498 matches
-
contaminează prezentul, iar viețile personajelor, blocate pe traseul acestui cordon ombilical cu inserția ascunsă Într-un rezervor de tragedie, respiră neputința. Răul ubicuu este În același timp evanescent, implacabil. Discursul indirect liber este singurul acces al personajului În afara vocii auctoriale omnisciente, dar el apare structurat la fel ca cel raportat, din segmente scurte, foarte explicite, care nu lasă nici un dincolo care ar putea capta interesul cititorului. Timpul verbal predilect este prezentul, obiectivant, astfel că rareori familiile de personaje sînt dispuse ierarhic
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
jazz destrămată În urma incendiului pus la cale ca un ritual de abluțiune, În primul roman, Cinéma e obsesia protagonistului celui de-al doilea roman), de artă. Nu faptul că sunt scrise la persoana Întâi - ce roman mai are astăzi narator omniscient, ce literatură mai crede În Realitate, sau În altceva decât În ea Însăși? - și nu punerea În abis provoacă simpatia cititorului, suprasaturat de tehnici scrpturale care de care mai sofisticate, de fragmentarism, violență, exhibiționism, revoltă, etc. ci poiezia, felul cum
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
narator, el recunoaște că scrie, face literatură, implicit, că se supune unor constrângeri. Meditativă și interogativă, problematizantă, „eseistică”, proza lui se definește în primul rând prin aceea că scriitorul își asumă - sau se preface a-și asuma - calitatea de narator omniscient. El nu relatează din perspectiva absolutului. Narează și descrie, asemenea lui Gide, Proust, Sartre sau Camil Petrescu, din perspectiva unui personaj, fără a-i atribui însă explicit acestuia funcția de „ambasador”. Autorul nu se lasă acoperit de narator. Narează el
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
asocierea unor noțiuni cu imagini poetice, care furnizează un temei universului bizar care ni se înfățișează, pentru a fi apoi dezvoltat de-a lungul întregului text. Numeroase povestiri SF trec astfel de la focalizarea zero (punctul de vedere al unui narator omniscient) la focalizarea internă (punctul de vedere al unui personaj), ceea ce are drept consecință faptul că le permite punctelor de vedere și tonalităților să varieze, trecând, de pildă, de la ironie la descrieri lirice. Personajele nu mai sunt simple instrumente narative, inspirate
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
impus celorlalte țări de către Uniunea Sovietică. 1. Președintele Consiliului de Stat, președintele Republicii (funcție creată de el), președintele Consiliului Național al Apărării și Comandant suprem al forțelor armate; rolul lui a trecut de la „primus inter pares”la acela de conducător omniscient, de partid, de stat, de popor. 2. „”în România se observa încercarea de aplicare a cadrului de mobilizare militară stalinist menit să conducă la atingerea unor obiective non-staliniste, precum construirea unei economii industriale «multilateral dezvoltate» prospere și competitive pe plan
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acesta nu era în acord cu deciziile lui. Cultul personalității pe care l a generat și l-a încurajat nu avea prea mult de-a face cu marxism-leninismul, ci poate cu cultura orientală, asiatică, a promovării figurii liderului unic și omniscient, omnipotent (Tismăneanu, 2005). Violența ideologiei marxist-leniniste însă legitimă propria violență și disprețul lui Ceaușescu și ale clanului său față de popor. Dând expresie acestui dispreț, în discursurile și documentele ultimului deceniu este lansată ideea promovării „omului de tip nou, multilateral dezvoltat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fug, iar femeia lui Lot, care se întoarce, este preschimbată în statuie de sare. Povestea lui Lycaon poate fi apropiată de precedenta. Și aici dezordinea oamenilor atrage dorința de a ști a unui un zeu care, nici el, nu este omniscient: zeul vrea să vadă cu ochii săi. Lycaon 150* (sau fiii săi, după unele versiuni) îi oferă zeului pe care îl găzduiește carne omenească. Zeus îi pedepsește transformându-i în lupi și provocând un potop care trebuie să înece toată
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
concrete. Resursele acordate comunei se cer a fi direct proporționale cu eforturile pe care aceasta trebuie să le întreprindă. Ucenicia vieții locale este plasată sub acest semn al limitării capacității de ingerință a unui stat omnipotent, stat demiurg ce modelează, omniscient, întreaga societate. Organizarea atentă a acestui transfer de competență este decisivă. Autoguvernarea este punctul de pornire a descoperirii parcursului civic. Ce este însă descentralizarea? Descentralizarea voiește lăsarea în mâna autorității locale a unei părți din atributele puterii publice. Nu ministerul
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
the Absolutist State, Verso, London - New York, 1979, pp. 29-32). `n teoria lui Foucault privind relația dintre cunoaștere și putere, aceasta din urmă este figurată ca puterea justițiară și ea se manifestă `n patru ipostaze diferite: „supliciul” (puterea omnipotentă), „pedeapsa” (puterea omniscientă), „disciplina” (puterea ordonatoare) și „`nchisoarea” (puterea educatoare). Vezi Michel Foucault, A supraveghea și a pedepsi. Nașterea `nchisorii, Editura Humanitas, București, 1997. Este evident că marxismul est-european nu mai prezintă atractivitate, deși urmele lăsate de regimurile de inspirație marxistă au lăsat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
