792 matches
-
de strigoi și coadă de balaur, geme cu turbare și participă la acțiunea de pedepsire a tiranului. În alte poeme, morții țin discursuri, corbii croncănesc, albele iele joacă pe morminte. Fratele cel mic, Îndepărtat de tron prin otrăvire, participă la orgiile turbate ale domnitorului. Dochia iese noaptea din mormînt și cere iubitului, viu, un dulce jurămînt de credință... Unele balade trec mai departe de această figurație neagră, prea decorativă, prea insistentă pentru a nu trezi bănuială. Poemul Făt-Frumos tratează, Încă stîngaci
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dar nu le apropie, privirea le integrează doar Într-un cadru de o măreție, de regulă, statică. Bucuroasă, privirea trece, apoi, la alt grup de elemente, altă scenă, alt tablou... În Grui-SÎnger, Alecsandri cultivă fiorosul din natură, măreția lirică În orgia vegetală. Elementele materiale alcătuiesc un grandios tablou de Întunecimi sublime: cărări Încîlcite, neguri sure, umbre mortale, fiare „povestice”, peșteri negre și amenințătoare, arbori cu ramurile Încrucișate ca niște spînzurători, stînci „fantasme pleșuve, mute, oarbe” etc. Toate semnele infernului din natură
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cadavre pe-a lor valuri; Și aburi Într-amurgul din ele se ridică Ce-n rouă sîngerîndă pe frunzi uscate pică, Sau merg de se așează pe stînci, pe vîrf de munte Ca palide vedenii cu pletele cărunte. O crîncenă orgie de sînge, de cruzime Îmbată umbra mută ce zace la desime, Ș-ades În mez de noapte s-aude prin tăcere O surdă lovitură, un vaiet de durere, Apoi un zbor de vulturi și urlete hidoase De lupi ce vin
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ropotește sub tropot de copite...” sau altul: „Ce vuiet lung de care, ce tropot surd de vite...” Tehnica antitezei duce la un fel de maniheism liric. De o parte: ambiția neînfrîntă a lui Albert, trufia militară a leșilor, armurile strălucitoare, orgia, dorința de expansiune, de cealaltă parte: mînie reținută, simplitate, veșminte modeste, dialog În șoaptă... Acolo (În tabăra română): „misterul și tăcerea” pădurii, „flăcări triste”, lucirea, din cînd În cînd, a săbiilor, străfulgerarea ochilor mînioși, jurăminte („dor crunt de răzbunare”), un
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pădurii, „flăcări triste”, lucirea, din cînd În cînd, a săbiilor, străfulgerarea ochilor mînioși, jurăminte („dor crunt de răzbunare”), un umor discret În dialog, „hieroglife sfinte” brăzdate pe brațele și pe piepturile luptătorilor. Aici: „mii și mii de focuri” vesele, „zgomotul orgiei”, fastul cortului regal, „duzini de candelabre”, sticle cu vinuri spaniole și calabre, un cerb de patru ani Încins cu șiruri de fazani, două piramide de fructe aduse din Asia și, peste tot, femei cu sînuri rotunde și ochi „ce-noată-albaștri În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sticle cu vinuri spaniole și calabre, un cerb de patru ani Încins cu șiruri de fazani, două piramide de fructe aduse din Asia și, peste tot, femei cu sînuri rotunde și ochi „ce-noată-albaștri În galeșă văpaie”. Acolo - austeritate, aici - desfătare, orgie sălbatică; acolo - oameni „tari de vînă și oțeliți În foc”, aici - juni magnați „pe perne de mătasă”, moleșiți de chefuri...; acolo - românii descîntă topoarele, aici - leșii dezmiardă paharele și trupurile femeilor; acolo - o pregătire aproape religioasă pentru o confruntare decisivă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dese grupe Frig boi Întregi, rup cărnuri ca lupii flămînziți, Desfundă largi antale, beu lacom fără cupe, Se ceartă, rîd În hohot și urlă răgușiți. Ca dînșii, cîni de lagăr la praznic luînd parte, Schelălăiesc sălbatic, rod oasele deoparte, În mijlocul orgiei turbate ce tot crește; Iar printre cîni și oameni pe iarbă stau căzute Femei, prada orgiei, cu mințile perdute...” Există, apoi, o dialectică a semnelor prevestitoare ca În epopeile homerice. Fatalitatea se anunță la Începutul poemului prin strigătul cobitor al
