479 matches
-
drepturi 18. Pentru orice drept există un "eșafodaj" construit din elemente obiective și subiective, care reflectă stadiul de dezvoltare al unei societăți, dar și opțiunile, valorile la nivelul conștiinței sociale. În faza finală de "construire" a lor, drepturile omului se operaționalizează, "se pozitivează", transformându-se în drepturi cetățenești; în ceea ce privește natura juridică a drepturilor cetățenești, pot fi evidențiate următoarele teorii: teoria teocratică; teoria dreptului natural; teoria individualistă; teoria drepturilor reflexe și a autolimitării statului; teoria situației juridice a cetățeanului și a obligațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
rezida În controlul unui teritoriu sau În abilitatea de a-și taxa cetățenii și de a mobiliza forțe militare și de poliție pentru a obține ascultare, ci atât Într-un cod de comportament condiționat de drepturile universale ale omului și operaționalizat prin statute, regulamente și directive, cât și, foarte important, Într-un proces continuu de angajament, discurs și negociere cu diverși jucători care operează la nivel local, regional, național, transnațional și global. Noua Constituție a Uniunii Europene După cum arată constituția propusă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
jucători, schimbând Însuși modul În care este percepută guvernarea. Vechiul model de guvernare centralizat și de sus În jos, cu standarde de performanță raționale și mecanisme de comandă-și-control rigide, cedează pasul Încet, Încet unui model de guvernare bazat pe proces, operaționalizat În rețele structurate În plan orizontal. În domeniul informației și comunicațiilor, noile tehnologii sunt motorul schimbării În domeniul politic, la fel cum au fost În cel comercial. Când densitatea activității umane trece de la un plan geografic regional la un câmp
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
termenii care figurează în enunțările cauzale în calitate de cauză și efect sunt proprietăți abstracte ale fenomenelor sau tipuri de fenomene care nu există neapărat ca atare în experiență. De regulă, ele sunt formulate mai întâi teoretic, ca entități abstracte, și apoi operaționalizate printr-un sistem de indicatori empirici. Cazul discutat mai înainte este o ilustrare clară a acestei idei. În experiență pot exista, la un moment dat, fapte de genul „rata sinuciderilor” și „grad de urbanizare”, aflate într-o relație empirică semnificativă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
că oriunde și oricând protestantismul ar avea o asemenea influență. Analiza lui Durkheim nu poate fi infirmată dacă se demonstrează că protestanții din SUA, în momentul de față, nu prezintă o rată a sinuciderilor mai ridicată decât catolicii. Cum putem operaționaliza „nivelul de aspirații”? În multe teorii sociologice, acesta intervine ca o variabilă cauzală abstractă importantă. Direct, este extrem de dificil să se identifice empiric nivelul de aspirații. Indirect, prin intermediul unor variabile contextuale care produc variația lui, el poate fi însă aproximat
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nondirective, raționalitatea este definită într-o modalitate strict funcțională, din perspectiva proprietăților sale formale, ca „orientare spre realitate” și „orientare spre sarcină”, „spre funcție”, într-un proces activ de adaptare. O asemenea definiție a raționalității sistemelor sociale ar putea fi operaționalizată sub forma unui test de raționalitate. Testul de raționalitate propus aici (tabelul 11.1), pornind de la câteva sugestii ale lui Kenneth D. Benne (1961a), include optcaracteristici fundamentale, perechi, fiecare descriind o caracteristică a funcționării raționale, eficiente (coloana din stânga) sau, complementar
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociologiei actuale chicagoene, suntem de părere că se cuvin câteva remarce. Există un sens mai restrâns al sintagmei Școala de la Chicago, care se referă, pe de o parte, la paradigma contextualist-interacționistă Întemeiată de J. Dewey, C. Cooly, W. Thomas și operaționalizată de G.H. Mead și H. Blumer și, pe de altă parte, la ecologia social-urbană, practicată de R. Park, D. Lewis și R. Smith, Școala fiind citată și ca moment important În ceea ce astăzi s-a cristalizat ca fiind abordarea calitativistă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acesta își dezvoltă teoria sa utilizând conceptele pavloviene, pe care le considera ca fiind una dintre verigile indispensabile elaborării sale teoretice, Skinner și-a bazat analiza sa experimentală a comportamentului pe legea efectului a cărui autor este Thorndike. Skinner va operaționaliza această lege înlocuind termenii subiectivi de „recompensă” și „pedeapsă” cu un termen mai neutru: „întărire”. Contingențele întăririi Perspectiva neodarwiniană a lui Skinner înglobează în examinarea relației răspuns-întărire situațiile și interacțiunile care preced, însoțesc și succed imediat comportamentul, ansamblul constituind ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o abordare relativ recentă și e „trăsătura distinctivă majoră a neoinstituționalismului în sociologie” (p. 79). Acest ultim pilon se focalizează pe „concepțiile împărtășite ce constituie natura realității sociale și cadrele prin care se produce semnificația” (p. 79). Aceste sisteme sunt operaționalizate, fiecare oferind o bază de supunere, un fundament al ordinii, mecanisme de impunere, o logică, o serie de indicatori și fundamente ale legitimării. Schema detaliată a acestei operaționalizări (p. 74, tabelul 3.1) poate constitui pentru cei interesați de acest