spus: “Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, Dumnezeul lui Iacov” a dorit să arate că este vorba de un Dumnezeu viu, personal, Care intră în relație, Care comunică viu și cu forță cu oamenii. Acest Dumnezeu este însă imaterial și omniscient. Un astfel de Dumnezeu, care știe „cele de care aveți trebuință înainte ca să le cereți voi de la El”, nu mai are nevoie de o codificare a mesajului într-un semnal, nici de un canal de transmitere a semnalului și nici
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
de economie politică, Editura Casei Școalelor, București, 1927, vol. I, p. 62. 22 Mises subliniază fragilitatea ființei umane în raport cu lupta pe care o duce: ,,Teoria economică analizează omul real, așa slab și supus erorii cum este și nu ființa ideală, omniscientă și perfectă, așa cum nu sunt decât zeii". Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 77. 23 Nicolae Mărgineanu crede că: ,,Așadar stările de anxietate, marea nevroză modernă, nu sunt atât produsul unei frici morbide și dată
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cartea probabil nu credeți că textele care o alcătuiesc sunt scrise de personajele romanului și nu de mine.Veți crede poate că eu am inventat întîmplările. R.B: Dar v-ați păstrat totuși rolul de regizor, postura unei instanțe divine omnisciente care a pus totul în scenă. D.S.: Eu am fost analistul, cel care i-a așezat pe actanți pe canapeaua psihanalistului făcîndu-i să-și povestească aventurile lor amoroase sau secvențe ale căsniciei lor. Astfel a ieșit la suprafață și subconștientul
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
după Furtuna m-a trimis la "oamenii" lui Arcimboldo. De ce nu? Și un asemenea catarg poate să fie unul, dintre sute. Probabil, Shakespeare nu știa de Arcimboldo, cu toate că au fost contemporani. Dar sînt aproape sigură că Prospero e, cu adevărat, omniscient. Omul-carte/cărți pictat de Arcimboldo e la fel de ireal și de ridicul ca și omul-zarzavat, înfățișat de același. Sînt oameni ce provoacă și furtuni și utopii. Poate că de aceea noi nu mai citim, cu toții, cam aceleași cărți, deși din ce în ce mai multe
Ceasul, cărțile și utopia by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16636_a_17961]
-
știe. Și nici nu trebuie să știe, tot așa cum nu trebuie să știm cine e cu adevarat Bernard, ori ce se întîmplă în mintea lui Jean. Scriind un roman clasic, urmînd conștiincios toate preceptele genului, purtîndu-se deci precum un scriitor omniscient cum se cade, Troyat reflectă, oarecum trist, în orice caz resemnat, la imposibilitatea filozofica a omniscientei: ăDacă un ochi străin ar pătrunde în adîncurile noastre nebănuite, dacă n-ar mai rămîne nici un singur val de umbra în sufletul nostru, întregul
Banale tragedii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17632_a_18957]
-
adevarat Bernard, ori ce se întîmplă în mintea lui Jean. Scriind un roman clasic, urmînd conștiincios toate preceptele genului, purtîndu-se deci precum un scriitor omniscient cum se cade, Troyat reflectă, oarecum trist, în orice caz resemnat, la imposibilitatea filozofica a omniscientei: ăDacă un ochi străin ar pătrunde în adîncurile noastre nebănuite, dacă n-ar mai rămîne nici un singur val de umbra în sufletul nostru, întregul univers intim ar dispărea în acea lumină brutală, noi am înceta să mai fim noi înșine
Banale tragedii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17632_a_18957]
-
basmul cult; povestirea; nuvela istorică, fantastică, psihologică; romanul - tradițional, modern, obiectiv, subiectiv; romanul de până la al doilea război mondial, romanul de după al doilea război mondial). c. Structura textului narativ - instanțele comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor); - perspectiva narativă/ viziunea (narator omniscient, personaj-narator, narator "martor"); narațiunea la persoana I și a III-a; - construcția subiectului și a discursului narativ: acțiune, secvența narativă, episod, conflict, relații temporale și spațiale, momentele subiectului; povestire în ramă, alternanță, înlănțuire, incipit, final, elipsă, pauză descriptivă; - personajele - tipuri
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
basmul cult; povestirea; nuvelă istorică, fantastică, psihologică; românul - tradițional, modern, obiectiv, subiectiv; românul de până la al doilea război mondial, românul de dupa al doilea război mondial). c. Structura textului narativ - instanțele comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor); - perspectiva narativa/viziunea (narator omniscient, personaj-narator, narator "martor"); narațiunea la persoana I și a III-a; - construcția subiectului și a discursului narativ: acțiune, secvență narativa, episod, conflict, relații temporale și spațiale, momentele subiectului; povestire în râma, alternanta, înlănțuire, incipit, final, elipsa, pauză descriptiva; - personajele - tipuri
