468 matches
-
diftong, triftong; accentul - cacofonia; hipercorectitudinea - pronunțare/lectura nuanțată a enunțurilor (ton, pauză, intonație) Nivelul lexico-semantic - variante lexicale; câmpuri semantice - erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică - derivate și compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie) - sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor) - unități frazeologice (locuțiuni și expresii) - câmpuri semantice și rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise și orale - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de
ORDIN nr. 4.923 din 29 august 2013 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254733_a_256062]
-
diftong, triftong; accentul - cacofonia; hipercorectitudinea - pronunțare/lectura nuanțată a enunțurilor (ton, pauză, intonație) Nivelul lexico-semantic - variante lexicale; câmpuri semantice - erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică - derivate și compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie) - sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor) - unități frazeologice (locuțiuni și expresii) - câmpuri semantice și rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise și orale - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de
ORDIN nr. 4.923 din 29 august 2013 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254733_a_256062]
-
altele, altele se contesta sau intra în competiție, însă toate caută să demonstreze apartenența. Dacă ne uităm la fascism, apartenența la Europa este conturată asemănător termenilor camaraderiei: într-un ethos patriarhal masculinist, al afirmării prin agresiune, se tinde către o omonimie cu marile puteri fasciste ale timpului - Germania, Italia și Spania. Discursul național mai degrabă a sufocat decât a potentat orice teorie ce putea duce către un discurs decolonial, critic, emancipator. Cio-ran conturează foarte elocvent această viziune: intrare în istorie prin
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
destinat uneia dintre următoarele utilizări autorizate: (a) soi de struguri de masă, (b) soi pentru producția băuturilor spirtoase pe bază de vin, (c) soi pentru producția de struguri destinați stafidirii, (d) alte soiuri. 5. Clasificarea precizează și eventualele cazuri de omonimie pentru soiuri. 6. Numai soiurile care pot fi comercializate pe piață în cel puțin un stat membru conform Directivei 68/193/CEE pot fi incluse în clasificarea statelor membre. 7. Prin derogare de la alin. (6), un stat membru poate de
jrc4705as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89871_a_90658]
-
ghiocel = ghioc mic (‹ghioc + sufixul diminutival el) Notă: În niciuna dintre limbile romanice nu vom găsi aceeași formă internă a cuvântului „luceafăr” ca cea din limba română. În celelalte limbi romanice s-a pierdut această formă internă din cauză unei omonimii periculoase cu Lucifer (pierderea formei interne a cuvântului a survenit în urma unei traduceri greșite a Bibliei). (2) Asociațiile cu sensurile sau cu forma internă ale cuvintelor, faptul că cuvintele sunt acompaniate cu idei și emoții colaterale, în același fel în
Wilhelm von Humboldt () [Corola-website/Science/303504_a_304833]
-
denominație locală cunoscut și folosit de către membrii întregii colectivități în toate împrejurările. La baza acestui sistem a stat în primul rând relațiile de înrudire dintre indivizi, poreclele acestora sau a familiilor lor, ceea ce înlătură încurcăturile posibile produse de fenomenul de omonimie, excluzându-se astfel orice confuzie. Considerate în mod greșit ca nume de "batjocură", poreclele și respectiv supranumele, sunt expresii vii ale spiritului de observație și a simțului ironic popular, unele dintre acestea fiind menționate ca atare în trecut chiar și
Graiul comunei Racovița () [Corola-website/Science/309771_a_311100]
-
a III-a plural), iar exprimarea "Ele citește" este considerată greșită în limba literară. Totuși, la contactul dintre vorbitorii unor idiomuri diferite poate apărea impresia falsă a unor dezacorduri. De exemplu, în graiul muntean al limbii române verbele prezintă o omonimie generalizată între formele de singular și plural ale persoanei a III-a, la toate modurile personale și toate timpurile acestora. Ca urmare, în graiul muntean se spune "el are" și "ei are"; forma "ei au" lipsește în acest grai. Un
Acord (gramatică) () [Corola-website/Science/313056_a_314385]
-
a III-a, la toate modurile personale și toate timpurile acestora. Ca urmare, în graiul muntean se spune "el are" și "ei are"; forma "ei au" lipsește în acest grai. Un vorbitor al altui grai, în care nu există această omonimie generalizată, poate confunda o conjugare ca "ei are" cu un dezacord.
