1,798 matches
-
ΙΙ, 1, 110 3α/6. [25] Vezi Ierom.Teofan Mada, „Viața în Hristos după Sfântul Ioan Gură de Aur”, Ed.Agnos, Sibiu 2007. [26] Mantzaridi, op. Cit., p. 407. [27] Ibidem, p. 408. [28]Sf. Ioan Gură de Aur, La Ioan, Omilia 2, 5, PG 59, 36. [29] Despre a nu mărturisi public păcatele 1, PG 51, 354. La Geneză 1, 3, PG 53, 22. [30] Ι Ιoan 1,7. [31] „Legea lui Hristos este Legea libertății”, spune Sfântul Grigore Palama. Etosul
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
viața evlaviei la limitele măștii religioase, după ce în același lipsește autenticitatea caracterului moral evanghelic. [46] Sf. Maxim Mărturisitorul, „Diferite capete teologice și despre iconomie. Și despre virtute și răutate”. PG 90, 122 a-b. [47] Ibidem. [48] Sf. Macarie Egiptenul, „Omilii duhovnicești”, ΒΕΠ 41, 206. [49] Ibidem. [50] Ibidem. [51] Sf. Maxim Mărturisitorul, „Cuvânt ascetic”, PG 90, 953b. Vezi In.1, 12. [52] Ps.126, 1. [53] Cf. Sf. Simeon Noul Teolog, „Τάευρισκόμενα, Λόγος Τέταρτος”, Θεσσαλονίκη 1969, p. 43. [54] Sf.
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
turn preaînalt al privirilor cerești”, „înțeleptul tâlcuitor al celor teologicești”, „mărturisitor fără de frică al adevărului”. În acatist rostim următoarele cuvinte: „Pusu-te-a pe tine, Sfinte Vasile, Dumnezeu - Cuvântul, tărie bună Bisericii Sale, cel ce cu tunetul cuvintelor tale amuțești gurile ereticilor”. Omilia 22 către tineri - Autoritatea Sfântului Vasile în recomandările făcute celor tineri Atitudinea și gândirea Sfântului Vasile cel Mare față de relația culturii profane cu învățătura creștină reprezintă temeiuri semnificative în conturarea unei poziții echilibrate și înțelepte în această problematică deosebit de complexă
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
transfigurată de experiența sa duhovnicească și eclesială. Sfântul Vasile cel Mare nu recomandă sfaturi gratuite, detașate de experiența sa de viață. Puterea și revelația atitudinii exprimate de marele sfânt capadocian provin din asumarea cu maturitate a încercărilor vieții. În începutul Omiliei către tineri, Sfântul Vasile cel Mare subliniază că viața și experiența trăite de el îl legitimează în ceea ce recomandă. El afirmă: „Vârsta pe care o am, multele încercări prin care am trecut și participarea din destul și la bucuriile și
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
recomandărilor sale preocuparea constantă pentru viața veșnică. Asumând această atitudine, osteneala existentă în practicarea virtuților este motivată, întrucât cunoștința ca expresie a virtuții nu este trecătoare. Sfântul Vasile cel Mare îi îndeamnă pe nepoții săi (cei cărora se adresează prin Omilia către tineri) să aibă în vedere educația structurată pe adevărul viu care propovăduiește viața veșnică și virtutea. El mărturisește: „Pentru această viață veșnică v-aș îndemna să strângeți merinde, mișcând, după cum spune proverbul, orice piatră de unde ați putea avea folos
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
cea mai bună și să facem fapte de virtute, cu nădejdea că obișnuința va face plăcută o viață ca aceasta. E rușinos să pierdem prezentul, iar mai târziu să rechemăm trecutul, când căința nu ne mai folosește ”. Referindu-se la Omilia către tineri, patrologul I. G. Coman menționa: „Sfântul Vasile are pasiunea lucrurilor folositoare și fundamentale. Educatorul nostru enunță limpede principiile educației creștine. Munca, răbdarea, virtutea, înțelepciunea, domnia sufletului asupra trupului, viața trăită în perspectiva nemuririi, iată, în câteva cuvinte, ce
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
