205,475 matches
-
înot, nici cu bicicleta. Rămân acasă deși cerul e senin și soarele strălucește. Nu merg la plajă. Nu vreau să mă bronzez, nu vreau să par sănătoasă pentru el. Sunt atât de albă, cât sunt. Pe urmă mă duc în oraș și îmi cumpăr dintr-un magazin cu prețuri acceptabile o fustă verde ca prazul. Magazinul are aerul că vrea să pară un boutique șic, dar e relativ ieftin, cum spuneam. Ce iluzie și toți își permit să se iluzioneze în
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
ale descompunerii: "porțiunea mea de visare o cumperi tu/ porțiunea mea de tăcere o cumperi tu/ porțiunea mea de un metru de doi o lași stelelor puturoase" (Piață...). Sau: "«Golem» strigă filozoful stînd pe tron în mijlocul/ Gropii de gunoi a orașului/ îmbîcsit în duhoarea porcilor grohăind" (Golem). Scatologia e la ea acasă: "o duhoare de metale în putrefacție/ bîntuind prin duminica orbului// oh lătratul de seară al îngerilor/ fecale de aur pe cărarea întortocheată a plîngerii" (Elegie). Ca și: "cerul să
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
colaborare cu universitățile francofone, astfel că s-a simțit nevoia ca, în martie 2003, să se tragă o concluzie asupra realizărilor acestui ultim deceniu de francofonie. S-a născut astfel ideea unui forum de cooperare universitară la Iași. În alegerea orașului gazdă au cântărit greu existența unor excelente filiere universitare și tradiția incontestabilă, francofonă și francofilă, de care se bucură orașul. Manifestarea beneficiază de asocierea unor prestigioase instituții ieșene și naționale. Cele cinci universități ieșene, „Al. I. Cuza", „Gh. Asachi", „Ion
Iași: capitala francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14185_a_15510]
-
realizărilor acestui ultim deceniu de francofonie. S-a născut astfel ideea unui forum de cooperare universitară la Iași. În alegerea orașului gazdă au cântărit greu existența unor excelente filiere universitare și tradiția incontestabilă, francofonă și francofilă, de care se bucură orașul. Manifestarea beneficiază de asocierea unor prestigioase instituții ieșene și naționale. Cele cinci universități ieșene, „Al. I. Cuza", „Gh. Asachi", „Ion Ionescu de la Brad", „Gh. T. Popa", „G. Enescu", s-au alăturat Centrului Cultural Francez, Bibliotecii Centrale Universitare „M. Eminescu" și
Iași: capitala francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14185_a_15510]
-
sinucigași în metroul de la Moscova. Combatanții ceceni nu atacă decît alți combatanți, sau atacă clădiri oficiale. Ei practică un război de supraviețuire și sînt mai degrabă niște partizani, iar nu niște teroriști. În schimb, armata rusă a desăvîrșit distrugerea unui oraș cu 400.000 de locuitori? Groznyi, în care a fost vizată cu bună știință o populatie civilă, din care de altfel jumătate erau ruși. Asta nu mai e o derivă. Invadarea unei țări și masacrarea sistematică a locuitorilor acesteia nu
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
e vorba de un om foarte onorabil. Sigur, 11 sept. a complicat lucrurile, dar cred că, în esență, democrațiile occidentale dau dovadă de irealism. Amintiți-vă Afganistanul. Armata Roșie, sovietică, a invadat Afganistanul și vreme de 10 ani a demolat orașele și satele, dar mai ales structurile sociale și morale ale populației, făcînd un milion de morți. În ruinele rămase s-au instalat gangsterii și fanaticii de talibani, care l-au invitat pe Ben Laden, iar rezultatul au fost atentatele din
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
nici eu, la școală, nu prea îi cunoșteam pe cei din clasele mai mici, dar îi știam pe toți cei din clasele mai mari. Acum vreau să-i răspund dlui Mihail Rădulescu din Caransebeș. În România literară nr. 6 afirma: "Orașul în care locuiesc, a fost, după Timișoara, al doilea oraș care s-a declarat liber de comunism." Deși, după cum combate printre rîndurile ce cu generozitate i-au fost publicate, se pare că nu am scăpat de ei. Pe 20 decembrie
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14211_a_15536]
-
din clasele mai mici, dar îi știam pe toți cei din clasele mai mari. Acum vreau să-i răspund dlui Mihail Rădulescu din Caransebeș. În România literară nr. 6 afirma: "Orașul în care locuiesc, a fost, după Timișoara, al doilea oraș care s-a declarat liber de comunism." Deși, după cum combate printre rîndurile ce cu generozitate i-au fost publicate, se pare că nu am scăpat de ei. Pe 20 decembrie '89 au început demonstrațiile în Lugoj și, în jurul orelor 19
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14211_a_15536]
-