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
organizația, subsistemul organizațional. Aplicând în mod sistematic grila celor trei piloni ai instituțiilor, se obține o schemă a direcțiilor instituționale de cercetare și a nivelurilor la care acestea se plasează în funcție de sfera socială vizată. Utilizând aceste cadre analitice, definind și operaționalizând riguros termenii utilizați, oferind o multitudine de exemple și de date obținute dintr-o diversitate de studii, R. Scott procedează la analiza proceselor instituționale: construcția, menținerea și propagarea instituțiilor, procesele instituționale care influențează sistemele societății, câmpurile, populațiile, structura și activitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cadru ale postului și fișele cadru de autoevaluare/evaluare pentru personalul didactic și didactic auxiliar sunt incluse în anexele 2-31, care fac parte integrantă din prezenta metodologie. ... (3) Fișele cadru ale postului pentru fiecare funcție didactică și didactică auxiliară se operaționalizează/individualizează de către directorul și directorul adjunct al unității/instituției de învățământ. ... (4) Fișa postului operaționalizată se aprobă și se revizuiește anual de către consiliul de administrație și constituie anexă la contractul individual de muncă. ... (5) Indicatorii de performanță din cadrul fișelor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237485_a_238814]
-
distanțe lungi și cele locale (de exemplu, serviciile de tranzit de la aeroport până în centru sau până la hotelurile din stațiuni). La fiecare scară, aceste sisteme de transport pot fi definite în funcție de mijloace, rute și tipuri de operațiuni. Unul dintre instrumentele care operaționalizează transportul îl reprezintă planul de trafic, definit ca totalitatea analizelor referitoare la situația actuală a traficului și necesitățile exprimate prin studii de prognoză. Pentru turism, unele elemente sunt de o importanță deosebită, și ca urmare trebuie urmărite în special: - fluxul
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
au produs efecte asemănătoare cu cele din vechile state membre?” sau „În ce măsură este sistemul autohton capabil să le înțeleagă și să le pună în practică?”. Iată că dezvoltarea regională durabilă în România este un proces real, actual, care poate fi operaționalizat, diagnosticat, interpretat statistic și care presupune responsabilitate socială, problematizare și cunoaștere. Lucrarea de față se întemeiază pe studiul elementelor conceptuale și a celor metodologice privind dezvoltarea regională. Sunt explicate noțiuni care ajută la înțelegerea fenomenului, iar conceptele privind dezvoltarea sunt
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
am construit o probă de evaluare a caracteristicilor dominante ale motivației intrinseci vizând cele patru dimensiuni grupate în factori bipolari: motivație personală (plăcere) motivație instrumentală (recompensă), motivație internalistă (provocare) și motivație externalistă (recunoaștere). Pentru a reduce tendința de fațadă am operaționalizat factorii Chestionarului IM cu ajutorul unor aserțiuni afirmații cu două variante de răspuns, subiecții fiind forțați să aleagă numai una dintre variantele puse la dispoziție. Chestionarul IM solicită evaluarea a 20 de aserțiuni. FACTORII CHESTIONARULUI MOTIVAȚIE INTERNALISTĂ (PROVOCARE) Angajatul este motivat
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
resurselor umane care există sau care pot să apară în cadrul concurenței cu alte organizații, are scopul atât de a identifica resursele umane de care dispune organizația, cât și acela al realizării concordanței acestora cu deciziile strategice care, după cum se știe, operaționalizează strategiile de personal. Pentru analiza resurselor umane (mediului intern), un instrument recomandat de literatura de specialitate constă în stabilirea unui „portofoliu de resurse umane”, conform căruia personalul este încadrat sau grupat într-o matrice performanță potențial (figura 1) cu următoarele
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
sunt prezente și În industria de confecții, ramură asupra căreia ne orientăm cu precădere În acest demers teoretic investigativ. Antonela Curteza (2003, 10) subliniază tendința domeniului de a deveni global, adaptabil unor piețe internaționale, furnizor de calitate și originalitate. A operaționaliza calitatea de către fiecare producător din industria de textile și confecții Înseamnă a investiga exigențele și expectanțele clienților. Și cum acestea nu reprezintă o constantă, ci sunt În continuă schimbare, dorința cumpărătorilor este cea care dirijează dinamica pieței produselor de Îmbrăcăminte
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ducă la atingerea obiectivului global, stabilirea fazelor de acțiune, a termenelor de realizare și a responsabilităților. Subobiectivele sunt întinse pe perioade de timp, cu ținte intermediare. Exemple: Strategia antisărăcie adoptată în 1998 de Comisia prezidențială antisărăcie, ea nu a fost operaționalizată sub forma unui plan de acțiune, rămânând la nivelul de direcție de acțiune și principii; Planul antisărăcie și promovare a incluziunii sociale, adoptat în 2002 de către guvern, este o operaționalizare a opțiunilor strategice; Raportul asupra obiectivelor mileniului trei, promovat de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
