1,074 matches
-
specific zonei, din repertoriul artistei emerite, Iliuță Maria, originară din Cernăuți. Membrii ansamblului poartă costume din care unele sunt vechi de peste 100 de ani. Costumul fetelor se compune din: cătrincioare, cămeșoi, bondiță ornamentată cu flori de câmp, brâu, ciorapi împletiți, opinci, iar cel al băieților: cămeșoi, ițari, bondiță, brâu lat, cușmă de miel, ciorapi, opinci. Județul Prahova a fost reprezentat la festival de Ansamblul “Perinița” al Consilului Județean Prahova și de Ansamblul “Floare de cireș”, din Bănești. Ansamblul “Perinița” a fost
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
costume din care unele sunt vechi de peste 100 de ani. Costumul fetelor se compune din: cătrincioare, cămeșoi, bondiță ornamentată cu flori de câmp, brâu, ciorapi împletiți, opinci, iar cel al băieților: cămeșoi, ițari, bondiță, brâu lat, cușmă de miel, ciorapi, opinci. Județul Prahova a fost reprezentat la festival de Ansamblul “Perinița” al Consilului Județean Prahova și de Ansamblul “Floare de cireș”, din Bănești. Ansamblul “Perinița” a fost înființat în anul 1978 de către folcloristul, profesor Constantin Manolache. Și-a propus să facă
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
Zurgălăi în hamuri sună, Caii-s buni, și vremea-i bună! Chiciura în pomi sclipește Și în soare se topește. Iepurii, ca să se joace, Ies pe câmpuri în cojoace. Veverițele, și ele, Sar prin arbori, în flanele. Jderii trec în opincele Și-n mănuși maro, de piele. Corbii-n fracuri vechi, lucioase, Croncăne prin ramuri groase. Niculae și cu Tuța Merg încet cu săniuța, Sub lăicerele de lână, La căldură, mână-n mână, Merg în iarna albicioasă El ca el, dar
NICULAE ŞI CU TUŢA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376196_a_377525]
-
icoane din lemn, ulcioare, bijuterii din os, argint și lemn, costume populare din diverse zone ale țării, pălării de diverse forme și culori, covoare din lână țesute manual, instrumente muzicale specifice românilor. Am probat cojoace din piele de oaie și opinci. Am trecut apoi la bucătăria tradițională, unde erau expuse produse apetisante cărora cu greu le rezistam și pe care le doream în cămara mea. Am cumpărat cașcaval în coajă de brad, prăjituri de casă cu cremă, cârnați ardelenești afumați și
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
ghicitoare. Oprit din lucru m-am uitat Surprins la fața lui bătrână, Și-acum regret răspunsul dat Crezând că totu-i doar o glumă ”Bunelule, nu știi ce zici Te rog să intri-acu' în sura, Ca toate-ți vin de la opinci Prostii ce-ți ies din gură Bunicul însă mă privea Cu ochi vioi sub cușma, Si hâtru încă aștepta Răspunsul meu din urmă Și nu venea, pentru că eu Privindu-i față albă Vedeam pe El, pe Dumnezeu Zâmbind tăcut în
PROFIL BIOGRAFIC-ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369260_a_370589]
-
Zâmbind tăcut în barbă Și aștepta răspunsul meu Că nu avea vreo grabă Și nici vigoarea lui de-acum Cerută de vreo treaba Târziu de tot am inteles La ce vroia să zică Și-atunci cu mare interes Privii către opinca Cu ochii-n lacrimi l-am luat De dupa gât duios Și după ce l-am sărutat I-am zis cu glas sfios: ”Bunelule, te rog, mă iartă Pentru răspunsul ce am dat, Dar luat cu munca asta, iată Că n-am
PROFIL BIOGRAFIC-ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369260_a_370589]
-
