760 matches
-
cu teamă, e o țărancă ce-și ține papornița de rafie În brațe și care pare o fantomă pe care anul 1989 ne-a lăsat-o cadou - o fantomă care Își drege vocea și suspină, probabil sub presiunea unui verbiaj oltenesc neconsumat, care acum Îi chinuie visul. Bag mîna În geanta pe care am lăsat-o pe locul de alături, urmărind norii furtunoși de aprilie de afară, și scot carnetul. Povestea lui nu e o poveste, e o mînă de cioburi
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Efrem Sirul, Makine sau Zadie Smith! Familiari ai teatrului, anticariatelor și bisericii, cunoscători de Pateric și Filocalie, de Huntington, Revel și Noica, dar și deschiși către budism, slow food, Ada Milea, Răzvan Mazilu, dornici să vorbim de arhitec tura culelor oltenești, Ion Mincu sau melcul lui Antim Ivireanu. Am vorbit uneori și câte trei ceasuri fără pauză: despre relația globalism-naționalism, despre criterionism, pansexua lism, suprarealism și paseism, am făcut ateliere suigeneris de traduceri (întrebându-ne dacă româna are limbaj porno sau
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
antropologice, dar, în același timp, acceptă că, fără o campanie multimedia susținută, se va alege praful de toate frumusețile încorporate în albumul cu pricina. Or, eu nu visez decât o, cel puțin, emisiune ca „România, te iubesc“, în care minunățiile oltenești de lemn de acum două, trei veacuri să-i calce pe bătături pe toți inconștienții diriguitori ai ortodoxiei locale. Să-i învețe o dată pentru totdeauna că, atunci când îți vine un ziarist să-ți filmeze bogățiile duhovnicești, nu-l tratezi ca
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
să se afle altundeva, să facă altceva, poate, chiar, să doarmă. Gata, știrile s-au isprăvit. Același glas plictisit îi invită pe auditori să asculte muzică populară. “Mai întâi, o melodie de joc din Bihor”, “Vă oferim, acum, o sârbă oltenească”, “Ascultați, în continuare, o horă de concert”... După care urmează alte și alte melodii, pe care nu le mai anunță nimeni. Crainicul fumează, probabil, o țigară, își face o cafea sau, pur și simplu, doarme. ... “Gugulan cu car cu mere
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
ora la care închidea ghișeul de bilete pentru autobuze din stație și își lua „pauza de masă“. Mânca pe banca aceea, din borcănelele ei. Se ducea și el atunci și-și lua prânzul. O jumătate de franzelă cu doi cârnați oltenești înfipți în carnea pâinii, între straturi de ceapă și muștar. Își potrivea în așa fel traseul, încât la ora prânzului să golească toaletele din părculețul de la spitalul lui Wintris. Lucra până apărea Smărăndița. Glumea cu Smărăndița. Vorbeau de una de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
descoperirilor funerare din Bazinul Bârladului este redus, fiind identic celui din etapa precedentă, când s-au găsit două morminte izolate (posibile părți ale unor cimitire). De această dată, vestigiile s-au descoperit în apropierea Haltei C.F.R. Dodești și la Vinețești-Cordeni (Oltenești). Dacă, pentru primul caz, este semnalată doar urna de incinerație a unui mormânt izolat ori, poate, rătăcit dintr-o necropolă, în celălalt avem de-a face cu un cimitir de incinerație, din care doar trei urne au fost găsite in
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
așezării de la Epureni, unde ceramica din faza finală a culturii Dridu se confundă cu cea de tip Răducăneni, fiind o evoluție normală spre un alt orizont cultural. Căldările amintite s-au găsit nu doar la Răducăneni ci și la Sipeni, Oltenești, Brădicești, Grumezoaia, Mălușteni sau în alte situri ale Moldovei. De altfel, elemente ale acestei culturi sunt semnalate pe parcursul secolului al XI-lea, când o mare parte din centrul Moldovei se afla sub influența culturii Răducăneni, ai cărei purtători erau reprezentanții
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe valea Stavnicului; Rateșul Cuzei și Rebricea, în valea Rebricei; Bunești-Bunești Averești, Crasna și Vinețești-Oltenești pe valea Crasnei; Codreni, Roșiești, Gara Roșiești și Gura Idrici, pe valea Idricii; Vlădia, Semenea-Dragomirești, Pogana, Tutova, Pogonești și Ivești, pe valea Tutovei; Curteni, Pâhna-Oltenești, Oltenești și Crețești, pe valea Lohanului; Oșești, Albești, Bălești, Fâstâci-Cozmești, Delești (jud. Vaslui), pe valea Stemnicului și multe altele, majoritatea în județele Vaslui, Bacău și Iași. Aceste văi, care au preluat numele afluentului datorită vecinătății, au strâns în cuprinsul lor multe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sunt prelinși, trăsături de influență slavă (veacurilor V-VI). Cercetare Gh. Coman, 1961. Materialul se află în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 289; Coman 1980c, p. 98; Teodor 1997c, p. 75. 