1,717 matches
-
erau oameni pragmatici, l-au testat imediat în practică, în loc să piardă timpul cu dezbateri teoretice. Altfel spus, ei s-au purtat mai degrabă ca niște ingineri ai societății decât ca oameni de știință. Acest raționament spunea că, de vreme ce întreprinderea industrială optimizează producția în funcție de criterii formulate în afara întreprinderii, tot ce trebuie să faci pentru a schimba societatea este să modifici aceste criterii, iar pentru asta trebuie să schimbi instituția care le formulează. În capitalism, această instituție este piața. Dacă vrei să schimbi
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
psihice, dar și în afecțiunile fizice grave sau incurabile; în fine, dar nu în ultimul rând ca importanță, descifrarea unor structuri, regularități din universul familiei are semnificație și din unghiul de vedere al marelui public, al tuturor oamenilor dornici să optimizeze relațiile familiale. Dacă investigațiile pe tema familiei prezintă în general relevanță teoretică și aplicativă, cele ce privesc tânăra familie capătă un accent suplimentar pentru că: în primii ani de căsnicie fertilitatea este maximă; familia tânără înseamnă procesul de adaptare reciprocă a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a redistribuirii bogăției către cei mai puțin norocoși dintre noi (despre această tema vom discuta pe larg În capitolul 2). Astfel, ca de la Început, americanii au preferat să mențină taxele mici și să limiteze rolul guvernului În comunitate, pentru a optimiza acumularea individuală de bogăție și a asigura un control personal sporit asupra proprietăților. A ajuta pe cei nevoiași a devenit astfel o chestiune de opțiune individuală. Lester Salamon, directorul Johns Hopkins Center for Civil Society Studies, notează că tradiția societății
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
subiecților lor. Crearea unei societăți productive necesită o mobilizare totală a vieții umane, care nu ar fi fost posibilă În orice perioadă anterioară a istoriei. Ironia este că filosofii iluminiști favorizau o lume populată de agenți autonomi, căutând numai să optimizeze interesele personale pe piață. Totuși, pentru a face posibil acest lucru statele-națiune au trebuit să creeze birocrații gigantice pentru a supraveghea jocul și a se asigura că tot acel interes personal nu degenerează Într-un coșmaresc și Hobbesian război al
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
interne, pentru a menține prețurile ridicate la export În mod artificial, au fost În dezavantajul fabricanților 25. Tânără clasa capitalistă prefera piețele deschise și comerțul liber, crezând că aceasta este metoda cea mai bună de a crește producția, de a optimiza și de a mări profiturile. Țărănimea, proletariatul urban și clasa de mijloc au simțit toate efectul prețurilor mai ridicate ale produselor autohtone. Au Îndurat de asemenea taxe sporite pentru a finanța cheltuielile guvernului În domeniul militar. Spre sfârșitul secolului al
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
vinde scump și caveat emptor - cumpărătorul să fie atent - au fost cele mai importante principii behavioriste de la Începutul relațiilor moderne de piață. Rețelele operează pe un principiu complet diferit. Fiecare parte intră În aceasta relație bazându-se pe presupunerea că, optimizând beneficiile celorlalte părți și ale grupului luat ca Întreg, interesul personal va fi maximalizat În proces. Rețelele sunt formate din firme autonome, care cedează o parte din suveranitatea lor În schimbul beneficiilor care decurg din folosirea În comun a resurselor și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
2004, Comisia Europeană arăta clar că politica Uniunii Europene În domeniul agriculturii este centrată din ce În ce mai mult pe „calitate și nu pe cantitate”77. Pentru Uniunea Europeană, o „abordare de calitate” Înseamnă a gândi care este cea mai bună cale de a optimiza Întreaga rețea de relații care formează sistemul alimentar. Comisia definește conceptul de calitate drept unul care „cuprinde un domeniu de priorități incluzând siguranța alimentară sporită, protecția de mediu, dezvoltarea rurală, conservarea peisajului și bunăstarea animalelor”78. Statele Unite ale Americii nu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mod tratăm dezvoltarea unor atitudini pozitive față de actul de comunicare la ambii parteneri comunicaționali. Un exemplu poate fi edificator în acest sens: să zicem că aveți de făcut o prezentare publică și pentru asta faceți eforturi însemnate pentru a vă optimiza modul de transmitere a informației. Procesul nu va fi însă suficient. Dacă publicul căruia vă adresați nu are abilități de a asculta mesaje de complexitatea celui pe care doriți să îl transmiteți ori îi lipsește capacitatea de concentrare pe o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
doream). Teoria informației încearcă să explice comunicarea, definind o balanță între conceptele de zgomot (informația care circulă pe un canal este amenințată de zgomot, de perturbări de natură aleatorie care o pot deforma sau altera) și redundanță (modul de a optimiza comunicarea afectată de zgomot prin repetarea unor semnale sau prin folosirea acestora într-o mai mare măsură decât ar fi necesar). Este important să reținem faptul că, dacă eliminarea elementelor redundante face comunicarea mai economică, această operație o și expune