Bunelule, te rog, mă iartă Pentru răspunsul ce am dat, Dar luat cu munca asta, iată Că n-am mai cugetat ... ”La ce să cugeți, măi flăcău, Nu ți-am cerut nimica, Vorbeam, ca bietul nătărău Doar eu și ... cu opinca! Am zis atunci o proastă vorba Cu mintea mea năuca Să-mi ierți grăirea sloboda Ce te-a-ntrerupt din munca!” ” Ba nu, bunelule, gândesc Privind a ta opinca Că a avut un mare rost Din vremuri vechi și încă ... Că talpă
PROFIL BIOGRAFIC-ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369260_a_370589]
-
Nu ți-am cerut nimica, Vorbeam, ca bietul nătărău Doar eu și ... cu opinca! Am zis atunci o proastă vorba Cu mintea mea năuca Să-mi ierți grăirea sloboda Ce te-a-ntrerupt din munca!” ” Ba nu, bunelule, gândesc Privind a ta opinca Că a avut un mare rost Din vremuri vechi și încă ... Că talpă asta a apăsat Timp de război și pace Pe treptele către palat La stane lângă dobitoace A fluturat pe paratrăsnet În vârf de parlament, aiurea Și la
PROFIL BIOGRAFIC-ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369260_a_370589]
-
apăsat Timp de război și pace Pe treptele către palat La stane lângă dobitoace A fluturat pe paratrăsnet În vârf de parlament, aiurea Și la întoarcerea în sat Stăpâne cu pădurea ... Acum ce văd șanț cam puține Aceste urme de opinca Dar am lăsat niște botine Să poarte lumea asta mică!... Referință Bibliografica: Profil biografic-Ion Dorel Enache Andreiași / George Nicolae Podișor : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 209, Anul I, 28 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor
PROFIL BIOGRAFIC-ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369260_a_370589]
-
atenția. În zilele de duminică, după ce se bărberea, își punea o cămașă bună pe el, se încingea cu un brâu alb țesut la război și lua o vestă de culoare închisă în spate. Pe cap purta pălărie, iar în picioare opinci din piele, cu o cusătură trainică pe margine. Când îl priveam mi se părea grandios, cu un statut epopeic, arătând frumos pentru un țăran. Cu ținuta lui sobră și modestă ne aduna lângă el și plecam spre drumul ce ducea
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
să vadă lumea toată Cum au meșteșugit ei prima roată, Cum au țesut ei voalul de mireasă Și lemnul cum l-au transformat în casă. Veniți aici, ca să vedeți pe ie Lumini de flori, izvor de bucurie, Pe dealuri, în opinca și suman, Cum duse turmă mândrul de cioban. Veniți aici, ca să vedeți în teascuri Cum mustul se preface-n vin, de veacuri, Admira trandafirul din covor, Acesta-i cel mai strașnic dar al lor. Veniți aici, să învățăm acum Cum
MUZEUL ETNOGRAFIC de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378743_a_380072]
-
al magilor și al morții sprijinită de scara sorții își resfirase Estrela fustele cochetă pretindea a fi reîncartata madame Lenormand și dădea în ghioc de cristal soldaților rătăciți pe cărările înșelătoare ale lunii și pisicilor aristocrate ce mergeau agățate de opinca saltimbancilor se opri mătăhălos Gabellin tartorul satrapilor duhnind a mahorcă și anarhie peregrin evadat de la alienați prin lume dădea interviuri prezicând ploaie cu pietre și flăcări zicea el: că sunt trimise să împiedice invazia pe pământ a îngerilor căzuți iarba
GHIOCUL DE CRISTAL de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377716_a_379045]
-