șosea prin dreptul unităților militare, s-a tras, doi tineri fiind împușcați mortal (la cca 50 de metri de unitate). În jurul orelor 21 Casa Albă, cum i se zicea primăriei, a fost ocupată și incendiată. Dacă dl. Rădulescu are, din partea orașului în care locuiește, priorități față de cele scrise mai sus, îi admit să-l revendice și pe Homer. Știu că problema e în litigiu, și chiar și el, se zice, mai ațipea uneori. Oare nu-i e teamă de judecata copiilor
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14211_a_15536]
-
preocupărilor sale pe latura istoriei literare. Ca dată, este reținută ziua de 12 iunie a anului 1993. Una, ușor solemnă, în foaierul mare al teatrului brăilean "Maria Filotti", prilejuită de lansarea romanului Casa cu migdali, al cărui personaj principal este orașul Brăila, și a ediției Panait Istrati, Publicistica de tinerețe (1906-1916). Autorul romanului, conceput ca monografie a locului, este scriitor, după cum de la sine se înțelege. Nu mai puțin, muzicolog, dar în preocuparea sa de zi cu zi, medic. Realizatorul ediției, Ion
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
Cunoașteți faimoasele versuri ale lui Victor Hugo, din Tristesse d’Olympio: «Nature au front serein, comme vous oubliez / Et comme vous brisez dans vos métamorphoses / Les fils mystérieux où nos cœurs sont liés.» Dacă natura reprezintă o forță a uitării, orașul - orice oraș - este, dimpotrivă, memorie cristalizată, pietrificată. Astfel, există o strânsă legătură între roman, al cărui material este, în general, trecutul, și orașul, care nu-i altceva decât trecut sedimentat, stratificat, suprapus. Acesta este un adevăr general. În cazul particular
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
versuri ale lui Victor Hugo, din Tristesse d’Olympio: «Nature au front serein, comme vous oubliez / Et comme vous brisez dans vos métamorphoses / Les fils mystérieux où nos cœurs sont liés.» Dacă natura reprezintă o forță a uitării, orașul - orice oraș - este, dimpotrivă, memorie cristalizată, pietrificată. Astfel, există o strânsă legătură între roman, al cărui material este, în general, trecutul, și orașul, care nu-i altceva decât trecut sedimentat, stratificat, suprapus. Acesta este un adevăr general. În cazul particular al acestui
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
vos métamorphoses / Les fils mystérieux où nos cœurs sont liés.» Dacă natura reprezintă o forță a uitării, orașul - orice oraș - este, dimpotrivă, memorie cristalizată, pietrificată. Astfel, există o strânsă legătură între roman, al cărui material este, în general, trecutul, și orașul, care nu-i altceva decât trecut sedimentat, stratificat, suprapus. Acesta este un adevăr general. În cazul particular al acestui roman, Tigru de hârtie, și al acestui oraș, Parisul, raportul general este dublat de unul istoric, deosebit: poveștile narate în carte
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
o strânsă legătură între roman, al cărui material este, în general, trecutul, și orașul, care nu-i altceva decât trecut sedimentat, stratificat, suprapus. Acesta este un adevăr general. În cazul particular al acestui roman, Tigru de hârtie, și al acestui oraș, Parisul, raportul general este dublat de unul istoric, deosebit: poveștile narate în carte au legătură cu acea perioadă de la sfârșitul anilor ’60 când imaginarul „Revoluției" a înflorit pentru ultima dată; or, după cum știți, Parisul a avut un loc important, un
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
Revoluției" a înflorit pentru ultima dată; or, după cum știți, Parisul a avut un loc important, un loc central, cel puțin pentru francezi - dar cred că și pentru străini - în imaginarul acesta. Una dintre imaginile majore ale Parisului era aceea de „oraș al revoluțiilor" - de la luarea Bastiliei până la Comună, trecând prin toate zilele revoluționare din secolul al XIX-lea. A se vedea Mizerabilii... Este ceea ce o carte recentă, de Eric Hazan - L’-invention de Paris - numește „forța de ruptură a Parisului". Baricadele
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
popas din când în când mai fac." Și, desigur, monologul cu propriile-i tristeți, bacoviene în răstimpuri: În văi, batiste-nsângerate/ Ploaia încearcă să le spele/ Ascunde-te după perdele/ și-ascultă vântul cum le bate", lucid, în monotonia clipei: "Orașul, ploaia și plictiseala,/ scârba de toate și de a fi,/ pofta nebună de-a isprăvi/ monotonia, pălăvrăgeala,/ singurătatea printre cei vii, / închipuirea morții, sfârșeala,/ Orașul, ploaia și plictiseala,/ scârba de toate și de a fi." Încă mai pregnant: "și de când
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
