38,540 matches
-
haz tot am găsit și mă bucur că o pot reproduce: "Ce deosebire este între o roată de car și un advocat? Roata strigă ca s-o ungi, pe advocat trebuie să-l ungi ca să strige". Filosof nativ sau geniu oral ca un analfabet ce era, Cilibi Moise s-a impus, la vremea sa, prin umorul său evreiesc curat, stimat și îndrăgit de toți. Caragiale mărturisise: "Cărticelele acelea au făcut multă plăcere copilăriei mele; cu ele am petrecut multe seri într-
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
adevărul?" Istoria literaturii cu toate curentele, orientările, experimentele, revoluțiile, nu e altceva decît o permanentă luptă a scriitorului cu limitele limbajului. Versul liber la vremea lui, dicteul suprarealist, asocierea unor cuvinte aparent incompatibile, insolitatea, deschid spații noi de explorare, rostirea orală, democratizarea poeziei prin acceptarea oricărui tip de exprimare, reabilitarea urîtului și a abjectului, renunțarea la complexele de orice tip, înmulțirea și diversificarea registrelor, toate fac limbajul poetic mai încăpător, comunicarea mai largă și mai cuprinzătoare. Dar poate sub această luptă
Prizonier sau stăpîn al limbii? by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17034_a_18359]
-
indicative distincte, cu semnături multiple, pentru namet, scenar, dramaturg. Numai limba română n-a fost încercată în acest sens, rămînîndu-se la comasatul "scenariu" cu autor autarhic. Inutil se semnalează local, de vreo 30-40 de ani, pe toate căile, scris și oral, în varii împrejurări și instanțe, acest prim stigmat - marginal și neînsemnat detaliu, nu-i așa? - păstrat intact din cea dintîi perioadă de glorie a cinematografiei socialiste, sub inducția conceptelor și practicilor aduse de la Moscova în primii ani '50. Semnalarea anomaliei
Confiscarea șanselor by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17060_a_18385]
-
colocvial și cu tonul lui de ironie generalizată. Televizorul era de altfel de mai multă vreme și o sursă pentru comparații familiare: expresia a vorbi ca televizorul, folosită cu sensul "a vorbi de unul singur, a nu fi ascultat" circulă oral, dar e atestată uneori și în scrisul jurnalistic ("națiunea... a învățat să vorbească singură, ca televizorul" - EZ 2306, 2000, 12).
"Pe sticlă", la televizor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17074_a_18399]
-
în ochii mei în favoarea continuității îl constituie păstrarea numelor antice ale Carpaților și ale tuturor marilor rîuri din spațiul nostru". Atenție se acordă, apoi, componentei slave și turanice. Nașterea statelor române, în jurul anilor 1300, li s-a datorat, după tradiția orală reafirmată de istorici precum Gh. Brătianu și Ștefan Papacostea, și acel Basarab întemeietorul a fost un personaj real, dintr-o spiță de șef cuman. Oricum, de pe atunci începe, în Transilvania, excomunicarea de la drepturi egale a românilor, datorită ortodoxiei lor creștine
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
al dezbaterilor purtate la secția de demografie al Institutului Social Român. Să nu uit să precizez că tot ceea ce am notat pînă aici și ceea ce voi spune mai departe are ca punct inițial cartea d-lui Zoltán Rostás, O istorie orală a Școlii sociologice de la București. Titlul provine din modalitatea de lucru a autorului. Acesta, în anii optzeci, a realizat interviuri, firește orale, dar înregistrate magnetic, cu toți corifeii Școlii sociologice (una, reprezentînd un foarte lung interviu cu Henri H. Stahl
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
aici și ceea ce voi spune mai departe are ca punct inițial cartea d-lui Zoltán Rostás, O istorie orală a Școlii sociologice de la București. Titlul provine din modalitatea de lucru a autorului. Acesta, în anii optzeci, a realizat interviuri, firește orale, dar înregistrate magnetic, cu toți corifeii Școlii sociologice (una, reprezentînd un foarte lung interviu cu Henri H. Stahl, Monografia ca utopie, a fost publicată anul trecut și am comentat-o în revista noastră). Din toate aceste interviuri, organizate tematic, a
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
student Marinescu, director al Liceului Matei Basarab. De-abia, după moarte, văduva sa a primit o pensie de merit. Dar din Școala sa monografică rămăsese nu numai o amintire, ci și un tezaur care a rodit. Zoltán Rostás - O istorie orală a Școlii sociologice de la București. Editura Printech, 2001.