43. Curteni (comuna Oltenești), județul Vaslui a) Râpa Negroaiei (Sud-Est de sat): în marginea sud-estică a satului, pe dreapta Lohanului, s-au identificat mai multe fragmente ceramice lucrate la roată, caracteristice secolelor VI-VII, VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Poenaru-Bordea, 1960. Materialul este la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Județean de Istorie Galați. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 121; Ilie, Nicu 2002, p. 25; Nicu, Ilie 2008, p. 204-207 (inclusiv notele 1, 5); Nicu, Ciobotaru, Ilie, Adamescu 2009, p. 319-320; Teodor, Ilie, Adamescu, Nicu, Ciobotaru, Cotoi 2010, p. 129-131. 84. Oltenești (comuna Oltenești), județul Vaslui a) Grădina lui Vasile Cârlan: în marginea estică a satului, în grădina cetățeanului V. Cârlan, s-au găsit fragmente de vase din veacurile VI-VII, VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1956. Materialul aparține Muzeului Județean
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Istorie Galați. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 121; Ilie, Nicu 2002, p. 25; Nicu, Ilie 2008, p. 204-207 (inclusiv notele 1, 5); Nicu, Ciobotaru, Ilie, Adamescu 2009, p. 319-320; Teodor, Ilie, Adamescu, Nicu, Ciobotaru, Cotoi 2010, p. 129-131. 84. Oltenești (comuna Oltenești), județul Vaslui a) Grădina lui Vasile Cârlan: în marginea estică a satului, în grădina cetățeanului V. Cârlan, s-au găsit fragmente de vase din veacurile VI-VII, VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1956. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
localității, s-au găsit fragmente ceramice din secolele V-VI. Cercetare Gh. Coman, 1968. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 75; Coman 1980c, p. 202; Teodor 1997c, p. 125. 87. Pâhna (comuna Oltenești), județul Vaslui a) Lutărie (Capul Dealului): pe pantele dealului din preajma Râurilor Crasna și Lohan s-au găsit fragmente ceramice, unele corodate, datate în secolele VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1965, 1978. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bosie”, aflat în apropiere, s-au găsit fragmente ceramice din secolele IX-X. Cercetare Gh. Coman și V. Trofin, 1971. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 246; Teodor 1997c, p. 154. 118. Târzii (comuna Oltenești), județul Vaslui a) Vatra satului: în apropierea bisericii din localitate s-au descoperit fragmente de vase, modelate la mână și la roata înceată, unele având decoruri de striuri orizontale și vălurite, specifice veacurilor VII-VIII, VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Șt. Stamate s-au identificat fragmente de vase din secolele IX-X și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1949, 1964. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 267; Teodor 1997c, p. 165. 130. Vinețești, fost Cordeni (comuna Oltenești), județul Vaslui a) Marginea nordică a satului: pe partea stângă a Râului Crasna s-au descoperit fragmente ceramice din veacurile VIII-IX. Cercetare D. Gh. Teodor, 1964. Materialul inedit se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
X-XI. Cercetare I. T. Sion, 1972. Materialul se află în colecția personală I. T. Sion, la Umbrărești. Bibliografie: Spinei 1985, p. 118, 203 (fig. 31/5-11, 13); Teodor 1997c, p. 161; Sion 1999, p. 6-23. 147. Vinețești, fost Cordeni (comuna Oltenești), județul Vaslui a) Popești: în marginea vestică a satului, în marginea viei fostului C.A.P., pe dreapta Râului Crasna, cu prilejul plantării viței de vie a fost distrus un cimitir de incinerație în urne. Sondajul efectuat în același an (1961
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
alchimic al privirii. Așa s-a Întâmplat, de pildă, cu Janet, care din moș nesuferit și plin de ticuri a deve- nit ceea ce fusese de fapt Întotdeauna - Janet. Închipuiți-vă un grăsun cu piciorușe subțiri, urechi groase cât niște cârnăciori oltenești, ochișori vicleni, Încadrați de ditamai rama neagră de ochelari, așezați deasupra unui nas proeminent, coroiat, vânăt. Șaman 49 Îmbrăcat În pijamaua sa cârpită din loc În loc (era cea mai confortabilă, din bumbac 100%, flaușat, nu avea de gând să renunțe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
cuptorul alchimic al privirii. Așa s-a întâmplat, de pildă, cu Janet, care din moș nesuferit și plin de ticuri a devenit ceea ce fusese de fapt întotdeauna - Janet. Închipuiți-vă un grăsun cu piciorușe subțiri, urechi groase cât niște cârnăciori oltenești, ochișori vicleni, încadrați de ditamai rama neagră de ochelari, așezați deasupra unui nas proeminent, coroiat, vânăt. Îmbrăcat în pijamaua sa cârpită din loc în loc (era cea mai confortabilă, din bumbac 100%, flaușat, nu avea de gând să renunțe la ea
