1,092 matches
-
săi începe treptat să îl încerce și se interesează mai des de ceea ce se întâmplă în țară, arătându-se satisfăcut de mazilirea „tiranului” Alexandru Moruzi. Ș. e un memorialist ingenuu. SCRIERI: [Scrisori], în N. Iorga, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906. Repere bibliografice: N. Iorga, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906, passim; N. Iorga, Un boier oltean la Karlsbad
STIRBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]
-
mazilirea „tiranului” Alexandru Moruzi. Ș. e un memorialist ingenuu. SCRIERI: [Scrisori], în N. Iorga, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906. Repere bibliografice: N. Iorga, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906, passim; N. Iorga, Un boier oltean la Karlsbad în 1796-1797. Călătoria lui Barbu Știrbei în Apus, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXIX, 1906-1907; Ștefan Greceanu, Genealogiile documentate ale familiilor
STIRBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]
-
și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906. Repere bibliografice: N. Iorga, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906, passim; N. Iorga, Un boier oltean la Karlsbad în 1796-1797. Călătoria lui Barbu Știrbei în Apus, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXIX, 1906-1907; Ștefan Greceanu, Genealogiile documentate ale familiilor boierești, II, București, 1916, 44, 56-58, 429-430; Iorga, Ist. presei, 17-18; Dicț. lit. 1900, 835-836; Faifer, Semnele
STIRBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]
-
destramă din motive amoroase. Autorul surprinde ceva din atmosfera mahalalei, insistând pe urmărirea unor destine umane, fără lirism, fără porniri critice sau ironii. Neașteptate sunt romanele sale istorice. Hangița Tudora (1970) imaginează viața mamei lui Mihai Viteazul, fiică de moșneni olteni, ajunsă roabă la turci, răscumpărată de un negustor grec (care o face stăpâna unui han) și devenită „țiitoarea” lui Pătrașcu-vodă, tatăl viitorului domn. Femeie vrednică, vitează, pricepută, ea se bucură sau suferă pentru faptele fiului, aflate din relatările unor martori
STEFANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
și prozator. Este fiul Alexandrinei (n. Gulimănescu) și al lui Eraclie Sterian, medic, publicist (sub semnătura Ave Caesar), autor de piese de teatru, una (Tout pour l’enfant!) fiind pusă în scenă la Paris, în 1913. Din familia de obârșie olteană a lui Eraclie Sterian făceau parte actrița Aristizza Romanescu, poetul Mircea Demetriade, doctorul Constantin Levaditi ș.a. S. urmează cursul primar la Școala de Aplicații a Societății pentru Învățătura Poporului Român, iar pe cel secundar la Liceul „Gh. Lazăr” din București
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
prin conținutul scrierilor selectate, răspândirea „frumosului și moralului”. Același imbold îl va călăuzi și în activitatea de director al revistei „Foaia pentru toți”, pe care o va edita și conduce între 1896 și 1899. Mai scrie în „Revista literară”, „Revista olteană”, „Familia”, „Biblioteca familiei”, „Vatra”, „Revista nouă”, „Vieața” „Adevărul” și „Universul”. În 1885-1886 a făcut parte din comitetul de redacție al revistei „Analele literare”. A murit de ftizie. Schițele lui S. sunt mediocre (Actualități, Memoriile unui cățel, Monologul unui papagal), chiar dacă
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
II, [1896-1897]; John Lubbock, Întrebuințarea vieții, București, [1897]; Gustave-Henri Putlitz, Ce povestește pădurea, București, [1897]; Ernest Legouvé, Părinți și copii în al XIX-lea secol, București, 1898; Émile Richebourg, Vrăjitorul alb, București, [1898]. Repere bibliografice: Traian Demetrescu, Amintiri literare, „Revista olteană”, 1888, 11; Iorga, Pagini, I, 16-17, 21; Al. Macedonski, Basme de D. Stăncescu, L, 1893, 10; Rosetti, Dicț. cont., 173; Ilarie Chendi, Umanitate și progres, F, 1898, 9; Ion Achimescu, În memoria lui D. Stăncescu, „Carmen”, 1899, 10; Lys [Al.