prezente starea economică a țării în condiții mai îngrijitoare decât astăzi. Una din gravele imputări ce i s-a făcut regimului răsturnat la 11 fevruarie 1866 a fost aceea a delapidării averii publice, a împilării contribuabililor. "De la Vlădică pîn' la opincă" - se striga în sânul adunărilor - "țara e sărăcită, contribuabilul îngenuncheat". Cu toate acestea - în scurtul period de abia patrusprezece ani - bugetele statului s-au sporit peste îndoit, anuitățile datoriilor publice - de la 4 - 5 milioane cât erau înainte - s-au urcat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unealtă Și, cu glasuri prefăcute, după un copaci ascuns, Zădărea bietul scatiu să mi-i dea cîte-un răspuns. Cintezi, petrușei, sticleți Și florinți de cei semeți Ș-amăgise Ș-o pățise Pițigoiul cu iubire al său cântec își cînta: Cinci Opinci Într-un picior Și tot stă călcâiul gol. Armonia imitativă din cele din urmă versuri e fără îndoială de origine curat populară. Venim la ghicitori, dintre cari cităm pe cîteva: Eu n-am gură, dar spun tuturor cusurul ce au
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
era "organul". Ei bine, îmi revenea, prin destin pictoricesc, să fac și retuș de fotografie. Și, slavă Domnului, era ce retușa! Se-ntorceau frații de la "agrară" din teren (cum se zicea) cu imagini de un tragism incredibil. Oameni nenorociți, în opinci, cu căciuli, trudeau... cu entuziasm pe tarlalele înfrățite. Imaginile destinate paginii întîi a "organului" nu puteau, evident, apărea așa. Deci: retuș. Îi descălțam pe aliații clasei muncitoare de opinci și-i încălțam cu cizme de cauciuc negru-smoală. Le dădeam cușmele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se zicea) cu imagini de un tragism incredibil. Oameni nenorociți, în opinci, cu căciuli, trudeau... cu entuziasm pe tarlalele înfrățite. Imaginile destinate paginii întîi a "organului" nu puteau, evident, apărea așa. Deci: retuș. Îi descălțam pe aliații clasei muncitoare de opinci și-i încălțam cu cizme de cauciuc negru-smoală. Le dădeam cușmele jos și-i făceam fercheși, le ghiceam chelia sau moțul și-i puneam să zîmbească viitorului luminos. Și încă: dacă statuia cuiva din vechime, scăpată demolărilor proletare, părea prea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
amintiri cu inconfundabilul George Mărgărit. Trei flash-uri. Pictam pe un colț de masă, după ce redacția "organului" se golea. Eram încadrat ca desenator (retușam și fotografiile care urmau să intre în cele patru pagini indigeste: pe țărani îi descălțam de opinci și-i încălțam cu cizme smolii de cauciuc, le scoteam căciulile, trebuind să le ghicesc, frenologic, chica sau chelia, făceam statuile să zîmbească etc.), eram desenator, dar mai și scriam cîte ceva pentru... organ. Ce? Într-o zi, mi-a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
roșu, cu "recuzita" în geamantan, așteptat în stradă de-o mașină albă, invitat să ia loc în ea și demarînd spre... 7 coline. Charlot-ul lui de azi e trăsnet. Ruptă bucățică. O singură inadvertență: i-a uitat în picioarele Charlot-ului opincile ciobanului mioritic. În rest... Mașina albă-i tot acolo. În politicoasă așteptare. Încotro? Păi, tot la... băieții veseli. Fault dur. Joc oprit. Cel faultat se ridică greu. Cel ce l-a faultat vine să-și ceară scuze și-i arde
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
atelier de producere a mătăsii. Borangicul obținut de gospodăriile sătești era colectat de întreprinzători și apoi vândut. M. Vitlimescu exporta borangic în Austria, Prusia și Franța cu 300-400 lei oca. Puține știri avem și despre meșteșugul pielăriei în mediul sătesc. Opinca continua să rămână principala și adesea unica încălțăminte a țăranului moldovean. Ea putea fi și într-adevăr era confecționată de însuși purtătorul ei. Aceleași observații pot fi făcute și în legătură cu cojocăria. Dezvoltarea pielăriei și a cojocăriei în târguri dovedește însă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