iată, în câteva cuvinte, ce îndeamnă pe nepoții săi Arhiepiscopul Cezareei. Educația preconizată de Sfântul Vasile cel Mare urmărea folosul practic, exercițiul neîntrerupt pentru atingerea scopului și monarhia absolută a spiritului. Este tocmai ce trebuie mai mult timpului de față”. Omilie la Psalmul 1 - Binele este împlinit prin credință, nu doar prin rațiune Opțiunea pentru virtute și consecvența în practicarea binelui nu sunt doar consecințe ale rațiunii analitice. Chiar dacă, în mod logic virtutea se prezintă ca o opțiune rezonabilă față de viața
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
ei trebuie să moară precum aceia, în afară de cazul în care condițiile externe ar cere acest lucru. Înseamnă însă că ei trebuie să trăiască cu adevărat creștinismul, străduindu-se până la moarte, după cum spune, pentru împlinirea Evangheliei în viața lor. Scrierile și omiliile Sfântului Vasile cel Mare constituie o invitație adresată nouă tuturor la a trăi o viață martirică, mărturisitoare, la a duce un mod de viață martiric. De mărturia pe care noi creștinii o dăm astăzi cu viața noastră depinde biruința împotriva
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
zile în care să postim ca să ne împărtășim. Ci se cuvine să se gândească și la cele pe care acest dumnezeiesc Părinte le menționează mai sus și mai jos în același cuvânt, precum și la cauza pentru care ține la această omilie. Fiindcă, așa cum afirmă ei, ea dovedește că dumnezeiescul Ioan Hrisostom limita întrebuințarea dumnezeieștii împărtășiri numai în ziua de Paști, lucru pe care vor să-l instituie acești apărători ai celor patruzeci de zile, atunci, potrivit opiniei lor, se cade ca
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
find potrivnic nu numai Apostolilor și Sinoadelor Ecumenice și locale și celorlalți purtători de Dumnezeu Părinți care tratează despre împărtășirea continuă, ci și lui însuși, deoarece tocmai el vorbește mai mult decât alții despre cuminecarea permanentă atât în multe alte omilii ale lui, cât și în aceasta zicând: "Așadar, nu-mi pune în fața acest lucru, ci arată-mi-l pe acela, și anume că așa a poruncit să facem Iisus Hristos, fiindcă eu îți arăt, dimpotrivă, că nu doar că nu
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
mai prăsnuiască cineva împreună cu iudeii, ci după echinocțiul de primavară, în zi de duminică, pentru ca să nu mai coincidă cu paștele iudaic. Cu toate acestea, unii au insistat în răul lor obicei, și acestora li se adresează dumnezeiescul Ioan Hrisostom în omilia aceasta, mustrându-i că disprețuiesc atația dumnezeiești Părinți numai din cauza răului lor obicei. Din aceasta cauză lăuda el atât de mult demnitatea dumnezeieștilor Părinți de la Sinodul I Ecumenic și le atribuie regula celor patruzeci de zile și spune că au
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
ha¬rului Duhului Sfânt în vede¬rea curățirii și sfințirii celor credincioși și a cosmosului în¬treg. Ele sunt indispensabile mân¬tuirii ca harul însuși. Referindu-se la darurile Du¬hu¬lui, Sfântul Ioan Gură de Aur spunea într-o omilie a sa la Ru¬salii: „Te întreb, care bu¬nă¬ta¬te din cele ce alcătuiesc mân¬tu¬¬irea noastră nu s-a înfăptuit prin Duhul Sfânt? Prin Sfântul Duh ne-am izbăvit de robie, am fost chemați la libertate
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
domnești, poemele regale, vechile cazanii, cultura ortodoxă. Peste vocea de clopot a primului mare Dascăl bisericesc Vasile cel Mare, răsunau pașii Mântuitorului în cadența serafică, care resfira nesfârșirea eterului. Sfântul Vasile cel Mare entuziasmat de autorul Genezei, își începe astfel Omilia I-a la capitolul I, versetul I al Facerii: „La început a făcut Dumnezeu cerul și pământul.” „Minunea gândului acestuia îmi oprește cuvântul. Ce să spun mai întâi? De unde să-mi încep tâlcuirea? Să vădesc deșertăciunea învățăturii filosofilor profani sau
