1,160 matches
-
ieșea sub o boltă de viță-de-vie. L-am căutat pe domnul inginer Ionescu cu privirea prin toate părțile, m-am uitat și prin crăpătura ușii să-l văd unde stătea el de obicei sorbindu-și sticla de pepsi cu coniac. Olteanul ăla gras transpirase tot, era foarte aglomerat, mergea de colo-colo cu halbele în mâini, făcându-și loc printre clienți. “N-ați văzut pe domnul inginer Ionescu? -îl întreb eu, puțin supărat de lipsa prezenței lui. “N-am văzut, domnule, niciun
LA TERASA TROCADERO de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343630_a_344959]
-
-îl descos eu. “Ce, nu știi nimic?”- mă întrebă el pe un ton ceva mai politicos. “Zău că nu știu!- i-o retez eu curios și dacă tot mă mai ții cu dinții la gard să ascult balivernele tele de oltean al dracului, s-ar putea să nu mă mai intereseze!” “Stai, domnule, chiar nu știi?- se repede el sub ochii mei cu o mutră idioată- l-a chemat Primul-Secretar la el cu invenția aia a lui, l-a suit în
LA TERASA TROCADERO de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343630_a_344959]
-
vorbește, altfel e un om onorabil, e inginer la Trustul de construcții, acum a dat și el peste o mare bucurie și a băut cam mult. Barmanul venise și el în ajutorul lui. “Cine a îndrăznit să se ia de olteanul meu?-întreba el- în cârciuma mea n-are voie să se bată nimeni că aduc șapte milițieni...” L-am tras după tejghea, l-am răcorit cu puțină apă și după câteva minute s-a trezit. “Bă, Mihaly, băăă, eu am
LA TERASA TROCADERO de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343630_a_344959]
-
chiar aici, Nicolaie Dincă a trăit mult în lumea satului, în care s-a și născut de altfel, acolo unde a observat verva limbajului rural, pe care a folosit-o cu încântare, fără să renunțe la perfectul simplu, „ca orice oltean get-beget” care se respectă. Și acum, la destul timp de când a părăsit satul, folosește limbajul urban ori, mai bine spus, exprimarea literară, doar în situații oficiale, profesionale, dar în majoritatea scrierilor sale se exprimă cu lejeritate în acel limbaj însușit
UMORUL LA EL ACASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378491_a_379820]
-
Traian și Aurelian) am „absorbit cultura romană” de-am devenit din Daci - Latini, fără binecuvântarea unei zâne. Nu avem nici un motiv să ne răzbunăm pe restul lumii. Mai avem un mare avantaj. Poporul nostru este compus din numai 4 subgrupe: OLTENI, MUNteni, Moldoveni și transilvăneni. Potrivit dialecticei și a drepturilor omului fiecare are DREPTUL (nu stângul) la păreri. În consecință adevărul răsare evident din cele 4 păreri mai ales dacă se aplică a cincia, cea mai favorabilă pentru unii, nu toți
PĂMÂNTUL VULTURULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381938_a_383267]
-
Smarandache cu drumuri și gropi, cu pâine și sare, cu miere în cuvinte descoperim rostul omului ce în aspirație află nemurirea care se poate realiza prin artă și știință, dar și în acțiunea permanent pusă în serviciul umanității. Cartea despre olteanul din Bălcești, devenit om al planetei, ne creionează o personalitate complexă care a modelat în tiparele unei sensibilități armonioase dar și îndrăznețe ideile sale. Acesta fiind un umanist profund de tip renascentist, precum Leonardo da Vinci, Erasmus din Rotterdam, Giovani
FLORENTIN SMARANDACHE SAU POLIVALENȚA UNUI SCRIITOR ȘI OM DE ȘTIINȚĂ, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380899_a_382228]
-
Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 2331 din 19 mai 2017 Toate Articolele Autorului Vitalitatea versului frumos Scriitorul Nicolaie Dincă scrie așa cum simte, cum gândește, cum trăiește; și simte frumos, gândește frumos - și trăiește așijderea. Cu naturalețea și vitalitatea olteanului sudist, care, dacă n-a avut șansa muntelui gorjean, are în schimb trăinicia repetabilei poveri a firului de iarbă, umbra amară a pelinului, răsuflarea fierbinte a miriștii eliberate de rodul pământului, răcoarea de sub streașina Oltului. Parafrazându-l pe Dinu Săraru
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
răsuflarea fierbinte a miriștii eliberate de rodul pământului, răcoarea de sub streașina Oltului. Parafrazându-l pe Dinu Săraru, se poate spune că Nicolaie Dincă, dacă a ratat clipa, a câștigat veșnicia. În egală măsură, sincer și prudent (să ne amintim zisa olteanului de geniu Marin Sorescu: ... „nu uitați că eu sunt suspicios ca un țăran de la Dunăre”) după cum însuși Imnul o afirmă: sincer și bun pentru cin’ se ia cu mine bine; mușcător pentru cin’ se ia cu mine rău. Aceste însușiri
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