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
basmul cult; povestirea; nuvela istorică, fantastică, psihologică; romanul - tradițional, modern, obiectiv, subiectiv; romanul de până la al doilea război mondial, romanul de după al doilea război mondial). c. Structura textului narativ - instanțele comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor); - perspectiva narativă/ viziunea (narator omniscient, personaj-narator, narator "martor"); narațiunea la persoana I și a III-a; - construcția subiectului și a discursului narativ: acțiune, secvența narativă, episod, conflict, relații temporale și spațiale, momentele subiectului; povestire în ramă, alternanță, înlănțuire, incipit, final, elipsă, pauză descriptivă; - personajele - tipuri
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
basmul cult; povestirea; nuvelă istorică, fantastică, psihologică; românul - tradițional, modern, obiectiv, subiectiv; românul de până la al doilea război mondial, românul de dupa al doilea război mondial). c. Structura textului narativ - instanțele comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor); - perspectiva narativa/viziunea (narator omniscient, personaj-narator, narator "martor"); narațiunea la persoana I și a III-a; - construcția subiectului și a discursului narativ: acțiune, secvență narativa, episod, conflict, relații temporale și spațiale, momentele subiectului; povestire în râma, alternanta, înlănțuire, incipit, final, elipsa, pauză descriptiva; - personajele - tipuri
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
basmul cult; povestirea; nuvelă istorică, fantastică, psihologică; românul - tradițional, modern, obiectiv, subiectiv; românul de până la al doilea război mondial, românul de dupa al doilea război mondial). c. Structura textului narativ - instanțele comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor); - perspectiva narativa/viziunea (narator omniscient, personaj-narator, narator "martor"); narațiunea la persoana I și a III-a; - construcția subiectului și a discursului narativ: acțiune, secvență narativa, episod, conflict, relații temporale și spațiale, momentele subiectului; povestire în râma, alternanta, înlănțuire, incipit, final, elipsa, pauză descriptiva; - personajele - tipuri
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
propus: redefinirea distribuției ierarhice a rolurilor de creație, din perspectiva unei comunități de practică în care aportul colectiv este mai important decât viziunea unei singure voci. Această trăsătură reconfigurează gramatica de lucru în echipă și face ca mult veneratul cuvânt omniscient al regizorului să fie coborât la masa unui dialog de intenții, nevoi, preocupări, interese comune cu ale celor alături de care lucrează. Asistăm, cu o frecvență mai mare decât în urmă cu câțiva ani, la o re-dramatizare a procesului de construcție
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
adoptarea unor texte adiționale despre care se spune că depășesc sensul canonului originar Tripitaka. Mahayana trece peste idealul theravadin al lepădării durerii și al revelației personale a arhaților; ea îl înalță pe Buddha la statutul unei divinități eterne, omniprezente și omnisciente și creează un panteon de ființe cvasi-divine, bodhisattva, care se dedică autoperfecționării, înțelepciunii supreme și izbăvirii întregii lumi (oameni, animale, spirite și zei). Prin renunțarea la Nirvana imediată, bodhisattva își însușeșteo misiune mesianică. Mahayana face din Buddha un om-zeu idealizat
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
Răul este deci rezultatul liberei voințe. Apare însă o nouă problemă: dacă Dumnezeu (ca providență) știe ceea ce vor face oamenii în viitor, cum se mai poate numi acțiunea lor liberă? Aceeași întrebare se poate formula despre Dumnezeu însuși: dacă este omniscient, înseamnă aceasta că știe și ceea ce va face El însuși în viitor? Mai este acțiunea Sa una liberă? În cartea V a Consolării, Boethius se dovedește cât se poate de conștient de sensul augustinian al problemei libertății dar pare a
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
a fost distrusă intenționat, la fel ca în cazul lui Hugo. Istoricii literaturii sunt încă nedumeriți de această absență și presupun că, Zola a încercat poate să ascundă acest aspect care ar fi putut să-i discrediteze imaginea de «autor omniscient ». Cu toate acestea, Zola a făcut numeroase modificări după prima publicare. El deține o metodă originală: cum practic toate romanele sale apar la început în presă, sub formă de foileton, decupează de fiecare dată pagina și face corecturile direct pe
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
discret, al acțiunii se îmbină adesea cu episoade la care nu ar fi avut cum să participe și care au fost reconsitituite pe baza zvonurilor sau a intuiției. Unii critici vorbesc chiar de doi naratori, unul personaj, iar celălalt instanță omniscientă. În orice caz, dintre toate personajele romanului, G. are oportunitatea unică de a privi evenimentele în ansamblul lor, mai ales din postura de secretar și confident al lui Stepan Verhovenski, filozoful care va deveni în mod involuntar mentorul unei sângeroase
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]