spele/ Ascunde-te după perdele/ și-ascultă vântul cum le bate", lucid, în monotonia clipei: "Orașul, ploaia și plictiseala,/ scârba de toate și de a fi,/ pofta nebună de-a isprăvi/ monotonia, pălăvrăgeala,/ singurătatea printre cei vii, / închipuirea morții, sfârșeala,/ Orașul, ploaia și plictiseala,/ scârba de toate și de a fi." Încă mai pregnant: "și de când fac pe saltimbancu-n pieți/ și îmi tot schimb peruca și vestmântul,/ Primește-mi, Doamne, truda și frământul/ în cerul tău învăluit în ceți.// Melancolii, păreri
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
o bună dispoziție de-a dreptul uluitoare. Numele său rămîne totuși legat de Luvru, muzeul unde și-a desfășurat neîntrerupt patruzeci de ani de carieră. Lui Pierre Rosenberg i se datorează mari expoziții retrospective organizate la Paris, în alte mari orașe europene și americane, dedicate unor pictori ca Chardin, Watteau, Fragonard, Poussin, desenelor franceze din colecția Prat, picturii franceze din colecții americane, toate însoțite de cataloage care sînt rodul unor studii și cercetări fundamentale pentru cunoașterea și reevaluarea operei artiștilor amintiți
A ști să vezi by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/14208_a_15533]
-
Gheorghe Ceaușescu Dacă un călător străin în vizită la București va privi dinspre Arcul de Triumf șoseaua străjuită de pomi care duce către ieșirea din oraș, el va vedea desenându-se pe fundal clădirea cunoscută sub numele de Casa Scânteii; dacă va consulta și un ghid istoric al capitalei va afla că în fața acesteia trona până nu foarte de mult statuia lui Vladimir Ilici Lenin. Privind
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
cu puterile mele - și cu toate acestea nu m-a întrebat nimeni dacă vreau să fie reales "Tovarășul Ceaușescu" în fruntea unui partid care îmi e străin mie și altor 18 milioane de români! Care e problema?" (p. 114). Chiar dacă orașul Focșani în care locuia dizidentul la vremea respectivă nu a jucat cine știe ce rol în zilele revoluției din decembrie 1989, au existat unele semne care pot fi interpretate astăzi ca semnale pentru marile schimbări ce aveau să vină. Frînturi de conversație
Stoicism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14249_a_15574]
-
asupra exprimării cât mai firești cu putință, ca să nu rămână îndoit-nedumerit cititorul întâlnindu-se cu sintagme ca acestea: Populare cu pur, sau polenul încrezut în tine, sau De sus,/ din nemaipomenit de sus,/ din tocmai pisc neasemuit, ș.a. (Vlad Popovici, orașul Lipcani, jud. Edineț, Republica Moldova) * Înainte de a-mi arăta ce scrieți, ba chiar înainte de a fi încercat să vă puneți pe hârtie vreun text propriu, vreți să vă asigur numai după citirea a, de altfel, abundentei dvs. epistole, că sunteți făcută
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14263_a_15588]
-
în Cehoslovacia și Ungaria. (Recent, m-am uitat la diapozitivele făcute în acea perioadă...). Am ajuns la Praga, unde am stat într-un hotel oarecare, iar un ghid - un om în vârstă, probabil pensionar - a sosit să ne arate frumusețile orașului. Vorbeam în limba franceză cu el, eu descurcându-mă bine, față de ceilalți membri ai grupului de turiști români. După ce ne-a arătat Hradul, podul Carol, casa lui Kafka, biblioteci, străzi, sinagogi, biserici, palate și berării, l-am întrebat, bineînțeles foarte
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14265_a_15590]
-
încăpea, totuși, cumva, toți trei. Nu-i vedeam decît corpul cum i se zguduia. Dincolo de zilele mai proaste pe care le-a avut, așa mă despart de el: într-un hohot de rîs, tăcut și totuși viguros, dintr-un frumos oraș de munte, mai calm și mai cald ca niciodată la sosirea iernii. Nu i-am spus niciodată "Dolfi".
Adio, Dolfi! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14259_a_15584]
-
fie stimulatorie pentru amîndoi. Era toamna anului 1993. După mulți ani Ion Irimescu și Doamna sa pășeau cu sfială și fericire pe străzile Iașilor. Îi troieneau amintiri, emoții, bucurii. Era o întoarcere în Eden. Nu mai întîlneau oamenii de altădată, orașul se schimbase destul de mult, dar cei doi regăseau acel duh care-i fericise cu peste jumătate de veac în urmă. Erau ei înșiși străluminați de această tîrzie și tonică regăsire. Cumințenia pămîntului Încăperea largă și înaltă din strada Pangratti, atelierul
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
a acelui spirit critic al Moldovei, despre care vorbea Garabet Ibrăileanu, l-a făcut pe Ion Irimescu să nu se cruțe niciodată, să nu ostenească trudind la eternitatea operei sale, pe care, în cea mai mare parte a dăruit-o orașului începuturilor sale, Fălticenilor, alcătuindu-se aici cu adevărat un muzeu de ținută și respirație universală. În această plămadă a spiritului ne putem cel mai bine regăsi pe noi înșine. Iar lecția de profunzime, de jertfire pentru artă și pentru acest
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]