infrastructură, dezvoltarea unor instituții/servicii sociale. Pe lângă aceste obiective, strategia poate avea și efecte (impact) secundare/laterale: creșterea solidarității sociale, a capacității de acțiune colectivă, a ceea ce mulți numesc „capital social”. Faza a șasea: implementarea planurilor de acțiune. Planurile care operaționalizează strategiile au un grad ridicat de complexitate: conțin o mulțime de subobiective, activități/programe, antrenează instituții, organizații, grupuri sociale, persoane, comunități. În ultimii ani societatea noastră s-a confruntat cu o experiență frustrantă: se elaborează strategii și planuri de acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
furnizării bunăstării. Problema la care voi încerca să găsesc răspuns în această secțiune este: care dintre acești actori e considerat de români ca deținând rolul principal și care este ponderea acordată celorlalți actori ce ar mai putea interveni? Pentru a operaționaliza acest obiectiv, am făcut apel la patru dimensiuni, și anume: principalul actor implicat în rezolvarea problemelor sociale percepute ca fiind cele mai grave, principalul actor implicat în furnizarea ajutorului pentru cei săraci, gradul de intervenție a statului în anumite sectoare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a unei societăți care nu țin de cauze „obiective”, palpabile, capitalul social devenind veriga de legătură între modelele explicative economice și realitatea socială. Definirea în acest mod extinde totuși sfera conceptului atât de mult, încât el devine, practic, imposibil de operaționalizat. În principiu, capitalul social rămâne o caracteristică a structurii sociale, constituindu-se ca atribut al relațiilor dintre actorii sociali (atât individuali, cât și corporați) și - mai exact - al sistemului de norme ce guvernează aceste relații, având ca nucleu dur reciprocitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la nivelul țărilor Uniunii Europene, cuprind în setul comun un indicator de „coeziune regională”, iar pentru setul indicatorilor terțiari (cei specifici național) se recomandă înregistrarea disparităților intranaționale existente; Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului urmărite sub egida Organizației Națiunilor Unite sunt operaționalizate în indicatori cu un grad ridicat de dezagregare teritorială. Nivelurile de agregare teritorială la care datele sunt disponibile în România sunt: rural-urban - analiza datelor pe medii are o semnificație aparte pentru paradigma dezvoltării sociale. Gradul de urbanizare este utilizat ca
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
oprim asupra strategiilor/planurilor/programelor/proiectelor de dezvoltare în care actorii-cheie sunt cei instituționali. Monitorizarea ar trebui să funcționeze la toate nivelurile (național, regional și local), indiferent dacă intervențiile vizează dezvoltarea global sau sectorial. Cu alte cuvinte, orice strategie este operaționalizată într-un plan de acțiune, programe și proiecte concrete. Dacă acestea sunt elaborate la nivel național, ar trebui să includă indicatori de monitorizare care să permită evaluarea impactului. Pe baza acestor indicatori, actorii instituționali care asigură implementarea la toate nivelurile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
100 de femei, atunci nu ar fi omogen în funcție de variabila gen, iar rezultatele obținute ar fi valabile în special pentru femei, neputînd generaliza rezultatele pe întreaga populație de cadre didactice). 2.4.4. Variabile În această etapă vom preciza și operaționaliza variabilele studiului, care sînt variabilele dependente și care sînt cele independente, tipul variabilelor independente (dacă sînt manipulate sau invocate). De obicei, variabila depedentă și cea independentă sînt conținute în formularea ipotezei de cercetare. Dacă am realizat un experiment în care
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cu detalii strict necesare pentru înțelegerea rezultatelor. Descrierea designului cercetării îi conferă acesteia credibilitate, permițînd analiza și discutarea onestă a rezultatelor. Designul cercetării se referă în mod concret la: - prezentarea și definirea variabilelor (inclusiv a modului în care au fost operaționalizate în contextul cercetării); -descrierea eșantionului/lotului de cercetare (caracteristici demografice, echivalență în cazul grupurilor experimentale și de control etc.); -prezentarea instrumentelor de cercetare și a procedurii de investigare (inclusiv informații privind validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetare pentru care s-
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
sufletul altora", "pentru averea altora", "pentru cinstea altora", "pentru neturburarea vieții altora", "pentru cei morți", "pentru dobitoace"), și ii) datorii deosebite ale oamenilor, unde predominante sunt "datoriile supușilor către Stăpânire" și "datoriile fiecărui om către patria sa". Iată cum sunt operaționalizate datoriile supușilor către Stăpânire (majuscula îi aparține lui Aaron): Între datoriile ce le au oamenii unii către alții, datoriile către Stăpânire sunt cele mai de frunte; pentru că după Dumnezeu aicea pe pământ Stăpânirea îngrijește de buna petrecere și fericire a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]