KorAP: Find »[drukola/base=operă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...4369 >

109,206 matches

Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784

în felul său, nefiind vorba, la contemporanul marelui dramaturg, de imitarea acestuia. Fără a se erija într-un exeget al operei marelui clasic, Gheorghe Filip nu face altceva decât să-și expună propriile opinii, acelea ale unui cititor fidel al operei clasicului, operă devenită „carte de căpătâi” pentru contemporanul nostru, totodată avizat, alegându-și ca obiectiv „lumea lui Caragiale”, după cum însuși recunoaște în „Cuvânt lămuritor”: „Ne-au interesat numai reacțiile umane, resorturile care fac atât de vie și de complexă lumea

LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
său, nefiind vorba, la contemporanul marelui dramaturg, de imitarea acestuia. Fără a se erija într-un exeget al operei marelui clasic, Gheorghe Filip nu face altceva decât să-și expună propriile opinii, acelea ale unui cititor fidel al operei clasicului, operă devenită „carte de căpătâi” pentru contemporanul nostru, totodată avizat, alegându-și ca obiectiv „lumea lui Caragiale”, după cum însuși recunoaște în „Cuvânt lămuritor”: „Ne-au interesat numai reacțiile umane, resorturile care fac atât de vie și de complexă lumea lui...”. Procedând

LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
politici, negustorii cu un foarte ridicat simț al „onoarei de familist” pe care le-o apără chiriacii ținându-le nevestele în brațe, „revoluționarii”, precum Coriolan Drăgănescu, „infatigabilele silfide” Zoe Trahanache și Mița Baston („fiică din popor și [...] republicană”) reprezintă fauna operei caragialiene, fiindu-le evidențiate trăsăturile specifice prin relevarea limbajului, a comportamentului, a preocupărilor și a relațiilor lor. Două capitole din eseu se ocupă de tipul dascălului, eseistul fiind ferm convins că autorul „Bacalaureatului” îl tratează pe acest personaj ca pe

LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
Emil Banu) nu putea să nu fie atras de cel mai reprezentativ dramaturg român, un adevărat geniu al literaturii de acest fel, autor al unor comedii nemuritoare și teoretician avizat al teatrului - I.L. Caragiale. O primă concretizare a interesului pentru opera caragialiană a constituit-o studiul „Caragiale și «eternul feminin» - dame, madame, eroine (o fizio-caracterologie-epică și teatrală”, eseu critic publicat în anul 2002 la propria editură, studiu în care, într-un stil inimitabil, concis și deosebit de expresiv prin șarjele umoristice, autorul

LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
publicat în anul 2002 la propria editură, studiu în care, într-un stil inimitabil, concis și deosebit de expresiv prin șarjele umoristice, autorul trece în revistă «figuri și personaje feminine» care îl urmăresc o viață pe cititorul nemuritoarei și mereu actualei opere cargialiene, oferind o lectură plăcută prin umor, expresivitate, concizie și ... spiritul caragialian. Într-un Cuvânt-înainte, «„Avansuri” sentimental-biografice» (în care face o legătură între „antecedentele biografice” tematice ale lui Caragiale și lumea feminină a operei sale), eseistul evidențiază locul și rolul

LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
pe cititorul nemuritoarei și mereu actualei opere cargialiene, oferind o lectură plăcută prin umor, expresivitate, concizie și ... spiritul caragialian. Într-un Cuvânt-înainte, «„Avansuri” sentimental-biografice» (în care face o legătură între „antecedentele biografice” tematice ale lui Caragiale și lumea feminină a operei sale), eseistul evidențiază locul și rolul „d(o)am(n)elor” în societate și în familie, precum și felul în care acestea reușesc să treacă în prim-plan, deși au statutul de „persoane distribuite, de regulă, în plan secund, după eroii-bărbați

LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
și din creațiile dramatice, cu deosebire din comedii, într-un stil inimitabil, concis și deosebit de expresiv prin șarjele umoristice, autorul trece în revistă „figuri și personaje feminine” care îl urmăresc întreaga viață pe oricare cititor al nemuritoarei și mereu actualei opere caragialiene. Eseistul nu scapă din vedere kitsch-ul care caracterizează aproape întreaga lume lume a scrierilor „Maestrului”, cosmopolitismul „cucoanelor”, „onorabilitatea” Zoei, a Vetei și a tuturor damelor din high-life sau de la mahala cu „aere de lume și veleități de femei

LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
lor” și, totodată, aduce un binemeritat omagiu marilor actrițe din teatrul românesc care au dat viață personajelor caragialiene, lista „ambasadoarelor contemporane” cuprinzând numele celor care le „fac să trăiască perpetuu, pentru zeci de generații”. Dar, interesul și pasiunea eseistului pentru opera lui Caragiale și nevoia de documentare s-a extins și la exegeza caragialiană, citind tot ceea ce s-a scris despre el și despre scrierile sale încă din timpul vieții și până la momentul respectiv. Consecința acestor lecturi se va materializa într-

LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
acestor lecturi se va materializa într-o altă lucrare eseistică dedicată Maestrului în anul 2012 - „Caragiale în grădina publică - reverențe și «mofturi» critice” -, publicată la Editura Global, fiind o trecere în revistă a celor mai diverse opinii, mai ales despre opera scriitorului. Lucrarea este concepută în două mari părți, prima având șase subcapitole referitoare la scriitorul și publicistul Caragiale, cea de a doua având ca obiect reprezentarea scenică și cinematografică a operelor caragialiene. Debutând cu un motto reprezentând versurile - închinare aparținând

LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
revistă a celor mai diverse opinii, mai ales despre opera scriitorului. Lucrarea este concepută în două mari părți, prima având șase subcapitole referitoare la scriitorul și publicistul Caragiale, cea de a doua având ca obiect reprezentarea scenică și cinematografică a operelor caragialiene. Debutând cu un motto reprezentând versurile - închinare aparținând lui Șt. Cazimir (,,Sub cerul vast al pălăriei sale,/ Pășim cu toții, sinceri și onești,/ Mărire ție, I.L.Caragiale,/ Cu noi ai fost, cu noi vei fi și ești!”), o scurtă odă

LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
și care ne sugerează, oarecum, și semnificația titlului studiului de față. I.L.Caragiale a fost, este și va fi întotdeauna în ,,grădina publică”, în mijlocul nostru, cititori și exegeți, și se deschide în fața lectorului/spectatorului, descoperind cele două alei principale ale operei - literară și teatrală - cinematografică - unde, pe rând, câte un ,,ghid” avizat ne va conduce spre cunoașterea, înțelegerea și savurarea universului caragialian, desigur cu ajutorul unui ,,regizor”, nimeni altcineva decât Ștefan Vida Marinescu. Un prim subcapitol al celei dintâi părți (Profilaxia în contra

LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
cam din aceeași perioadă să releve „alienarea și tragi comicul[...]cu aer de farsă neagră”. Etapizarea creației caragialiene se încheie cu „epica de inspirație folclorică[...]unde comicul e convertit în tragic, iar realul are pete fantastice.” Părerea lui ȘVM despre opera caragialiană este aceea că ,,este, certamente, comică” și că are ca fundament principiile clasicismului, iar Scriitorul este un „geniu histrionic”, cu o ,,evidentă instabilitate parodică”, dictonul ,,ridendo castigat mores” aflându-se la baza comicului, implicând ,,inteligență[...]distanțare și conștiință a

LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
și statul burghez care ,,nu e interesat (realmente) de cultură, ci de aservirea culturii în scopuri de partid, indiferent de culoarea acestuia”. Așa cum, de altfel, au afirmat și alți exegeți, ,,jurnalistica (lui Caragiale, n.n.) reprezintă una din componentele ei (ale operei, n.n.) solide și de o anume autonomie artistică” (Mircea Tomuș), și ȘVM consideră că aceasta ,,este o activitate gazetărească vie, substanțială și diversă”, deoarece ,,presa a fost o mare pasiune pentru scriitorul Caragiale și un veritabil motiv literar. Autodefinitoriu”. Un

LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
pictură, păstrând același ,,ton[...]ironic, autoironic, umoristic, cu morală și tâlc, mai mereu satiric ori sarcastic”. Cel mai consistent subcapitol al acestei prime părți este cel în care ȘVM trece în revistă principalele puncte de vedere ale exegeților vieții și operei lui I.L.Caragiale, fără o anumită ordine, subcapitol intitulat sugestiv Zoon Critikon: De la Gherea și Maiorescu la Șt. Cazimir și Dan C. Mihăilescu (o terapie extensivă). Titlul nu este deloc fortuit, deoarece, dincolo de faptul că stârnește curiozitatea (și uneori nedumerirea

LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
anumită ordine, subcapitol intitulat sugestiv Zoon Critikon: De la Gherea și Maiorescu la Șt. Cazimir și Dan C. Mihăilescu (o terapie extensivă). Titlul nu este deloc fortuit, deoarece, dincolo de faptul că stârnește curiozitatea (și uneori nedumerirea) cititorului, are o anumită semnificație: opera lui Caragiale este ,,oul” pe ca l-au ,,clocit”/îl ,,clocesc” exegeții pentru a înțelege, explica, valoriza și împărtăși cititorului intențiile, mijloacele de realizare a acestora, în ultimă instanță, mesajul operei caragialiene, toate fiind supuse unui tratament pe larg, fără

LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
curiozitatea (și uneori nedumerirea) cititorului, are o anumită semnificație: opera lui Caragiale este ,,oul” pe ca l-au ,,clocit”/îl ,,clocesc” exegeții pentru a înțelege, explica, valoriza și împărtăși cititorului intențiile, mijloacele de realizare a acestora, în ultimă instanță, mesajul operei caragialiene, toate fiind supuse unui tratament pe larg, fără a intra în amănunt. Eseul analizează scrierile a peste 40 de exegeți, ceea ce subliniază acribia cu care a fost gândită și elaborată această lucrare, pe baza unei documentări exhaustive, eseistul citind

LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
ceea ce subliniază acribia cu care a fost gândită și elaborată această lucrare, pe baza unei documentări exhaustive, eseistul citind aproape toate lucrările referitoare la marele dramaturg. Cea de a doua parte cuprinde câteva aspecte privind reprezentarea scenică și cinematografică a operei caragialiene. Un prim articol cuprinde prezentarea eseului „Caragiale și Preda - de la limbaj la pelicula impresionantă”, o lucrare de masterat aparținând Aurei-Clara Marinescu, care vizează „relația text-imagine, translația de la cuvânt la pelicula filmică” a două opere ale celor doi mari scriitori

LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
reprezentarea scenică și cinematografică a operei caragialiene. Un prim articol cuprinde prezentarea eseului „Caragiale și Preda - de la limbaj la pelicula impresionantă”, o lucrare de masterat aparținând Aurei-Clara Marinescu, care vizează „relația text-imagine, translația de la cuvânt la pelicula filmică” a două opere ale celor doi mari scriitori români (,,D-ale carnavalului” și, respectiv, ,,Moromeții”), în regia lui Lucian Pintilie (sub titlul ,,De ce trag clopotele, Mitică?”) și Stere Gulea (care a păstrat titlul romanului și în film). Citând diverse surse, eseista explică diferențele

LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
carnavalului” și, respectiv, ,,Moromeții”), în regia lui Lucian Pintilie (sub titlul ,,De ce trag clopotele, Mitică?”) și Stere Gulea (care a păstrat titlul romanului și în film). Citând diverse surse, eseista explică diferențele dintre ,,limbajul filmic, cu multiple funcții”, și limbajul operei literare, analizând, în capitole diferite, cele două capodopere cinematografice. Se remarcă asemănarea dintre personajele principale ale filmelor, întrucât ,,Mitică e contagios pentru Ilie Moromete, în privința ironiei, a disimulării, ca joc superior”. ȘVM subliniază valoarea eseului, acesta fiind ,,o pledoarie convingătoare

LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
de sfârșit de secol”. Există și o scurtă parte a treia datorată profesorului Ștefan Marinescu, în care face o trecere în revistă a felului în care este reprezentat I.L.Caragiale în manualele de liceu, nefiind întru totul de acord cu operele selectate de autorii manualelor și nici cu multe dintre analizele propuse elevilor din varii motive. Iată, deci, o a doua carte dedicată geniului dramaturgiei românești ca argument al empatiei sale crescânde, în care ȘVM face ,,critica criticii” și, că, pentru

LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
sale crescânde, în care ȘVM face ,,critica criticii” și, că, pentru orice proiect pune în practică, dă dovadă de respect, atât pentru personalitatea despre care vorbește, cât și pentru cititorii săi. I se potrivește perfect afirmația lui Caragiale: ,,Sunt fiul operelor mele, al căror tată sunt.” NICOLAE DINA ALEXANDRIA - TELEORMAN Referință Bibliografică: LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI / Nicolae Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2352, Anul VII, 09 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nicolae Dina : Toate

LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
Corola-blog/BlogPost/359066_a_360395

1997 G. Coșbuc Pentru unii, ieșirea la pensie este asociată cu ideea că nu trebuie să mai .faci nimic. În considerentul nostru. aste o falsă înțelegere a fenomenului pensionarii. Istoria omenirii arată că foarte mulți „bătrâni” au creat încă multe opere la o vârstă înaintată și menționez două nume străine: G.B. SHAW (1858 - 1950) și JAN SIBBELIUS (1865 - 1957), iar dintre români C.I.PARHON (1874 - 1969) și ANA ASLAN {1897- 1988). Enumerarea ar putea fi desigur mai lungă. Luând drept deviza

„0 LUPTĂ-I VIATA, DECI TE LUPTĂ” de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_0_lupta_i_viata_deci_te_lupta_mihai_leonte_1349079481.html [Corola-blog/BlogPost/359066_a_360395]
Corola-blog/BlogPost/95887_a_97179

Restaurant TAGO - pizza, pastă, grill este un local din Iași deschis de câteva zile în fosta “Cofetărie Opera” (de pe Strada I.C. Brătianu nr. 36). Este locația ideală pentru un prânz, o cină sau pentru celebrarea unui eveniment special alături de prieteni și familie. Încă de la primul pas în restaurant, esti surprins de interiorul modern, luminos, atmosfera caldă, boema și

Restaurant Tago by http://www.iasi4u.ro/stire/restaurant-tago/ [Corola-blog/BlogPost/95887_a_97179]
luminos, atmosfera caldă, boema și cocheta - amenajat complet cu mult bun gust. Citește tot... Tago - pizza, pastă, grill este un nou restaurant deschis zilele acestea la Iași și situat pe strada I.C. Brătianu nr.36, bl B1, parter (fosta cofetărie”Opera”). Proprietarul localului este din Republică Moldova și deține mai multe restaurante nu doar în Chișinău ci și Moscova și Timișoara. Spațiul din Iași are o capacitate de aproximativ 100 de persoane și are pe lângă cele patru separeuri și un loc

Restaurant Tago by http://www.iasi4u.ro/stire/restaurant-tago/ [Corola-blog/BlogPost/95887_a_97179]
Corola-blog/BlogPost/342739_a_344068

de franceză,David Mendelson,cu care am învățat în clasa a 12-a și care mi-a fost apoi profesor și la facultate: "Noi vrem imigrație( 'alyia'),dar îi ignorăm pe noii-veniti" sau" Sub presiune, omul crează cele mai bune opere ale sale" sau "Ce que le lecteur aime, c'est se lire lui-meme". CU CINE SEMĂN EU?(1) Când eram mică, de fapt până la adolescență cred,semănam mult cu tata, fizic vorbind. Apoi,asemănarea cu el s-a estompat și

DADU... ÎNTÂMPLARI, ANECDOTE, CRÂMPEIE DE VIAȚĂ(3) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1778 din 13 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1447369126.html [Corola-blog/BlogPost/342739_a_344068]