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
s-o pomeni, / că ei se gonesc / și nu se-ntâlnesc. Luna când lucește, / Soarele sfințește, / Soare când răsare, / Luna intră-n mare”. Acesta este primul și cel mai vechi tip al baladei Soarele și Luna, întâlnit în spațiul muntean, oltean, bănățean, dobrogean și moldovean. Balada se înrudește, totodată, cu basmele tratând tema incestului. Prin forma ei, se înscrie printre cele mai reușite creații populare, cu deosebire datorită elementelor fantastice, care o apropie de basm și îi potențează expresivitatea. În Transilvania
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
ei...). Dincoace de Milcov, în țara Românească, boierii Craiovești au căutat să-și consolideze „grupul” prin alianțe matrimoniale. Danciu Craiovescu l-a însurat pe Barbu (al doilea purtător al acestui prenume de neam), fiul său, cu sora lui Moise Vodă. Boierul oltean îi va fi fidel cumnatului său, luptând pentru el în 1530, la Viișoara, și murind alături de el. A lăsat, însă, o văduvă săracă, întrucât Vlad înecatul i-a luat toată averea 249. La rândul ei, importanta familie din Craiova va
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Bogdănești), rudă cu doamna Stanca, în grupul celor ce au compus și așezat pe marmură „permisul pentru eternitate” al lui Stroe Buzescu nu ne putem îndoi. Pe muchia din partea stângă a pietrei tombale (în al cărei câmp, în relief, boierul oltean și cumnatul hanului tătar, călări, se luptă) se află scris: „Scri(u) și cu jupâneas(a)Sima a stol(ni)cul(u)i lu Stroe, deacă voi muri, să mă gropați lângă dumnialui, aicea”104. Grupul în negru „Anul jalii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
juridică în românește avea o tradiție bine consolidată, când, în 1640, Matei Basarab a poruncit (și a finanțat) să se tipărească la Mănăstirea Govora (meșter fiind Meletie Macedoneanul, emisar al lui Petru Movilă) Pravila mică tălmăcită de Mihail Moka. Călugărul oltean de la Mănăstirea Bistrița a lucrat pe o compilație din nomocanoanele bizantine (asemănătoare cu cartea pomenită a lui Malakos, dar nu identică). Pravila (cu destule dispoziții ce sancționau pricini laice), numită „direptătoria de lége”, având adică o funcție de orientare în hățișul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
veritabilă a lui (vezi Dan Horia Mazilu, Literatura română în epoca Renașterii, București, Editura Minerva, 1984, p. 162). 100. Publicând inscripția (în Inscripții din bisericile României, vol. I, fasc 2, București, Minerva, 1907, p. 170-171), Nicolae Iorga precizează că boierul oltean a dobândit prima rană în 1594, cu prilejul uciderii turcilor în București, iar a doua oară a fost rănit în lupta de la Stănești (Vlașca) din 11/ 21 ianuarie 1595. 101. Misiunile diplomatice îndeplinite de Stroe Buzescu pentru Mihai Viteazul au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
numeroase distincții, între care și Premiul Asociației Oamenilor de Teatru și Muzică (1986), Premiul Ministerului Culturii (2003). Cartea care l-a consacrat pe S. este romanul Niște țărani (Premiul revistei „Săptămâna”, Premiul „Ion Creangă” al Academie), ce înfățișează un sat oltean izolat, Cornu Caprei, cățărat în parte pe dealuri păduroase, stăpânit încă de rânduieli patriarhale, inclusiv de sărăcia inerentă înapoierii. În scenă sunt aduși în special țărani asemănători cu cei din Moromeții, în frunte cu Năiță Lucean, aproape o „copie” a
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
