935 matches
-
6. Idem, Francesco Petrarca, Editura Tineretului, București, 1968. 7. Barthes, Roland, Romanul scriiturii, antologie, selecție de texte și traducere Adriana Babeți și Delia șepețean-Vasiliu, prefață de A. Babeți, postfață D. șepețean-Vasiliu, Editura Univers, București, 1987. 8. Bălan, Aurelia Mihailovici, Dicționar onomastic creștin. Repere etimologice și martirologice, Editura Minerva, București, 2003. 9. Berence, Fred, Renașterea italiană, vol. I II, traducere de Maria Carpov, cuvânt către cititor de Ion Pascadi, Editura Meridiane, București, 1969. 10. Bergin, Thomas G., An Introduction to Boccaccio, în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
merg la biserică. La întoarcerea acasă, invitau la masă pe rudele venite din alte sate, pe cunoscuți și pe străini. Atunci când gazdele purtau numele de botez ale patronului bisericii lor, petrecerea lua o mai mare amploare, fiind sărbătorită și ziua onomastică. Cu această ocazie, locuitorii din alte zone sosesc pe la casele gospodarilor și în special pe la cei ce-și „făceau patronul”. Petrecerile cu lăutari aveau loc seara când flăcăii organizau în cămine culturale și școli unde în schimbul unei taxe de intrare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Singura lor ocupație pare a fi aceea de a-și cultiva sufletul, de a spori virtuțile și de a trăi frumos, într-un otium perfect, într-o stare de dolce parlare. Notele acestea paseiste trădează 152 Aurelia Bălan Mihailovici, Dicționar onomastic creștin. Repere etimologice și martirologice, Editura Minerva, București, 2003, p. 351. 153 Giovanni Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 23. 63 nu doar un ideal al lui Giovanni Boccaccio, ci și o influență antică (poezia pastorală a lui Teocrit sau a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
puritate, spre o inocență pierdută. Călugărița din suita stareței este o persoană instruită, oferă ascultătorilor o poveste despre o donna angelicata, sfânta Cecilia, al cărei nume, mai exact etimologia și simbolistica, încearcă să-l explice, oferindu-ne un mic tratat onomastic. Sfera lecturilor unei monahii era strâns legată de spațiul bisericesc în care trăia și ni se pare firesc ca ea să relateze pelerinilor chaucerieni, petrecăreți și dezinvolți, viața unei sfinte, urmărind, cu siguranță, o finalitate moralizatoare. În afara povestirii spuse, cea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
6. Idem, Francesco Petrarca, Editura Tineretului, București, 1968. 7. Barthes, Roland, Romanul scriiturii, antologie, selecție de texte și traducere Adriana Babeți și Delia șepețean-Vasiliu, prefață de A. Babeți, postfață D. șepețean-Vasiliu, Editura Univers, București, 1987. 8. Bălan, Aurelia Mihailovici, Dicționar onomastic creștin. Repere etimologice și martirologice, Editura Minerva, București, 2003. 9. Berence, Fred, Renașterea italiană, vol. I II, traducere de Maria Carpov, cuvânt către cititor de Ion Pascadi, Editura Meridiane, București, 1969. 10. Bergin, Thomas G., An Introduction to Boccaccio, în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
asupra lui cultura a acționat ca o inoculare fecundă și profundă, structurând lăuntric o sensibilitate poetică pe care anii nu i-au atrofiat-o defel. Cine îl cunoaște pe traducătorul Zeletin sau pe medicul ce se ascunde în spatele acestui paravan onomastic știe câtă delicatețe autentică s-a adunat în firea unui intelectual care, conștient de altfel de valoarea lui, nu este dispus să renunțe la ochiul aristocratic, de aspră judecată valorică, cu care privește bâlciul cotidian al lumii noastre. Nu cred
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
superior al râului Bârlad; valorificarea informației documentare acumulate în studii genealogice; realizarea unor monografii locale și zonale (com. Horlești și com. Ipatele, jud. Iași, com. Vulturești și satul Gugești, jud. Vaslui, zona vitivinicolă Cotnari), cu accente pe istoria socială, instituțională, onomastică și cu exigență pentru Ținuta științifică a investigațiilor; editarea de izvoare documentare (Catagrafiile Moldovei). Numeroase premii și distincții. înregistrează o bibliografie impresionantă, 53 de recenzii, note, interviuri, evocări, 39 de studii și articole, 15 volume tipărite. Excepțional atașat de jud.
