1,092 matches
-
nostru, anul VII, nr. 8, din septembrie 1933. 33TC "33" De la Congresul Asociațiunii pentru E.C.P.F.R., ținut la București la 13 mai a.c. ș1934țtc "De la Congresul Asociațiunii pentru E.C.P.F.R., ținut la București la 13 mai a.c. [1934]" Cuvântul d-nei Maria Baiulescu Onorat Congres, Mulțumesc distinsei și înțeleptei doamne Prezidente Generale Elena Meissner, care m-a onorat prin cuvinte elogioase a lua prezidiul, mă mărginesc însă numai a saluta această adunare în numele Uniunii femeilor române. Doamnelor! Salutul meu se concretizează în dorința de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
funcționare a societății și cum pot ei fi considerați stâlpii de susținere ai viitorului? Așa ceva nu este tolerabil, domnule Inspector, sfârși Arvon sugerându-i Inspectorului ce ar trebui să spună în continuare. Apoi își luă privirea de pe chipul imens al onoratei persoane și, îndreptându-și capul în partea opusă a clasei, își fixă ochii pentru o clipă în locul în care eram eu. Sângele îmi îngheță instantaneu în vene și se decongelă la fel de rapid. Mă văzuse! Oare chiar mă văzuse? De ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
spui nimănui. Știu că pot avea încredere în tine, dar n-aș vrea ca altcineva de la birou să știe despre asta. Îl urmăresc pe Ben cum își scoate ciorna scrisorii din mapă, iar când mi-o întinde, mă simt extrem de onorată că are încredere în mine. ― „Dragă Diana Macpherson“, citesc eu în șoaptă. „Re: Loc vacant pentru reporter de televiziune, anunțul din The Guardian de lunea trecută. Lucrez în prezent ca redactor-șef adjunct la Kilburn Herald, dar mi-ar plăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
înțelepți, vicleni și ascuțiți la minte încât nu trebuie să ne purtăm cu ei la fel cum ne purtăm cu celelalte popoare din Orient. Dar și noi suntem de aceeași părere. Tocmai pentru că suntem de aceeași părere, vă rugăm, prea onorați episcopi, să socotiți și următoarele. De vreme ce solii care au venit împreună cu părintele Velasco nu sunt trimiși oficiali, oricât de ademenitoare ar fi făgăduințele așternute în scrisoarea lor, cândva japonezii vor putea spune că toate acelea n-au fost făgăduințele împăratului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
refuza În continuare să se arate. Mai trecu o oră, și Încă una. În afara focului de tabără, În jur domnea bezna cea mai adâncă. Oamenii din Locul Fără Nume tăiară bambus și frunze ascuțite de palmier ca să le Împletească scaune onoraților lor oaspeți. Pată Neagră le spusese că străinilor nu le place să stea pe rogojini. Vaselină și Os-de-pește aduseră o grămadă de haine și le puseră pe jos. Arătară spre ele: Luați, luați. Hei, uite-mi polarul, spuse Rupert și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
șifonate, iar părul turtit, numai creste și vâlcele. Bucătarii distribuiră castroane de lemn cu orez, cu sos făcut din făină de orez, mazăre, praf de arahide, creveți uscați și ardei iute - toate aduse de Pată Neagră. Primii serviți au fost onorații oaspeți, iar locuitorii din Locul Fără Nume au stat la coadă În spatele lor. Câteva fete Începură să chicotească văzându-l pe Rupert, Întorcându-și privirea când se uită spre ele. O bătrână Îl apucă de cot și Încercă să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cânta și vom dansa În portul nostru tradițional. Vom vizita cele mai sfinte pagode și cele mai importante monumente din țara noastră frumoasă de aur. Și tot azi Îi vom Întâmpina În noul și modernul aeroport internațional din Mandalay pe onorații noștri oaspeți din America, ei ni se vor alătura pentru a-i căuta pe compatrioții și membrii familiilor lor. Un interpret traduse discursul În engleză pentru Mary Ellen Brookhyser Feingold Fong și Dot Fletcher. Cele două femei erau copleșite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
așa cum și-a propus, trăgându-și după el și gardianul, cum odinioară servitorii erau omorâți și îngropați la un loc cu suveranul, pentru a-l însoți în lungul drum fără întoarcere? Ce făceau servitorii în astfel de situații? Se simțeau onorați sau revoltați?..." Toamna căzu brusc peste urbe, cu interminabile ploi mărunte și reci și o dată cu ele dispărură și roiurile de țânțari. Spre norocul lui Filip, care era în agonie, Carol încetă și el fumigațiile cu pucioasă. Deci nu mie îmi
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