fie cu numele întreg, fie cu inițiale sau cu pseudonimele Ploeșteanu, Un călător, Ben Bril. A colaborat la „Analele Societății Istorice «Iuliu Barasch»”, „Arhiva”, „Buciumul român”, „Calendar pentru israeliți”, „Contemporanul”, „Curierul israelit”, „Fraternitatea”, „Lumea evreie”, „Lumea israelită”, „Revista israelită”, „Revista olteană”, „Șezătoarea” ș.a. S. debutează cu încercări literare și cu studii istorice, care aveau să îi atragă critica aspră a lui V. A. Urechia. Prima lui preocupare legată de folclor o reprezintă editarea operei lui Cilibi Moise, împreună cu o schiță biografică
SCHWARZFELD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289561_a_290890]
-
apoi, în „Contemporanul”, texte populare culese din Muntenia, fără a se supune exigențelor unei metode științifice, ale cărei principii le va susține, însă, în scrierile sale teoretice. Excepție face textul Lacrimile și blestemul mumei sau Călătoria mortului, apărut în „Revista olteană” (1889), la care adaugă o notă despre informator și citează alte variante autohtone și străine ale motivului. Spirit combativ, S. și-a definit opiniile despre folclor în lucrări polemice. În studiul Poeziile populare colecția Alecsandri (1866) sau Cum trebuie culese
SCHWARZFELD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289561_a_290890]
-
în ediția 1852-1853, punând toate neconcordanțele pe seama intervenției lui Alecsandri, numit „meșterul drege-strică”. Atitudinea lui S. a stârnit, în general, indignare, dar printre cei ce au împărtășit părerile lui S. se numără și Traian Demetrescu, care îi publică în „Revista olteană” o nouă intervenție: Vasile Alecsandri sau Meșterul drege-strică și apărătorii săi (1889). Este, de fapt, o reluare a ideilor din studiul precedent, de pe aceeași poziție de critică acerbă. Justețea opiniilor lui S. despre folclor va fi recunoscută îndeobște, dar i
SCHWARZFELD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289561_a_290890]
-
apărut în „Ramuri” doar primele două părți, cea de-a treia fiind pierdută în împrejurările tulburi din august 1944. SCRIERI: Naționalismul, Craiova, 1912; Momente din lupta noastră, Turnu Severin, 1914; Atitudini politice și literare, Craiova, [1932]; Contribuțiuni la istoricul tipografiei oltene Samitca (1835-1922), Craiova, 1945. Traduceri: Antonio Fogazzaro, Idile spulberate, București, 1908, Eden Anto, București, 1909, Misterul poetului, Orăștie, 1912; Alessandro Manzoni, Logodnicii, I, București, 1911. Repere bibliografice: Radu S. Dragnea, Acțiunea naționalistă, „Unirea”, 1912, 21; Pamfil Șeicaru, Un luptător de
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
M.D. Ioanid, Cine și ce a fost D. Tomescu, R, 1945; Al. Cerna-Rădulescu, Ultimul sămănătorist, „Ultima oră”, 1945, 216; Arghezi, Scrieri, XXVII, 352-355; Cioculescu, Varietăți, 302-308; Micu, Început, 39-41; G. Ivănescu, D. Tomescu și teoria specificului național, în Rezonanțe culturale oltene, Craiova, 1971, 14-27; Rodica Firescu, Dumitru Tomescu - publicist militant, în Rezonanțe culturale oltene, Craiova, 1971, 191-199; Corespondența „Ramuri”, îngr. și pref. Florea Firan, Craiova, 1973, 427-457, pasim; Al. Cerna-Rădulescu, Arbori din țara promisă, Craiova, 1973, 145-160; C. D. Papastate, Dioscurii
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
Ultimul sămănătorist, „Ultima oră”, 1945, 216; Arghezi, Scrieri, XXVII, 352-355; Cioculescu, Varietăți, 302-308; Micu, Început, 39-41; G. Ivănescu, D. Tomescu și teoria specificului național, în Rezonanțe culturale oltene, Craiova, 1971, 14-27; Rodica Firescu, Dumitru Tomescu - publicist militant, în Rezonanțe culturale oltene, Craiova, 1971, 191-199; Corespondența „Ramuri”, îngr. și pref. Florea Firan, Craiova, 1973, 427-457, pasim; Al. Cerna-Rădulescu, Arbori din țara promisă, Craiova, 1973, 145-160; C. D. Papastate, Dioscurii, R, 1973, 8; Ion Clopoțel, Amintiri și portrete, Timișoara, 1973, 217-221; Firan, Macedonski