care oltenașul le-a luat cu sine în lume, nu înainte de-a le fi adaptat, modelat, îmbunătățit, înmulțit și călit în creuzetul alchimiei sale sufletești. Însușiri care au înflorit artistic în poezie, în proză, în teatru. Până la această oră, olteanul în vârstă de 48 de ani - slătinean și polițist de profesie, cu un master în Drept și absolvent al Școlii Populare de Artă Craiova, secția Actorie - a scris și publicat câteva volume de poezii („Atingerea muzei”, „(În)cântarea cuvintelor”, „Roua
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
zeilor. Trăiască Nike, nu Nietzsche! Patria romilor, Sfântă Indie Primii romi au venit cu numele Indiei în mintea și inima lor lor, ei se denumeau SINTE ROMĂ- romii indieni, căci vechiul nume al Indiei era Sind, de la râul Sind. Așa cum oltenii și-au luat numele de la râul Olt. Și acum romii Sinte nu și-au uitat originea. Și nu doar ei, multe grupuri rome încă folosesc că autonim numele de Sinto-indian. De ce dar, nu folosim numele de Farsi adică persan, dacă
VASILE IONESCU, SĂ NU SPUI URSARULUI MĂNÂNCĂ UNT ! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374347_a_375676]
-
2014 Toate Articolele Autorului Odată cu frumusețea cântecului oltenesc, dumnezeiesc sădit în stratul sufletului, din orice parte s-ar auzi, vine un înger lucrător de faptele bune ale iubirii. E îngerul de nepătimire ce poartă închinarea străbună reciprocă între divinitate și olteni, căci olteanul e egal îngerului când cântă. Potirul din care soarbe îngerul nu e mai scump decât ulciorul din care bea olteanul însetat, nici cântările psaltice n-au mai mult duh decât doinele oltenești! La ce-ar folosi olteanului o
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
Articolele Autorului Odată cu frumusețea cântecului oltenesc, dumnezeiesc sădit în stratul sufletului, din orice parte s-ar auzi, vine un înger lucrător de faptele bune ale iubirii. E îngerul de nepătimire ce poartă închinarea străbună reciprocă între divinitate și olteni, căci olteanul e egal îngerului când cântă. Potirul din care soarbe îngerul nu e mai scump decât ulciorul din care bea olteanul însetat, nici cântările psaltice n-au mai mult duh decât doinele oltenești! La ce-ar folosi olteanului o mantie groasă
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
lucrător de faptele bune ale iubirii. E îngerul de nepătimire ce poartă închinarea străbună reciprocă între divinitate și olteni, căci olteanul e egal îngerului când cântă. Potirul din care soarbe îngerul nu e mai scump decât ulciorul din care bea olteanul însetat, nici cântările psaltice n-au mai mult duh decât doinele oltenești! La ce-ar folosi olteanului o mantie groasă contra gerului, dacă mantia inimii nu i-ar fi cântecul ce se-nsoțește cu viața, de la prima până la cea din urmă
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
și olteni, căci olteanul e egal îngerului când cântă. Potirul din care soarbe îngerul nu e mai scump decât ulciorul din care bea olteanul însetat, nici cântările psaltice n-au mai mult duh decât doinele oltenești! La ce-ar folosi olteanului o mantie groasă contra gerului, dacă mantia inimii nu i-ar fi cântecul ce se-nsoțește cu viața, de la prima până la cea din urmă bătaie. Fără cântec, lui chiar de i-ar fi cald sub mantie, i-ar fi frig în
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
contra gerului, dacă mantia inimii nu i-ar fi cântecul ce se-nsoțește cu viața, de la prima până la cea din urmă bătaie. Fără cântec, lui chiar de i-ar fi cald sub mantie, i-ar fi frig în inimă. Pentru tot olteanul însetat de cântec, precum un pământ crăpat de uscăciune, s-a născut cântăreața fermecătoare Maria Ciobanu, care cântă cu ciocârliile ca dintr-o singură inimă! Cele mai bune și cele mai rele se află în a iubi și a nu
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
uscăciune, s-a născut cântăreața fermecătoare Maria Ciobanu, care cântă cu ciocârliile ca dintr-o singură inimă! Cele mai bune și cele mai rele se află în a iubi și a nu iubi cântecul. Există oameni de ambele feluri, dar oltean fără dor și drag de Maria Ciobanu e numai acel oltean care e numai trup viu, însă uscat de pe picioare, la suflet! Maria Ciobanu e comoară sufletească, piatra de pe inelul regelui folclor. Cum ciocîrlia farmecă suratele din câmp, văzduh și
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
ciocârliile ca dintr-o singură inimă! Cele mai bune și cele mai rele se află în a iubi și a nu iubi cântecul. Există oameni de ambele feluri, dar oltean fără dor și drag de Maria Ciobanu e numai acel oltean care e numai trup viu, însă uscat de pe picioare, la suflet! Maria Ciobanu e comoară sufletească, piatra de pe inelul regelui folclor. Cum ciocîrlia farmecă suratele din câmp, văzduh și frunziș, să tacă și să o asculte, și ea, fermecătoarea Maria