prin salamuri (săruri) și oxid cu acrimi metalice”. Faptul că în această ramură a industriei nu s-a înființat nici o instalație mecanică în această perioadă, este pe deplin explicabil, marea majoritate a poporului folosind încălțăminte confecționată din piei argăsite rudimentar (opinca și ciubota). Pieile fine, pentru încălțăminte de calitate superioară, erau destinate unei pături sociale limitată la orășenii avuți și marii proprietari funciari. Această piele se importa. Așa că Gueldry avea dreptate atunci când motiva lipsa de inițiativă a întreprinzătorilor în domeniul construirii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au făcut ele acest om, care se numește În cele mai multe părți Caloian sau Scaloian, iar pe alocurea Muma Ploii, Îl pun Într-un sicriu mic, făcut anume spre acest scop, sau pe o scândură, Îl Îmbracă În straie țărănești cu opinci și cu căciulă, Îl Înconjoară cu coji de ouă roșii păstrate de la Paști, precum și cu fel de fel de flori, printre care predomnește busuiocul și, apoi, astfel așezat și Împodobit, Îl duc și-l Îngroapă pe câmp prin bucate, prin
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
beznă, ceață, crivăț, moină, negură, pâclă; păsări: lebădă, liliac, coțofană, lișiță, scatiu, stigleț; pescuit: somn, morun, nisetru; pădure și pomi: crâng, huceag, jneapăn, mălin, molid; vegetale: știr, sfeclă, morcov, lubeniță, ciupercă, lobodă, țelină, hrean; flori: mac, odoleană, busuioc, măgheran; îmbrăcăminte: opincă, nojiță, cușmă, șubă, cojoc, țundră, suman. Caracterizări sufletești: iubire, dragoste, sfială, grijă, năcaz, greșeală, vină, milă, ciudă, șagă, gând, grai; acțiuni: a zări, a clipi, a lovi, a răni, a omorî; părți ale casei: grindă, prag, coș, sobă; unelte agricole
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lui Basarab împotriva armatei regești. În cele din urmă, campania regelui Carol Robert sfârșește într-un dezastru: astfel, într-un defileu îngust, cuprins între stânci împădurite, la o posadă (trecere), "ostași cu lungi căciuli țuguiate, sarici întoarse pe dos și opinci prăvăleau bolovani sau trimiteau o ploaie de săgeți, după cel mai bun sistem tătăresc, pentru ca apoi să lovească cu măciucile. Singura cale de retragere era tăiată cu garduri de mărăcini. Se produce o învălmășeală grozavă acolo: multe capete sunt zdrobite
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cu oameni supți ca niște steni, / De parcă-or fi fost cuscri cu Iisus”, C.-C. a îmbrățișat poezia socială, s-ar putea zice, prin predestinare. Fascinat de poemele lui Aron Cotruș, într-un fel direct călăuzit de apologetul lui Pătru Opincă, el și-a consacrat întreaga operă, versurile și proza, cinstirii moților și „țării” acestora. Ceea ce se numește metaforic „universul poeziei” se circumscrie, în cazul său, în geografia Apusenilor, punctată de toponime și hidronime ca Detunata, Arieșul, Albac, Câmpeni, Scărișoara, Vidra
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
gazetă apărută la Sighet, lunar, de la 19 iunie 1932 până la 15 august 1935, redactor responsabil fiind Gh. Nișoreanu. Poezia lui Aron Cotruș Către plugari ține loc de articol-program, el semnând și în al doilea număr poezia Maramureșul și apoi Pătru Opincă. Gh. Dăncuș este autor al unor Contribuții folclorice, iar din literatura italiană se reține un fragment tradus din romanul lui Ignazio Silone, Fontamara. Mai colaborează Toni Tomescu, M. Tăutu, Gh. Mălosu, D. Eliazar. Publicația reapare în 1991, tot la Sighet
CRAINICUL MARAMURESULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286472_a_287801]