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
trestiilor rațele sălbatece, păpurișul destramă un cîntec pe panglica nemișcării În ierburi alunecă tăciunii din privirea vulpilor bursucii se leagănă În adiere ca arbuștii pitpalacii Împletesc un șal din lumina sunetului, caprele negre fac alpinism oglindesc Înălțimile, ploaia dăruie scoarțe oltenești pămîntului; și plugurile fac dragoste cu țărîna, o mușcă, iepurii se pitesc la marginea zilei ca dovleceii, soarele dă mălai vrăbiilor e o bucurie În argint a vocilor Trimiterea la Francis Jammes s-a putut face fără dificultate, căci și
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
trestiilor rațele sălbatece, păpurișul destramă un cîntec pe panglicile nemișcării În ierburi alunecă tăciunii din privirea vulpilor bursucii se leagănă În adiere ca arbuștii pitpalacii Împletesc un șal din lumina sunetului, caprele negre fac alpinism, oglindesc Înălțimile, ploaia dăruie scoarțe oltenești pămîntului; și plugurile fac dragoste cu țărîna, o mușcă, iepurii se pitesc la marginea zilei ca dovleceii, soarele dă mălai vrăbiilor e o bucurie În argint a vocilor. Latura propriu-zis spectaculară, În sensul de Înscenare, e aici ca și absentă
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
un gard lung, făcut din panouri de prefabricate, acoperite cu o tencuială cenușie, grunjoasă. De înălțimea unui stat de om, panourile aveau traforate orificii în formă de romb, prilej de a privi înăuntru. Era un model stângaci, ca de covor oltenesc, dar de o liniaritate desăvârșită. Nu știm ce se afla pe malul celălalt, câtă vreme acest drum larg și totuși dosnic era și el un râu al uitării. Povestea noastră se petrece doar pe unul dintre maluri. Lui Maca măsurile
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
promițând restul mai târziu. Nu mai căpătă șampanie, în schimb masa fu ireproșabilă. Un singur lucru întristă puțin sufletul lui Hagienuș, conștiința că făcuse o faptă jignitoare pentru soția sa defunctă. Seara când se culca, înveșmîntat în imensa lui cămașă oltenească, se închina smerit și, cu ochii spre locul sicriașului, șoptea: "Iartă-mă!" Când ieșea pe stradă avea totdeauna în buzunar mărunțiș și unde vedea un cerșetor dădea îndată între doi și cinci lei, după împrejurare. Aceste practici religioase îi ușurară
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de funcționari conștiincioși în cultură, care scriau dimineață de dimineață și cu porția: Balzac, Thomas Mann, Julien Green, Sadoveanu, Eliade ― minimum șase-șapte pagini pe zi. Stilul meu e "heirupist", datorită succesiunii infinite de umori inegale. "Mă învîrt în jurul cozii" (expresie oltenească), pierd timpul, negociez cu mine, protestez amânând în fața iminenței, orice "termen" mă pune în stare de insurecție. Totul e de fapt o pregătire înfrigurată, un trac prelungit (care se poate întinde pe perioade de luni) în vederea așezării la masa de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Radio Iași și apoi profesor la Liceul Industrial Ștefan Procopiu din Vaslui. A colaborat cu schițe și povestiri la revistele Cronica (Iași), Ateneu (Bacău). A întemeiat și îndrumat revista LYSP a Liceului Industrial. JOMIR, Constantin, 6 februarie 1944, Vaslui (comuna Oltenești:, publicist și eseist. A urmat Liceul "Dimitrie Cantemir" din Breaza, Facultatea de Filologie din Bacău și Facultatea de Ziaristică. A fost profesor, apoi director la Școala Vinețești, comuna Oltenești, director de cămin cultural, iar din 1973 redactor la ziarul Piatra Neamț
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
LYSP a Liceului Industrial. JOMIR, Constantin, 6 februarie 1944, Vaslui (comuna Oltenești:, publicist și eseist. A urmat Liceul "Dimitrie Cantemir" din Breaza, Facultatea de Filologie din Bacău și Facultatea de Ziaristică. A fost profesor, apoi director la Școala Vinețești, comuna Oltenești, director de cămin cultural, iar din 1973 redactor la ziarul Piatra Neamț. Din 1998 membru al Uniunii 364 Vremea nouă din Vaslui. Din 1990, a fost redactor șef adjunct și redactor șef al periodicului Adevărul. A colaborat cu reportaje, articole și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
care oameni de cultură, artă, știință și oameni politici. Cutremurul ni i-au răpit pe marele actor Toma Caragiu, regizorul T.V. Alexandru Bocăneț, scriitoarea Veronica Porumbacu, poetul A.E.Baconschi, cântăreața de muzică ușoară Doina Badea, cântăreața de muzică populară oltenească Filofteia Lăcătușu și mulți alții care sunt mereu în inimile noastre. Dumnezeu să-i odihnească în pace! Tata era singur pentru că mama de doi ani plecase pe drumul veșniciei și îl veghea doar din ceruri. Noi cei 10 în aceeași
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]