că trebuie să pleci, nu vrei să te duci de-aici fără să-ți satisfaci plăcerea, așa-i? Iar pentru asta sunt bună și eu: „Iapa tristă“ poate să-ți slujească scopul, de ce nu? Ba chiar trebuie să mă simt onorată. Da, bineînțeles; poftim, simte-te ca acasă, clarissime, o să vezi că o să-ți placă. Acum sunt obișnuită să-i consolez pe războinici! De două luni nu fac altceva, închipuie-ți! Ca pălmuit, Sebastianus se retrase. Deși era aproape întuneric, văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
așa cum și-a propus, trăgându-și după el și gardianul, cum odinioară servitorii erau omorâți și îngropați la un loc cu suveranul, pentru a-l însoți în lungul drum fără întoarcere? Ce făceau servitorii în astfel de situații? Se simțeau onorați sau revoltați?..." Toamna căzu brusc peste urbe, cu interminabile ploi mărunte și reci și o dată cu ele dispărură și roiurile de țânțari. Spre norocul lui Filip, care era în agonie, Carol încetă și el fumigațiile cu pucioasă. Deci nu mie îmi
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
fața către auditoriu dar nu reuși nici de data aceasta să recunoscuă pe nimeni, Își fixă mai bine poziția picioarelor ce erau legate În lanțuri, căutând să-i surprindă privirea judecătoarei, continuând cu o revoltă sfâșietoare, electrizând asistența. „Doamnă judecătoare, onorată instanță de recurs, doresc să faceți dreptate nu În lumina acuzării verbale a procurorului ci, În virtutea probelor dela dosar...! Indiferent, dacă Îmi veți mai da ori nu ani de Închisoare, Jur În prezența mulțimii din sala de judecată și În fața
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
instanță de recurs, doresc să faceți dreptate nu În lumina acuzării verbale a procurorului ci, În virtutea probelor dela dosar...! Indiferent, dacă Îmi veți mai da ori nu ani de Închisoare, Jur În prezența mulțimii din sala de judecată și În fața onoratului Tribunal, sunt nevinovat. Mulțumesc...!” Asistența din sala de recurs fu cuprinsă de o tăcere stânjenitoare În timp ce unele persoane se auzeau plângând. La rândul lor gardienii de pază a deținuților, priveau chiorâși la acest individ ce Îndrăznise să acuze sacrosanta persoană
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Sheba m-a luat să îmi arate atelierul ei de ceramică de la subsol. — Richard e foarte impresionat de tine, a zis ea, în timp ce mă conducea pe scări. Nu vorbește niciodată cu nimeni despre cartea lui. M-am chinuit să par onorată. Ne aflam acum într-o cameră mare, care mirosea ușor a igrasie. Era văruită în galben șofran și er prevăzută cu un cuptor și o roată de olărit. Pe un perete erau rafturi pe care erau expuse lucrările Shebei. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
acum încolo și încoace umblu așa (cu părul încărunțit în toate părțile) fără tragere de inimă și adus de spate fără să pricep limba despicată crescută la sân sub un clopot de sticlă (pledez nevinovat dar mă apuc de hoție onorată instanță). Netam-nesam Țopăiam (după ce te-am cunoscut cândva) pe-un picior subțire de plai fericit precum gașca de suflete trăitoare în rai (eram în cerul/spitalul al nouălea/nr.9) am strigat răspicat înroșindu-le fețele meselor cu vinul vărsat
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
așa, că te simt că o iubești. Eu sunt Nicoleta, zise întinzând mâna pe care tocmai i-o sărutasem cu câteva clipe înainte. Eu sunt Gonzales, i-am răspuns strângând acea mână cu un soi de recunoștință, fiindcă mă simțeam onorat că-mi vorbise, că nu crezuse în etichetele pe care le aveam puse pe haine ca dungile pe zeghe și simțeam în acele momente că am totuși o șansă să mă arăt lumii așa cum sunt, fără prea multe cuvinte, fără
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
le rânduiește. Întru asta, badea Toma nu se înșela. O scrisoare de la pădure, în vremea asta, arăta stăpânilor că acolo s-a petrecut o dramă, fie între oameni, fie între sălbătăciuni. Iată transcripția răvașului, după varianta celor trei vânători: prea onorate domnule doctor ieronim dragu avocat în sibiu țara româniei aflați vă rog că al nostru camerad ursake nicula zis culi a avut o întâmplare cum pe lume nu sa pomenit nici încarteluia licsan drumachi donuses crie asemenea întâmplare cum a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
trăsături fine și barbă albă ca un colier în jurul chipului, care a recunoscut-o pe dată pe soața mea, în pofida celor zece ani scurși, și care a strâns-o la piept. Mi se adresă în arabă, spunând că se simte onorat să-mi ofere găzduire în umila lui locuință. Hiba mi-l prezentă ca fiind unchiul său din partea tatălui; despre mine, spuse că eram stăpânul ei, ceea ce era desigur adevărul gol-goluț, dar nu mai însemna absolut nimic, date fiind împrejurările. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