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
votiv cu familia lui Alexandru cel Bun, castelul de la Hunedoara ș.a. Cei lipsiți de reprezentări vizuale consacrate (cum a fost cazul cnezilor Gelu sau Menumorut), personajele secundare sau "poporul de rând" erau creionați în tiparul dârz al "realismului" socialist. Legendele onomastice (despre familia Corvineștilor) sau toponimice (despre București), pildele de tot felul, ca și nelipsitul dialog între povestitor și imaginarii săi nepoți au fost folosite de autor ca prilej de pendulare narativă între prezent și trecut, între lumi diferite, dar străbătute
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Pe baza acestei clasificări, putem afirma că aproape toate textele literare soljenițiene sunt ficțiuni autobiografice, în virtutea caracterului ambiguu al identificării naratorului sau personajului cu autorul. Într-o autobiografie, ce rezultă în urma unui pact autobiografic, această identificare se face sub aspect onomastic. Ficțiunea autobiografică, dimpotrivă, presupune un "pact romanesc"272 și o politică ambiguă de identificare a eroului cu autorul, ceea ce înseamnă că textul sugerează confundarea lor, dar distribuie, în mod egal, indicii de ficționalitate 273. În ce privește identitatea naratorului, pactul romanesc presupune
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
pentru care se confruntă cu dificultatea de a-și găsi un loc de muncă și de a se reintegra în societate în aceste condiții. Deja a fost depășită ideea că singurul criteriu de distincție între ficțiune și autobiografie este identitatea onomastică, ce reprezintă un element static. Ph. Gasparini susține că analiza trebuie să meargă mai departe, spre dinamica identității și să se studieze în ce fel romancierul autobiograf sugerează o analogie între construcția propriei identități și cea a eroului. Identitatea nu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
au confiscat și reflecțiile mele politice așternute pe hârtie și când, copleșiți de zăngănitul geamurilor la fiece explozie nemțească, mă împingeau repede spre ieșire, au răsunat pe neașteptate două cuvinte care îmi erau adresate cu fermitate [...]: Soljenițîn. Întoarce-te283. În afară de identitatea onomastică, în realizarea pactului autobiografic important este și paratextul, cu elementele sale subtitlul și prefața auctorială. Aceasta din urmă este echivalentă cu o declarație de intenție, furnizând informații asupra genezei operei, precizând utilitatea documentară și redarea fidelă a portretelor și a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
bunelor maniere (stimă, politețe, respect); Formarea și exersarea deprinderilor de comportare civilizată în mijloacele de transport în comun, instituții publice (teatru, stadion, parc, biserică); Formarea și exersarea unor comportamente adecvate și civilizate în ocazii speciale (în vizită, la biserică, zile onomastice, sărbători sociale, culturale); Arie tematică 1. Norme de comportare civilizată Salutul în raport de: momentul zilei, persoane, diferite ocazii și situații; Forma de salut: modalități de folosire, activități aplicative; Activități practice de folosire a formulelor d politețe în adresare (vă
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
Activități practice de folosire a formulelor d politețe în adresare (vă rog, îmi permiteți, mă scuzați etc.); Exersarea deprinderilor de comportare civilizată în instituții publice, activități culturale, artistice, sportive etc.; Formarea unor comportamente adecvate, civilizate în ocazii speciale (vizite, aniversări, onomastici, sărbători); Cunoașterea și folosirea corectă a formulelor de aprobare - dezaprobare verbală; Cunoașterea și respectarea emoțiilor proprii și ale altora (vesel, trist, timid); Activități de formare și educare a propriilor trăiri afective. 2. Relații de adaptare, integrare în micro și macrogrupuri
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
pentru a ne face temele. De asemenea, nu așteptăm să ne roage părinții pentru a ne face ordine în propria cameră și în lucrurile personale. Și aceasta, tot grija noastră trebuie să fie. De câte ori este ziua de naștere sau ziua onomastică a unui membru al familiei, nu uităm să-i spunem: „La mulți ani!” încă de dimineață. Dacă pentru persoana sărbătorită ceilalți membri ai familiei pregătesc o surpriză (un cadou, o petrecere, o excursie) le dăm o mână de ajutor după
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
din locuința noastră. Îi putem conduce până la lift, la ieșirea din bloc sau până la poartă. * Știm să oferim cadouri? De foarte multe ori primim și oferim cadouri. De regulă, oferim cadouri cu prilejul unor evenimente: la zile de naștere, zile onomastice, de 1 Martie și de 8 martie, la sărbătorile Crăciunului și ale Paștelui, la sărbătorirea unor evenimente cum ar fi: câștigarea unui concurs, reușita la examen, aniversarea unui număr de ani de la căsătorie, etc. Persoanelor apropiate le putem oferi oricând
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
acea zi. * Când oferim cadouri? Când suntem invitați de cineva care sărbătorește un eveniment. Cadoul îl oferim sărbătoritului (coleg, prieten, rudă, vecin). Este elegant să oferim un buchet de flori și mamei acestuia. Când este ziua de naștere sau ziua onomastică a celui mai bun prieten sau coleg. Acestora le putem oferi un mic dar, chiar dacă nu ne invită acasă pentru a sărbători evenimentul. Membrilor familiei noastre, ori de câte ori există un prilej. * Ce cadouri oferim? Când alegem un cadou ne gândim în