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dezvoltării reacției cognitive - și a unui traseu invers). În aceeași manieră, putem concepe un sistem didactic din intersectările procedurale ale reacției egodefensive și a expresiei valorice pentru definirea rolului educației morale și civice în școală; mai precis, putem dezvolta și optimiza nevoia constituirii și păstrării unei imagini de sine favorabile prin apelul la anumite valori pe care să le împărtășească întregul grup etc. 2.2. Mesajul - element-cheie al comunicăriitc "2.2. Mesajul - element‑cheie al comunicării" Mesajul presupune un mozaic de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că nu vom face referiri la propriile noastre idei și judecăți în legătură cu problema în cauză); persoana respectivă explorează propriile probleme și găsește propriile soluții la acestea. În consecință, putem spune că feedback-ul nonevaluativ este eficient în a întreține și optimiza comunicarea. Autorii dezvoltă patru moduri de feedback nonevaluativ; primele trei îi aparțin lui David Johnson, iar cel de-al patrulea, lui T. Gordon: 1) Feedback-ul de sondare presupune să cerem persoanei din fața noastră informații adiționale pentru „completarea” problemei. Cei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la poziția de centru și cea a emițătorului, ele pot fi produse printr-o circularitate a acestor roluri și printr-o bună gestiune a resurselor de timp și umane în interiorul grupului. Poziția receptorului, ca și cea a satelitului pot fi optimizate prin dezvoltarea unor tehnici de ascultare interactivă permanente și adaptate. Poziția absentului presupune, probabil, dezvoltarea unor elemente motivaționale și de interes lărgite în cadrul activităților didactice. Luăm în considerație desfășurarea activă a unei astfel de dinamici deoarece, așa cum observă Ioan Jinga
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Feedback-ul poate include toate mesajele verbale și nonverbale pe care o persoană le transmite în mod conștient sau inconștient ca răspuns la comunicarea altei persoane. Generic, putem distinge între feedback-ul evaluativ și feedback-ul nonevaluativ (care menține și optimizează procesul comunicațional). Canalul de comunicare reprezintă calea care permite difuzarea mesajului; o extensie a canalului de comunicare în direcția structurării este reprezentantă de conceptul de rețea de comunicare. Contextul comunicării reprezintă cadrul (fizic și psihopedagogic) în care se produce comunicarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Este evident că fiecare utilizare este determinată de un anumit context și are un anumit nivel de adecvare în funcție de scopurile pe care ni le propunem. În același timp, credem că este la fel de important să identificăm gradul în care se poate optimiza modul în care folosim comunicarea scrisă în relație directă cu translatarea unor elemente dintr-o categorie în alta (spre exemplu, putem folosi elemente de utilizare imaginativă a scrisului în utilizarea informațională a acestuia). Pentru aceasta se pot folosi stimuli neconvenționali
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dimpotrivă, împiedica procesul de comunicare. Mișcarea către cursantul care vorbește poate, spre exemplu, să transmită implicarea și interesul, pe când mișcarea de îndepărtare de la respectivul cursant poate comunica pierderea sau lipsa interesului. Mișcările profesorului pot astfel să dezvolte adesea și să optimizeze interacțiunea. Într-adevăr, mișcarea profesorului sub toate aspectele sale, în diferitele arii ale clasei, poate sprijini studenții în menținerea atenției spre cadrul didactic” (Moore, 1994, p. 328). De altfel, aceste elemente pot fi interpretate și prin prisma conceptului de ecou
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
proiectul discursului realizat este vulnerabil - pe drept cuvânt - în fața unei asemenea critici, nu el ar trebui să fie ținta proiectării, ci activitatea de reflecție la multitudinea de factori pe care vorbitorul trebuie să-i controleze și cărora trebuie să le optimizeze influența; 2) Planificarea începe cu „distilarea” valorilor-cheie și a scopurilor conținutului de studiat; aceste valori și scopuri trebuie să conțină o anumită flexibilitate care să includă atractorii la care face referire teoria haosului. Atractorii trebuie să structureze cadrul de proiectare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fel cea de-a doua activitate mai puțin plăcută sau eficientă” (Schmuck, Schmuck, 1992, p. 275), autorii precizând însă că, „în clasă, conflictul oferă oportunitatea dezvoltării individuale și de grup” (Schmuck, Schmuck, 1992, p. 289). Astfel, urmărind acest raționament, putem optimiza la elevi/studenți strategii de evitare și stingere a conflictelor ale căror apariție și rezolvare ulterioare nu ar favoriza nici unul dintre obiectivele informativ-formative urmărite de cadrul didactic, promovând