tinere", ca Drăgănescu, parc-am fi băieți de prăvălie! Îndată ce a luat în primire direcția, Jujucă ne-a convocat, pe profesori și pe elevi, în sala de Gimnastică, și, după multă vorbărie, ne-a spus următoarele: ― Domnilor profesori și băiețași, onoratul Minister a știut de ce mi-a încredințat mie direcția acestui liceu: pentru că, fiindcă... deoarece... întrucît... așadar... prin urmare... Și Jujucă s-a dovedit în scurtă vreme a fi un om cu totul lipsit de inimă și de înțelegere! CAPITOLUL XIII
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
capitală... și nu mă gândesc numai la faptul că băieții sânt în clasa a VIII-a și că-i așteaptă bacalaureatul, ci mă gândesc și la părinții lor, care au cheltuit și au făcut sacrificii ca să-i țină în școală. ― Onoratul Minister, începu Jujucă să se autotămîieze, când mi-a încredințat direcția... ― Ia mai lasă-mă, domnule, cu Onoratul Minister... Cer eu să se înainteze actele anchetei Onoratului Minister, care să hotărască, pentru că văd că noi degeaba ne străduim să ajungem
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
-i așteaptă bacalaureatul, ci mă gândesc și la părinții lor, care au cheltuit și au făcut sacrificii ca să-i țină în școală. ― Onoratul Minister, începu Jujucă să se autotămîieze, când mi-a încredințat direcția... ― Ia mai lasă-mă, domnule, cu Onoratul Minister... Cer eu să se înainteze actele anchetei Onoratului Minister, care să hotărască, pentru că văd că noi degeaba ne străduim să ajungem la un rezultat! În cele din urmă s-a cerut avizul Ministerului Instrucțiunii Publice! Din nou emoții, înfrigurări
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
lor, care au cheltuit și au făcut sacrificii ca să-i țină în școală. ― Onoratul Minister, începu Jujucă să se autotămîieze, când mi-a încredințat direcția... ― Ia mai lasă-mă, domnule, cu Onoratul Minister... Cer eu să se înainteze actele anchetei Onoratului Minister, care să hotărască, pentru că văd că noi degeaba ne străduim să ajungem la un rezultat! În cele din urmă s-a cerut avizul Ministerului Instrucțiunii Publice! Din nou emoții, înfrigurări, frământări nemaipomenite, în așteptarea sentinței ce o va da
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
o plecăciune. Vocea-i e plină de încântare când spune: — Sunt mândră să fiu rudă imperială. Înainte să apuc să vorbesc cu Rong, un eunuc de afară anunță: — Ducele Kuei Hsiang a venit să o vadă pe doamna Yehonala. — Sunt onorată. De data asta, cuvintele îmi zboară cu ușurință de pe buze. Fratele meu se încurcă: — Orhideea... ăăă, doamnă... doamnă Yehonala, Majestatea Sa... ăăă... Majestatea Sa, împăratul Hsien Feng... Întâi de toate, în genunchi, îi corectează mama manierele. Kuei Hsiang își îndreaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Dar e o risipă atât de mare! — Nu, nu veți risipi nimic, doamnă. Puteți întotdeauna să le dăruiți mâncarea slujitorilor. Sclavilor le este foame și nu li se dă niciodată să mănânce suficient. Se vor supăra? — Nu, se vor simți onorați. — Bucătăria nu prepară mâncare și pentru voi? Noi mâncăm ce mănâncă și caii, numai că, prin comparație, cantitatea e mai mică. Rația mea e de trei igname pe zi. Mănânc cât pot. Aud sunetul pe care-l fac fălcile mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
sicriului imperial. De asemenea, împăratul îi acordă prințului Kung permisiunea de a-și aduce omagiul Majestăților Lor împărătesele. După ce aude vocea lui Tung Chih, tânărul meu eunuc, Lien-ying fuge afară. Se aruncă la pământ între prințul Kung și Su Shun: — Onorate consilier, Majestatea Sa, împăratul Tung Chih l-a convocat pe prințul Kung! — Dorește vreunul dintre marii consilieri să mă însoțească pentru a le întâlni pe Majestățile Lor? Prințul Kung se întoarce spre Su Shun: Ca să vă asigurați că tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
vi s-a făcut pielea de găină pe mâini aflând că voi, niște neînsemnați, locuiți din vrerea divină (adică a lui Dumnezeu) sau din voia Întâmplării taman În buricul buricelor lumii. Lecțiile care vor urma sunt rezultatul inițiativei mature a onoratului Consiliu Local, dar mai ales a domnului Primar, om cu aleasă educație și gospodar destoinic. Domnia Sa a considerat că e bine să știți de unde vă trageți... Să iasă afară dobitocul care a zis „din burta mamii”! Nu mă obligați acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]