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
R, 1987, 2; Teodor Vârgolici, Alice Călugăru, „Scrieri”, VR, 1987, 7; Piru, Critici, 155-158; Eugen Simion, Romanul parabolic, RL, 1990, 23; Ornea, Înțelesuri, 158-162; Teodor Vârgolici, Activitatea diplomatică a lui Lucian Blaga, ALA, 1995, 277; Ovidiu Ghidirmic, Un mare poet oltean: Dumitru Ciurezu, „Cuvântul libertății”, 1996, 21-22 ianuarie; Florin Constantiniu, Mihail Roller voia să suprime și numele de român, „Curierul național magazin”, 1996, 234; Geo Șerban, Poetul și filosoful Lucian Blaga în slujba diplomației, LCF, 1996, 14; Constantin Cubleșan, Eminescu în
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
mai ample semnează Ion Agârbiceanu (Muzica românească și muzica populară), Adrian Maniu (Covorul oltenesc), V. G. Paleolog (Opera picturală de la biserica „Sf. Gheorghe Nou”), T. Păunescu-Ulmu (Urme populare în poezia lui Eminescu), I. D. Lăudat (Mihail Kogălniceanu) ș.a. La rubrica „Scriitori olteni”, concurată de „Poeți olteni” și „Figuri ale Olteniei”, sunt incluse câteva portrete consacrate scriitorilor legați de sau din această parte a țării: N. Vulovici și Traian Demetrescu de C. Ș. Făgețel, Vasile Cârlova, Al. Macedonski și din nou Traian Demetrescu
VATRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
Agârbiceanu (Muzica românească și muzica populară), Adrian Maniu (Covorul oltenesc), V. G. Paleolog (Opera picturală de la biserica „Sf. Gheorghe Nou”), T. Păunescu-Ulmu (Urme populare în poezia lui Eminescu), I. D. Lăudat (Mihail Kogălniceanu) ș.a. La rubrica „Scriitori olteni”, concurată de „Poeți olteni” și „Figuri ale Olteniei”, sunt incluse câteva portrete consacrate scriitorilor legați de sau din această parte a țării: N. Vulovici și Traian Demetrescu de C. Ș. Făgețel, Vasile Cârlova, Al. Macedonski și din nou Traian Demetrescu de C. D. Fortunescu
VATRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
Zilot Românul, RIAF, 1885, vol. V; A. Philippide, Introducere în istoria limbei și literaturei române, Iași, 1888, 160, 220; Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 284-292; Mihai Galiță, Zilot Românul din punctul de vedere al dezvoltării limbii literare românești, „Noua revistă olteană”, 1904, 4; Petre V. Haneș, Dezvoltarea limbii literare române în prima jumătate a secolului al XIX-lea, București, 1904, 10-13, 48-49; Densusianu, Lit. rom., I, 140-145; Mihai Galiță, Cronica lui Zilot Românul, „Gazeta cărților”, IV, 1935, 17, 18, V, 1935
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
, publicație apărută la Craiova, lunar, din ianuarie până în august 1927, cu subtitlul „Culegeri și cercetări folcloristice”. S.o. reprezintă Tovărășia Folcloriștilor Olteni, asociație ai cărei întemeietori sunt Teodor Bălășel, I. I. Buligan, G. F. Ciaușianu, C. Ciobanu-Plenița, N. I. Dumitrașcu, Gh. N. Dumitrescu-Bistrița, Gh. Gh. Fierăscu, C. S. Nicolăescu-Plopșor, I. N. Popescu. În articolul-program se afirmă că revista apare „pentru adunarea, rânduirea și
SUFLET OLTENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290013_a_291342]
-
SORESCU, Marin (29.II.1936, Bulzești, j. Dolj - 6.XII.1996, București), poet, dramaturg, prozator, eseist și traducător. S-a născut într-o familie de țărani olteni: este fiul Nicolinei-Nicolița (n. Ionescu) și al lui Ștefan Sorescu. Învață în satul natal, la Liceul „Frații Buzești” din Craiova (1947-1948), apoi în comuna Murgași și la Școala Militară „Dimitrie Cantemir” din Predeal (1950-1954). În 1960 își ia licența la
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]