totodată și strategii de provocare a conflictelor eficiente pentru activitatea de la clasă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care deschide punți de comu-nicare și de colaborare ulterioare. Modelul lui Alan C. Filley ne propune, în acest sens, un set de indicatori după care putem să observăm în ce tip de negociere ne aflăm și cum putem să ne optimizăm strategia de negociere. Tabelul 10. Caracteristici ale metodelor câștig-câștig și pierdere-pierdere. Modelul lui Alan C. Filley G.T. Savage, J.D. Blair și R.L. Sorenson (apud Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, p. 487), creatorii modelului SBS despre care vorbeam mai devreme, ne oferă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Desigur că și aici poate apărea o criză (Larry Greiner vorbește despre criza „?”, nedenumind-o). Această criză, în opinia noastră, poate fi tendința „provocărilor majore”, în sensul că asigurarea cooperării maximale poate trimite grupul spre încercarea continuă de a se optimiza prin exercitarea unor presiuni de conformare la regulă, în condițiile dezvoltării unor activități din ce în ce mai provocatoare la adresa membrilor (asupra acestei foarte interesante presiuni de conformare vom reveni. Subliniem aici că ideea introdusă de Greiner privind acțiunile de „revoluție” și cele de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dintre cazurile de învățare organizațională. Atunci când există multiple dezacorduri în grup în urma unei negocieri implicite, cadrul didactic trebuie să provoace negocierea directă între membrii acestuia deoarece, în caz contrar, pot apărea conflicte (a căror cauzalitate nu este evidentă) sau poate optimiza grupul prin aducerea unor membri noi, înlocuirea unor membri sau realizarea conceptului de grup didactic interșanjabil (membrii unui grup se pot muta în altul, dar doar în ipostaza în care un număr egal de membri din grupul în care doresc
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
grupului, cât și liderul însuși pot să se dezvolte în direcția unui astfel de set comportamental. În 1985, B. Bass a dezvoltat o continuitate a conducerii transformaționale cu conducerea tranzacțională, cărora le-a adăugat conducerea „laissez-faire”. Această continuitate s-a optimizat apoi într-un model care poate oferi o bază de reflecție, precum și o arie instrumentală persoanelor ce îndeplinesc funcții de lider. Modelul a încorporat șapte categorii de factori înșirați pe o axă de la eficient la ineficient și de la activ la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la problemă într-un mod inteligibil sau interesant, utilizând media și metode variate; - Autor de documentare - pentru a documenta procesul de rezolvare de probleme într-un mod inteligibil și a face informațiile folositoare pentru ceilalți elevi/studenți; - Chestionator - pentru a optimiza înțelegerea proprie și a celorlalți prin articularea unor întrebări de profunzime; - Evaluator și analizator reflectiv - pentru a judeca rezolvările de probleme proprii sau ale celorlalți, în raport cu scopurile și criteriile de calitate propuse; pentru reflectarea critică a propriilor percepții, atitudini, scopuri
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
trebuie remarcat faptul că, în sens strict educațional, alegerea acestor „amenințări” trebuie făcută cu deosebită atenție deoarece o astfel de abordare poate produce conflicte deosebit de puternice, cu incidențe extrem de nefavorabile tocmai asupra procesului de învățământ pe care dorim să-l optimizăm; - scopurile supraordonate, definite drept scopuri împărtășite de către toți membrii grupului, care necesită un efort cooperativ și care se situează dincolo de diferențierile interacționale dintre elevi/studenți. Într-un conflict dintre două părți ale grupului, găsirea unui scop comun care să depășească
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
desfășurate, produsele furnizate de către respectivul sistem. Din definirea problemei trebuie deci să fie clar cine câștigă sau pierde ceva dacă lucrurile se vor desfășura în acel mod. Dacă, spre exemplu, vom analiza școala (să presupunem că ne dorim să o optimizăm și să reducem neajunsurile observate până acum), C reprezintă angajatorii ulteriori ai populației școlarizate. Aceștia au de câștigat în condiția funcționării eficiente a sistemului de învățământ, dar pierd dacă această pregătire este defectuoasă și, în consecință, li se furnizează persoane
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Aceasta din urmă presupune operarea unui decupaj formal al obiectului sau al procedeului studiat pentru a-i detecta principalele funcții, definite ca surse ale valorii (astfel, vom reține caracteristicile definitorii ale obiectului studiat; modificarea lor prin metoda concasării va putea optimiza situația prezentă). De pildă, pentru un obiect trebuie identificate funcțiile îndeplinite de fiecare dintre elementele care intră în componența acestuia. Ca o variantă a metodei concasării, M. de Mot (apud Tabachiu, Moraru, 1997) ne prezintă autochestionarea (self-questioning), care vizează trecerea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]