Acord (gramatică) () [Corola-website/Science/313056_a_314385]
-
În lingvistică, omonimia se referă la un grup de cuvinte care au aceeași ortografie și pronunție, dar au sensuri diferite. Starea unor cuvinte de a fi identice sau cvasi-identice în aspect și pronunție se numește "omonimie", iar cuvintele din această categorie se numesc
Omonimie () [Corola-website/Science/317519_a_318848]
-
În lingvistică, omonimia se referă la un grup de cuvinte care au aceeași ortografie și pronunție, dar au sensuri diferite. Starea unor cuvinte de a fi identice sau cvasi-identice în aspect și pronunție se numește "omonimie", iar cuvintele din această categorie se numesc omonime. Omonimul este un cuvânt care are aceeași formă și aceeași pronunție cu alt cuvânt sau cu alte cuvinte, de care diferă ca sens și ca origine. Cuvântul „omonim” provine din limba greacă
Omonimie () [Corola-website/Science/317519_a_318848]
-
au folosit prefixul "homo" ("ὁμο"), desemnând „la fel”, și sufixul "ṓnymos" ("ώνυμος"), însemnând „nume”. Se poate referi la două sau mai multe concepte lingvistice, care se desemnează „același nume”. Termenul este, ca atare, ambiguu și necesită dezambiguizare. Ambiguitatea termenului de omonimie poate fi clarificată urmărind tabelul alăturat în care "omonimia", "homografia", "homofonia", "heteronimia", "heterografia", "polisemia" și "capitonimia" sunt explicate separat, prin diferențiere, într-o modalitate cuantificată. Deloc surprinzător, pot exista neclarități sau ambiguități chiar în cazul unor surse considerate „sigure”. Intrarea
Omonimie () [Corola-website/Science/317519_a_318848]
-
sufixul "ṓnymos" ("ώνυμος"), însemnând „nume”. Se poate referi la două sau mai multe concepte lingvistice, care se desemnează „același nume”. Termenul este, ca atare, ambiguu și necesită dezambiguizare. Ambiguitatea termenului de omonimie poate fi clarificată urmărind tabelul alăturat în care "omonimia", "homografia", "homofonia", "heteronimia", "heterografia", "polisemia" și "capitonimia" sunt explicate separat, prin diferențiere, într-o modalitate cuantificată. Deloc surprinzător, pot exista neclarități sau ambiguități chiar în cazul unor surse considerate „sigure”. Intrarea pentru „omonime” în "Enciclopedia Britanica" (ediția a 14-a
Omonimie () [Corola-website/Science/317519_a_318848]
-
indica proveniența din Africa. Kentrosaurus a fost descris de către Edwin Hennig în 1915, dar la scurt timp, o controversă a apărut în legătură cu numele său, care este foarte similar cu cel al ceratopsianului Centrosaurus. În conformitate cu normele de nomenclatură biologică, care interzic omonimia, două animale nu pot avea același nume. Hennig redenumit stegosaurul în "Kentrurosaurus" ", în 1916, în timp ce paleontologul maghiar Franz Nopcsa a redenumit genul "Doryphorosaurus", în același an. În cazul în care o redenumire ar fi fost necesară, Hennig ar fi avut
Kentrosaurus () [Corola-website/Science/324999_a_326328]
-
de asemenea că polisemia depinde și de frecvența cuvintelor: cu cât un cuvânt este mai frecvent, cu atât are mai multe sensuri. Noțiunea de polisemie se opune altor două noțiuni. Una dintre acestea este monosemia, adică unicitatea sensului, cealaltă fiind omonimia. Chestiunea dacă în cazul a două cuvinte cu corp fonetic identic este vorba de polisemie sau de omonimie nu este totdeauna clară. Pe de altă parte, nu este totdeauna ușor de stabilit dacă un cuvânt are mai multe sensuri diferite
Polisemie () [Corola-website/Science/331285_a_332614]
-
are mai multe sensuri. Noțiunea de polisemie se opune altor două noțiuni. Una dintre acestea este monosemia, adică unicitatea sensului, cealaltă fiind omonimia. Chestiunea dacă în cazul a două cuvinte cu corp fonetic identic este vorba de polisemie sau de omonimie nu este totdeauna clară. Pe de altă parte, nu este totdeauna ușor de stabilit dacă un cuvânt are mai multe sensuri diferite sau doar un sens vag. Polisemia servește la îmbogățirea lexicului general, dar a fost deseori simțită ca o
Polisemie () [Corola-website/Science/331285_a_332614]
-
al acestuia. Se poate observa că uneori unul și același cuvânt este tratat diferit în dicționare diferite: într-unul apare ca polisemic, în altul ca omonim al altui cuvânt, din cauza faptului că nu totdeauna se poate distinge net polisemia de omonimie. S-au încercat diferite criterii pentru a face distincția, dar fiecare are limite. Unul din criterii ar fi etimologia. Dacă două cuvinte sunt identice, dar se știe sigur că provin de la două cuvinte diferite, sensurile lor fiind complet diferite, fără
Polisemie () [Corola-website/Science/331285_a_332614]
-
să denumească succesiv: În limba actuală, "toilette" continuă să fie polisemantic, având sensurile b), c), d) și, la plural, sensul g) ("les toilettes"). Schimbarea de sens se poate face prin procedee ca: În franceză, din cauza unor particularități ale evoluțiilor fonetice, omonimia este mai frecventă decât în celelalte limbi romanice. De exemplu, numai în franceza modernă s-a ajuns la omofone (în număr de șase) din șase cuvinte latine heterofone, care au dat în alte limbi romanice tot șase cuvinte heterofone: > "saint
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
Unele slogane se realizează cu procedee ale limbajului poetic, precum: Ca să fie atrăgător, sloganul tinde să fie spiritual, chiar umoristic, de aceea face apel la jocul de cuvinte bazat pe polisemie ("Se dă la tuse" - pentru un medicament) sau pe omonimie: "Lego développe l’égo" „Lego dezvoltă egoul”. În același scop se mai practică și deformarea conștientă a altor tipuri de unități frazeologice pentru a le transforma în slogan. Astfel, "Surpris en flagrants délices" lit. „Surpinși în flagrante delicii” (slogan pentru
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]