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
făcut mulți prieteni noi. Vă îmbrățișăm cu drag Ioana și Marin Trimitem felicitări scrise rudelor apropiate, prietenilor, doamnei învățătoare, profesorilor. De regulă, felicitările se trimit cu ocazia sărbătorilor de iarnă, a sărbătorilor de Paște, a zilei de naștere, a zilei onomastice. Când scriem o felicitare, avem grijă ca textul să fie scurt și să spunem cu ce ocazie adresăm felicitarea. Nu uităm să ne semnăm. Scrisoare către o instituție 10 septembrie 2001 București Către Editura Coresi, Mă numesc Ana Maria Bucescu
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
și naționalitatea unei ființe umane. Cei ce poartă aceste două elemente ascund, de fapt, o metastructura a unei etichete sociale și culturale. Decodarea numelui și naționalității poate fi interpretată prin conceptul de "triunghi din umbră" (Poruciuc 2005: 103-104): orice înțeles onomastic (apelativ) are un înțeles evocativ persistent (denominația unei persoane). Astfel, dincolo de orice individ unic se va afla întotdeauna un nivel al metasimbolului (Danesi 2002), pe care îl vom identifica în reprezentarea enunțului cu semnificațiile ascunse. Singură concretizare literară a numelui
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
stabilește că distincția dintre autor și narator marchează existența unui pact ficțional, indiferent de mulțimea coincidențelor cu planul (auto)biografic stricto sensu. În virtutea distincției dintre cele două euri, Proust nu mai găsea de cuviință să atribuie naratorului său o identitate onomastică complet diferită de aceea a autorului însuși, pe motiv că, oricum, omul nu e niciodată identic cu sine, în timp. La ce bun, atunci, camuflarea? Pe de altă parte, Marcel ("naratorul") își devoala, treptat, identitatea, devenind chiar autorul cărții trăite
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
bou" de la "beizadea" derivă antonomastic și "porecla" în cauză) și al unei "țiitoare" ajunse mai târziu nevasta armurierului și cunoscută tot sub un nume de împrumut ("deși-i uitasem numele, îmi mai aduceam aminte ca și de coana Lina"). Deghizamentul onomastic se datorează, nu-i greu de sesizat, unei interdicții magic-tabuizante, provenite probabil din credința că oamenii nu trăiesc, în timp, decât prin "poreclele" lor (numele sacru adoptat prin consens în comunitate și menit a desemna adevărata identitate a individului). Ca
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și de proximitatea morții. În schimb, aici se simte în largul său Lică, Don Juan-ul care cucerește femeile "luându-le pe toate de gușă", cu familiaritatea-i caracteristică, Lică, mahalagiul simpatic (similitudinea cu personajul din ciclul Halippilor nu-i doar onomastică), cu mustăcioara lui irezistibilă de erou de melodramă 68. Profitând de slăbiciunea femeii, ministrul încearcă să o domine psihologic și-i dezvăluie mobilul ascuns al comportamentului ei (iubirea pentru Bizu). Pozează chiar în victimă a frigidității soției, a cărei atitudine
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
identitatea reală sub niște nume de împrumut (Gică și Geta). Contrastul sugerează, vădit, imposibilitatea "comunicării" dintre "vis" și "realitate" ("trase storul ca să nu mai vadă urâțenia peisajului și se adânci în propriul lui trecut"). De altfel, tot sub o identitate onomastică falsă (Ida Schwartz) i se prezentase și lui, la început, Veronica, femeia pe care "divanul" amicilor vienezi i-o sortise în faimosul "giudeț" de la începutul romanului. Nu întâmplător, poetul va face mereu distincție între Veronica "reală" (o femeie oarecare, cu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lunii noiembrie, în cele două țări s-au desfășurat alegeri libere și Statele Unite au recunoscut ambele guverne 290. Însă situația din România nu era atît de ușor de rezolvat. Bucureștiul continua să fie agitat. Pe 8 noiembrie se sărbătorea ziua onomastică a regelui. Partidele Național-Țărănesc și Național-Liberal ceruseră permisiunea de a organiza o manifestație publică, pentru a-l aclama pe rege. Guvernul Groza a acceptat și mulțimea s-a adunat, pe data de opt. În ultimul minut, guvernul și-a retras
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
el: "Bă, ăsta e dat dracului tot ca ăla de vorbirăm noi: / Zi-i să-i zic, Clemenceanu ăla" ( În capătul trebii). În modul unui moment caragialian (Cum vorbesc țăranii), în Cine mai trece pe drum frapează un amuzant repertoriu onomastic, parțial bazat pe porecle. Pe drum se perindă: "Ai lui Flețu, / Al lui Fleașcă, / A lui Gârlă (...) / Roncicaica, / Coadă a lui Ceapă, / Sandu lui Ciurel, / Tăgărâlă, / Ai lui Mitrofan, / Al băiatului Măriei lui Didu, / Trașcă, / Ai lui Corniță, / Brânzanii" și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
5); necinste (5); părinți (5); bine (4); curat (4); dar (4); drept (4); stimă (4); alcool (3); apreciere (3); avere (3); bun (3); chef (3); curățenie (3); faimă (3); fericire (3); gratis (3); laudă (3); oameni (3); om bun (3); onomastică (3); prieteni (3); răsplată (3); rușine (3); sinceritate (3); suc (3); veselie (3); viață (3); zi de naștere (3); ajutor (2); căsătorie (2); darnic (2); demnitate (2); dorință (2); Dumnezeu (2); educație (2); justiție (2); merit (2); merite (2); mie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]