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
Maria Ciobanu e comoară sufletească, piatra de pe inelul regelui folclor. Cum ciocîrlia farmecă suratele din câmp, văzduh și frunziș, să tacă și să o asculte, și ea, fermecătoarea Maria Ciobanu făgăduiește cu glasul și i se simte adeverirea făgăduinței, că olteanul varsă, la auzirea cântecului, orice rău din inimă, nu fără voia lui, ci cu voia bunătății ce-i bate la inimă. Cântecele Mariei Ciobanu vin din generosul tărâm al mângâierii peste care e împărat dorul și împărăteasă dragostea. Tărâmul acesta
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
fi profund conturată identitatea numai cu numele ei, fără numele Maria! Maria e onomastica oltenească, după cum numele Oltenia e al unui colț de țară românească, mai iubitor ca nicăieri și mai înflăcărat de cântec decât cerul umplut cu stele. Cântecele oltenilor sunt izvoarele, Mariile oltence sunt fântânițele lor. Maria Ciobanu e cumpăna popasului de înnoire a puterii în care susură nu doar un glas ci și o taină din glas, o frumusețe din glas, o iubire din glas! Puține cântărețe au
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
A doua migrație a fost în 1884, a plugarilor din zona Sibiului și a Brăilei, urmată, la puțin timp, de cei din partea Râmnicului Sărat. Ei au format cartierul Vechi și Băjenari. O ultimă migrație a fost prin anii 1927-1928, a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
se prindă nimic bun de noi. Nu s-a mai putut face nimic și pace iar bieții de ei, chiar și peste cap dacă s-ar fi dat tot n-ar mai fi putut scoate nimic din Țărișoara noastră din cauza olteanului ăla blestemat, nici măcar un chiștoc de țigară ars! Și atunci, datorită dragostei care le măcina sufletele miloase, a grijii pentru soarta crudă care le împovăra sufletele bieților români obidiți, au pus-o repejor de-o „revoluție populară” iar în doi
APĂ VIE SAU APĂ CHIOARĂ? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374399_a_375728]
-
mai ales a metropolelor din occident. La modernizarea Vechiului Regat, industrializarea Românie, evreii au avut un rol de frunte, iar la demararea dictaturii de dezvoltare, ocupau mai toate posturile de comandă. Sub Ceaușescu evreii au fost înlocuiți mai ales cu olteni, așa că ei au emigrat în masă. Din 1989 democratizarea o începe prim-ministrul Petre Roman, fiul lui Erno Neulander, Vezi: Zydokomuna, evreii și comunismul, cazul României de Iulian Apostu. București 2011 și Evreii conduc lumea? www.badpolitics.ro Proiectul de
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374486_a_375815]
-
sunt de acord cu maestrul în litere Vlad Pohilă, care, într-un mesaj mi-a spus că pentru el cuvântul Țară înseamnă exclusiv România și are perfectă dreptate, așa gândesc și eu împreună cu toți românii: moldoveni, basarabeni, bucovineni, ardeleni, munteni, olteni, bănățeni... R. Moldova e un stătuleț făcut la comanda Moscovei, în 1940, ca și Transnistria în 1992... Așa că nu mai avem nevoie de conducători, de teapa celor care s-au tot perindat la noi. Decât să avem un președinte din
CU OCHIUL DIN FRUNTE PRIVIT de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371387_a_372716]
-
Rusca,1949, Minerii din Maramureș, 1951, Cântec pentru legea cea mare,1949 ) , Petre Ghelmez cu poezia cotidianului, Augustin Buzura ( Absenții, Fetele tăcerii), Dumitru Popescu (Pentru cel ales, Un om în Agora, Gustul sîmburelui ),Nicolae Breban, D.R.Popescu (Zilele săptămânii, Vara oltenilor, Somnul Pământului ), Eugen Jebeleanu, Demostene Botez, Virgil Teodorescu, Nicolae Tăutu, Zaharia Stancu etc. Lista este lungă, dar, mă opresc cu exemplele. În acest context, criticii, foiletoniștii, cronicarii de carte, dar și de arte plastic și-au irosit timpul abordând astfel
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ, ACCIDENTAL, VALOAREA ARTISTICĂ, SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371531_a_372860]
-
întrebat pe tata: -De ce curge Oltul așa de înfuriat? El mi-a dat un răspuns „savant”: -Are izvorul în creștetul munților. Așa curg apele care vin de la înălțime. -Ba, nu! i-a replicat mama. Oltul s-a molipsit de la oltenii ăștia. Că așa sunt oltenii: zăpăciți, năuci, repeziți. Îi știu eu, de la bâlci. Se înfurie din orice și imediat sar cu gura. Apoi se reped și dau năvală peste om. Ăștia sunt oltenii, ăsta e și Oltul! -Taci, fă, că
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]