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
spus mai întâi: „la început”, ca să nu socotească unii că lumea este fără de început. Apoi a adăugat: „a făcut”, ca să arate că ceea ce a făcut este o foarte mică parte din puterea creatoare a lui Dumnezeu.” (Sfântul Vasile cel Mare, Omilii la Hexameron. Traducere și note de Pr. Dumitru Fecioru. Ed. Sofia. Biserica Ortodoxă, București-2004, p. 14-15) Sfântul Grigorie de Nazianz cu emoția trăirii peste al cărui chip curat se prelinge lacrima surâsului ne ațintește privirea cu luare aminte asupra fenomenului
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
într-un glas, în care toată limba celor cerești, și a celor pământești, și a celor de dedesubt strigă că „Domn este Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu Tatăl!”, care este binecuvântat în vecii veciilor. Amin!” (Sfântul Grigorie de Nyssa, Omilii la Praznicele Împărătești. Traducere din lb. greacă veche Ierom. Agapie Corbu. Ed. Sf. Nectarie, Arad-2010, p. 42) Sfântul Ioan Gură de Aur-Patriarhul Constantinopolului și al întregii lumi, prin plăsmuirea sublimă a grăirii sale cu adevărat de aur, răsfrântă peste vatra
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
reprezentanți ai tradiției monahale din două zone și epoci istorice distincte, situate la extremitățile geografice și cronologice ale lumii bizantine: pe de o parte, din Palestina secolelor VII-VIII, de unde ne vin exegezele spirituale ale Sfântului Maxim Mărturisitorul († 662) și profundele omilii ale Sfinților Andrei Cretanul († 740) și Ioan Damaschinul († 749), iar, pe de altă parte, din zona Athosului isihast al secolului XIV, de unde provin omiliile și exegezele duhovnicești ale Sfinților Teolipt al Filadelfiei († 1322), Grigorie Sinaitul († 1347) și Grigorie Palama († 1359
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
din Palestina secolelor VII-VIII, de unde ne vin exegezele spirituale ale Sfântului Maxim Mărturisitorul († 662) și profundele omilii ale Sfinților Andrei Cretanul († 740) și Ioan Damaschinul († 749), iar, pe de altă parte, din zona Athosului isihast al secolului XIV, de unde provin omiliile și exegezele duhovnicești ale Sfinților Teolipt al Filadelfiei († 1322), Grigorie Sinaitul († 1347) și Grigorie Palama († 1359). La o privire mai atentă se poate observa că insistența pe misterul Schimbării la Față din partea acestor mari Părinți și teologi duhovnicești răsăriteni are
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
a transmite cultură, cît mai multă cultură, nu doar cele strict necesare în vederea mîntuirii. De aceea, la Părintele Constantin Voicescu, imaginea de catehet sau de învățător este mai proeminentă decât cea de omilet și liturghist. Genul preferat al Părintelui era omilia, în special omilia tematică. Nu se depărta niciodată de textul evanghelic, pe care-l tâlcuia cu răbdare, dar desprindea întotdeauna și o anumită temă, de obicei morală. Părintele Constantin Voicescu avea o preocupare aparte în cadrul predicilor morale, și anume evidențierea
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
cît mai multă cultură, nu doar cele strict necesare în vederea mîntuirii. De aceea, la Părintele Constantin Voicescu, imaginea de catehet sau de învățător este mai proeminentă decât cea de omilet și liturghist. Genul preferat al Părintelui era omilia, în special omilia tematică. Nu se depărta niciodată de textul evanghelic, pe care-l tâlcuia cu răbdare, dar desprindea întotdeauna și o anumită temă, de obicei morală. Părintele Constantin Voicescu avea o preocupare aparte în cadrul predicilor morale, și anume evidențierea virtuților: iubire, milostenie
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