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
întîmplări adevărate, a unei experiențe personale, a unui film sau a unei cărți (eventual cu subiect fantastic). într-un articol pe această temă ("Dream-reporting discourse", în Text, nr. 4, 1984), Benny Shanon și Rivka Eiferman analizau, pe baza unui corpus oral, situația discursivă particulară a povestirii de vise: de articulare logică și de raționalizare a unor experiențe psihologice confuze, vagi, care rămîn oricum incontrolabile. Reflexul textual al acestei situații e reprezentat de un stil abrupt, de folosirea unor termeni vagi, de
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
precum cele ale lui Wagner, Céline, Ezra Pound, dar și Chopin (care se știe că acest suav, melancolic și ultra sensibil făuritor de armonii sublime a fost un ireductibil antisemit - chiar dacă de pe urma lui n-au rămas mărturiile infame, scrise sau orale, atribuite celorlalți sus citați) sînt extrem de elocvente. Una din cărțile la care mă refer aparține americanului Paul Johnson care operează pe tot parcursul volumului o feroce și nemiloasă disjuncție între aparențe și realități, între pretențiile legate de propria imagine despre
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]
-
să fie puternic marcate. Utilizarea lor ca elemente anaforice (care trimit la un referent deja menționat în text) merită să fie studiată în mod mai amănunțit în sistemul limbii române. Analiza unui număr mare de texte scrise și de conversații orale ar putea stabili criteriile mai puțin evidente ale alegerii: într-o relatare în care alternează ăsta și ăla nu contează numai factorii spațiali, apropierea sau depărtarea obiectului/a persoanei de interlocutori, sau cei textuali, respectiv apropierea sau depărtarea de ultima
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
dicționarele specializate care i-au urmat: Nina Croitoru-Bobârniche, 1996, Anca Volceanov - G. Volceanov, 1998. A fost înregistrat de Florica Dimitrescu, în Dicționarul de cuvinte recente (DCR2), ediția a II-a, 1997, cu sensurile "urât" și "antipatic, nesuferit" și cu atestări orale "niște blugi... nașpa", "cel mai nașpa individ din sud-estul Europei". E cert că nașpa reprezintă o trunchiere a adjectivului nașparliu, care circulă în paralel - "o cutie de chibrituri de-alea nașparlii" (Cațavencu internațional, 10, 1991, 3), chiar și substantivizat - ""nașparliile
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
articol din 1992 despre împrumuturile din limba țigănească; explicația sa a fost susținută cu argumente fonetice de Andrei Avram (într-un articol din 1994). Trecerea la forma nașparliu se poate explica prin instabilitatea fonetică a termenilor de circulație aproape exclusiv orală, prin fenomene de expresivitate și simbolism sonor, ca și prin eventuale contaminări cu alte cuvinte familiar-argotice (a șparli, de exemplu, sau șperlă). Oricum, sensul foarte general al cuvîntului permite numeroase variații semantice, ca în exemplul următor: "Mi-au dat de la
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
M, e înregistrat (sub mare) un citat din E. Barbu, care evocă unul dintre contextele tipice ale folosirii inițiale a formulei; "Aceleași afișe ca altădată: Mare bal, mare, 2 lei intrarea". La transpunerea în scris a unei asemenea sintagme esențialmente orale, intervin decizii de punctuație: ca și în exemplul citat, unii autori introduc o virgulă înainte de cea de-a doua apariție a adjectivului mare: semnul nu corespunde însă unei pauze, fiind probabil folosit ca urmare a unei interpretări sintactice culte. O
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
comentatori de atunci, era faptul că lucruri atît de simple vorbeau despre evenimente petrecute cu peste 50 de ani în urmă, făceau istorie, discutau perioada interbelică. Un astfel de bun-simț al distanței propune retrospectiv Iordan Chimet. Domnia sa recunoaște importanța istoriei orale dar, în același timp, propune identificarea corectă a istoricității faptelor. Jurnalul a venit pe un fundal nepotrivit. Acela al setei de "document", din anii '90. Și acest text a fost victima confuziei regretabile dintre memorialistică și document. Este clar că
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
obiect de aspirație, mijloc și scop al acțiunii culturale. De la un punct (romantic) încolo, scrisul (cult) începe însă a fi implicit subevaluat, prin valoarea pozitivă acordată în mod constant oralității. "Limba populară" e un concept abstract, generalizant, definit prin trăsături orale, dar supradialectale. Elogiat pentru bogăția și expresivitatea sa, limbajul popular e în realitate supus de cultura "înaltă" unei selecții foarte severe, care îl reduce la o imagine idealizată, emfatizînd de pildă metaforele vieții tradiționale (pastorală și agrară) și eliminînd zona
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
