se găsește în simțul tactil și în cel al gustului, căci în momentul în care mâna atinge ceva cald se încălzește și limba se umezește prin umezeală celor gustate. În organul olfactiv sau cel auditiv nu are loc o schimbare naturală în percepere decât în mod accidental. Văzul, care nu este schimbat natural nici în organ, nici în obiect, este cel mai spiritual și perfect simt dintre toate simțurile și cel mai
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
q. 78, a. 3, co.). În organ, schimbarea naturală se găsește în simțul tac til și cel al gustului, căci în momentul în care mâna atinge ceva cald se încălzește și limba se umezește prin umezeală celor gustate. În organul olfactiv sau cel au ditiv nu are loc o schimbare naturală în percepere decât în mod accidental. Prin urmare, Toma din Aquino o dată spune că schimbarea naturală afectează carnea, adică mediul simțului tactil, iar alta dată spune că afectează chiar organul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
alterationem vero, în odore, qui est obiectum olfactus, oportet enim per calidum alterări aliquo modo corpus, ad hoc quod spiret odorem (S. th., I, q. 78, a. 3, co.). În acord cu schimbarea, în [cazul] mirosului, care este obiectul simțului olfactiv, este necesar ca un corp să fie într-un fel afectat de căldură pentru a emană un miros. Cât privește mediul mirosului, acesta poate fi afectat atât natural, cât și spiritual. În momentul în care un obiect se încălzește, eliminând
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sumă de specii sensibile percepute de toate cele cinci simțuri externe cu care este înzestrata ființă umană. De exemplu, ima ginea unei fripturi implică nu doar informațiile de factură vizuală, nu doar culoarea, forma, dimensiunea, ci și informațiile de factură olfactiva, tactila și gustativa, precum gustul, aroma și temperatura, toate încadrate într-un anume moment și într-un anume loc din spațiu. Așadar, ar fi reducționist și incorect că imaginea să fie înțeleasă doar ca imagine pictografica, așa cum am fi tentați
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]