al Bisericii Domnului; Bucură-te, trâmbița cea tare a adevărului; Bucură-te, cel ce ai avut râvna Apostolilor; Bucură-te, izvor al harului și al vindecărilor; Bucură-te, orator îndumnezeit al cuvintelor vieții; Bucură-te, că pline de har sunt omiliile tale, înțelept al cetății; Bucură-te, cel ce cureți sufletele de robia patimilor; Bucură-te, că potolești pornirile cele rele ale inimilor; Bucură-te, mare învățător al credincioșilor; Bucură-te, ascet tare, lui Hristos următor; Bucură-te, că mulți creștini
VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379231_a_380560]
-
a Vechiului și Noului Testament, cu adevărat împlinitoare a tuturor profețiilor, a adevărului Scripturilor insuflate de Dumnezeu, ceea ce ești carte vie și preacurată a lui Dumnezeu-Cuvântul, în care, fără de glas sau scriere, El se citește în fiece zi.,, (In Dorm., Omilia a IV-a, în: P.G. 97, 865A) Sf. Grigore Palama o preamărește: „Toată Scriptura cea insuflată de Dumnezeu a fost scrisă pentru Fecioara, care L-a adus pe lume pe Dumnezeu cel întrupat.” Sf. Ioan Damaschinul o supravenerează: ,,Pântecele sfânt
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
și manualelor de teologie, inițiat de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al BOR. „Odată cu informațiile ce privesc istoria și teoria predicii tratate în curs, studenții se pot folosi, iată, de aceste schițe, pentru ilustrarea practică a celor patru genuri ale predicii: omilia, predica tematică, panegiricul și pareneza (predica ocazională), mai ales în scopul alcătuirii predicilor la orele de seminar, pentru a le susține la Paraclisul Facultății, cu avizul cadrului didactic, dar și la parohii, cu binecuvântarea preotului paroh”, a remarcat autorul volumului
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT VASILE GORDON, VADEMECUM OMILETIC – 100 DE SCHIŢE PENTRU PREDICI – LA TOATE DUMINICILE ŞI SĂRBĂTORILE ANULUI, CU UN ADAOS DE 12 PARENEZE... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/381478_a_382807]
-
Cel ce le-a primit pe dânsele în sfântul, cel mai presus de ceruri și dumnezeiescul Său Jertfelnic...” În susținerea teoriei lor despre prefacerea cinstitelor daruri la cuvintele „Luați, mâncați...” și „Beți dintru acesta toți...”, romano-catolicii invocă un citat din Omilia I a Sfântului Ioan Gură de Aur despre trădarea lui Iuda, pe care-l interpretează tendențios ca argument împotriva Epiclezei. Iată cum sună textul Omiliei: „Cuvintele Acesta este Trupul Meu preface cele puse înainte, după cum cuvântul acela care zice: Creșteți
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
daruri la cuvintele „Luați, mâncați...” și „Beți dintru acesta toți...”, romano-catolicii invocă un citat din Omilia I a Sfântului Ioan Gură de Aur despre trădarea lui Iuda, pe care-l interpretează tendențios ca argument împotriva Epiclezei. Iată cum sună textul Omiliei: „Cuvintele Acesta este Trupul Meu preface cele puse înainte, după cum cuvântul acela care zice: Creșteți și vă înmulțiți, umpleți pământul... a fost rostit o singură dată, însă activează de-a pururea”[25]. Această imagine plastică este o simplă analogie a
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
rev. „Ortodoxia”, an. XII, nr. 1/1960, pag. 73 [24] Nicolae Cabasila, Tâlcuirea Dumnezeieștii Liturghii, cap. XLVII, traducere în limba română de Pr. Prof. Dr. Ene Braniște, E.I.B.M.B.O.R., București, 1989, pag. 99 [25] Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilia I despre trădarea lui Iuda, cap. IV, traducere în limba română de Episcopul Melchisedec al Romanului, în volumul „Șaizeci și patru de cuvinte sau predici ale celui dintru Sfinți Părintelui nostru Ioan Chrysostomul”, București, 1893, pag. 449 [26] Pr. Dr.
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]