din Moldova și Muntenia, dar și cu stilul aristocratic al conversației de salon al acelorași (purtată totuși mai înainte în greacă, apoi în franceză). într-un studiu mai vechi, Al. Duțu atribuia tradiției retorice culte, implantate pe o bogată tradiție orală și populară, răspîndirea "stilului colocvial" în scrierile românești din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Manifestarea concretă a acestui stil, care imită oralitatea spontană, are totuși puține legături cu modelele retorice (și încă mai puține cu textele folclorice
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
arhaism, construcția în care apare cuvîntul evghenie mi se pare aproape de stilul familiar-argotic de azi (tiparul "are bani pă el"). O istorie problematică și dramatică a limbii române ar trebui oricum să refacă datele disputei dintre asemenea demonstrații de abilitate orală și opiniile autorilor pentru care oralitatea era un fenomen elementar, rudimentar, iar limba literară cerea un efort de construcție, ca produs rațional, artificial, monumental (Budai-Deleanu: "de bună seamă nu putem vorbi cum vorbește Oprea cu Bucur în pădure"; Codru Drăgușanu
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
De la Apostrophes la Bouillon de culture (Editura Gallimard, 1990 și 2001)* Aflăm că s-a născut ,,le plus gaiment du monde" - Nora l-a rugat pe Pivot să-i răspundă la o serie de întrebări, dar el, considerîndu-se ,,prost la oral", s-a declarat dispus la un schimb de întrebări și răspunsuri scrise, cu condiția păstrării discreției pînă la aprecierea rezultatului de către cei doi complici. ,,Prost la oral", Pivot stăpînește un stil firesc și simplu, spumos, spiritual, de bună calitate, e
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
să-i răspundă la o serie de întrebări, dar el, considerîndu-se ,,prost la oral", s-a declarat dispus la un schimb de întrebări și răspunsuri scrise, cu condiția păstrării discreției pînă la aprecierea rezultatului de către cei doi complici. ,,Prost la oral", Pivot stăpînește un stil firesc și simplu, spumos, spiritual, de bună calitate, e drept, și în privința oralității, așa că repurtează victorii și pe acest teren. Ce secrete profesionale aflăm? Dezamăgire. Pivot nu are secrete, nici soluții miraculoase, ci respectă cu sfințenie
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
întîmplări adevărate, a unei experiențe personale, a unui film sau a unei cărți (eventual cu subiect fantastic). într-un articol pe această temă ("Dream-reporting discourse", în Text, nr. 4, 1984), Benny Shanon și Rivka Eiferman analizau, pe baza unui corpus oral, situația discursivă particulară a povestirii de vise: de articulare logică și de raționalizare a unor experiențe psihologice confuze, vagi, care rămîn oricum incontrolabile. Reflexul textual al acestei situații e reprezentat de un stil abrupt, de folosirea unor termeni vagi, de
Povestiri de vise by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15817_a_17142]
-
întărire". Aceeași tendință se reflectă de fapt și în evoluția semantică a adjectivului (de origine participială) supărat. Dicționarul de cuvinte recente (ed. a II-a) al Floricăi Dimitrescu înregistrează sintagma muzică supărată, din argoul tinerilor, ilustrând-o cu un enunț oral și cu un citat din revista 22, din 1994; referirea la o "muzică dură" poate sugera o explicație a evoluției semantice, plasabilă totuși în contextul mai larg al negativului expresiv (grozav, teribil, "groaznic de bun"), ca și în cel al
"Mașini supărate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16174_a_17499]
-
cumva mă cauți să knock-ăi la ușa mea" (listă de comentarii la o fotografie, în Internet); Limita e marcată de un post de control care-îi bipăie bagajul" (22, 42, 1997, 16). Pentru a clicăi, nu am atestări scrise, ci doar orale: e folosit în jargonul computerist, unde e foarte răspîndit substantivul clic (din engl. click; în DEX apare doar interjecția de sursă franceză) - "un dublu clic"; "printr-un simplu clic se poate șterge"; Dă un clic pe fiecare dintre ele!" (mesaje
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
din bănci de date, sau, de pildă, în lanțuri de talks ("conversations" - cf. Anis 1998, 168) sau chats (afișare succesivă într-o fereastră, ibid., trăncăneli) etc. Evident, avantajul principal al "e-mail" față de comunicarea obișnuită este rapiditatea transmiterii (iar față de comunicarea orală, la telefon, în cadrul aceleiași instituții, dă șí posibilitatea controlului, prin "înmagazinarea" textelor, în cazul mesajelor scrise putându-se șí evita pierderea de timp prin deplasarea personală în diversele birouri sau clădiri). Această "corespondență" are șí particularitățile generale ale "scrisorilor", însă
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
însă abia de foarte curând s-a pus problema dialogului ca atare, descoperindu-se dificultățile tehnice în calea realizării lui cu adevărat. În primul rând, succesiunea replicilor (turn-taking) s-a observat că nu se face cu acea rapiditate din dialogul oral obișnuit, adică tempoul "rândului la replică" este mult încetinit ("The communication is delayed": Eklundh 1996, 128, în Oostendorp, Mul 1996). Nevoia de dialog cât mai apropiat de acela din situațiile obișnuite este evidentă și transpare, între altele, din "graba" replicii
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]