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cupe, Se ceartă, rîd În hohot și urlă răgușiți. Ca dînșii, cîni de lagăr la praznic luînd parte, Schelălăiesc sălbatic, rod oasele deoparte, În mijlocul orgiei turbate ce tot crește; Iar printre cîni și oameni pe iarbă stau căzute Femei, prada orgiei, cu mințile perdute...” Există, apoi, o dialectică a semnelor prevestitoare ca În epopeile homerice. Fatalitatea se anunță la Începutul poemului prin strigătul cobitor al buhei. Un glas profețitor se aude și În cîntul al III-lea (acela ce Înfățișează banchetul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pe pavajul cavoului în fața gurilor mormintelor, de sufletul morților, ceilalți doi repetară și ei gestul, și după acest ritual deșertară câteșitrei paharele pe gât. Peste câteva zile, Smărăndache răspândea în toate cercurile cunoscuților vestea că Ioanide și Hagienuș au făcut orgie cu femei într-un cavou din cimitirul Bellu la miezul nopții. Întorcîndu-se în oraș cu camionul, Ioanide își cheltui vremea trecând și pe la alte șantiere, dând instrucții lui Butoiescu, chiar după încetarea lucrului, astfel încît se întoarse acasă pe jos
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
face să pălească personajele bon vivant ale lui Balzac și Alexandre Dumas. De asemenea, trebuie auzit concertul de elogii care îl înconjoară întotdeauna! "Vorbiți-ne de Mondor! Trăiască Mondor! Este binefăcătorul lucrătorului; este providența poporului". În realitate, el se abandonează orgiei, împroașcă trecătorii cu noroi; demnitatea sa și demnitatea umană suferă întrucâtva .... Dar, eh, dacă nu se face util prin el însuși, se face util prin averea sa. Face să circule banul, curtea sa nu încetează să facă plinul furnizorilor care
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în palatul lui, în peștera lui cu comori. Toată ființa lui fusese retrasă strategic din lume în vederea scrisului. Senzația pe care ți-o lăsa, când mâna cu mișcări ușoare venea să-și ia revanșa pedepsitoare asupra încăpățînării buzelor, era de orgie a verbului. La Sorin, scrisul a devenit un soi de organ, singurul prin care ― după ce toate celelalte simțuri au fost absorbite și aneantizate în el ― a mai rămas să se producă contactul lui cu lumea. Numai că această revărsare firească
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
strig "liniște!", după care ședința se duce naibii, pe scena în care Vlad Zo s-a ridicat de la masă și îi arată fetei de vizavi care ar fi tehnica exactă a dansului cu scheletul. duminică, 22 septembrie Astăzi la prânz, orgie culinară la hacienda doctorului Irinel Popescu. Am fost cu profesorul Setlacec, cu Catrinel și cu Andrei Pleșu. Doamna doctor ne-a propus următoarea suită: o "intrare" cu icre negre și somon, apoi mici de la "Cocoșatu" făcuți pe grătarul din curte
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
rând, ca să ofere plăcere, și mai apoi să fie utile didactic, de aceea, poate, scriitorul italian a fost catalogat drept un „anti-Dante"580, dedicat artei pentru artă și amuzamentului. 579 „Arta este singurul lucru serios pentru Boccaccio, singurul care, în mijlocul orgiilor fanteziei, îl îndeamnă să mediteze, și care îi încrețește fruntea în mijlocul libertinajului celui mai desfrânat, așa cum se întâmplă lui Dante și lui Petrarca în momentele lor de inspirație cele mai înalte și mai pure.” Francesco De Sanctis, op. cit., p. 364
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
rând, ca să ofere plăcere, și mai apoi să fie utile didactic, de aceea, poate, scriitorul italian a fost catalogat drept un „anti-Dante"580, dedicat artei pentru artă și amuzamentului. 579 „Arta este singurul lucru serios pentru Boccaccio, singurul care, în mijlocul orgiilor fanteziei, îl îndeamnă să mediteze, și care îi încrețește fruntea în mijlocul libertinajului celui mai desfrânat, așa cum se întâmplă lui Dante și lui Petrarca în momentele lor de inspirație cele mai înalte și mai pure.” Francesco De Sanctis, op. cit., p. 364
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fac treaba cu brio. Un caz inedit de operă! Messer Ottaviano e în plus un abil regizor: pune la cale un magnific spectacol lacustru cu plute alegorice, aranjamente cabalistice și mitologice. Totul se termină, ca într-un happening, cu o orgie pe cinste. Opera Princepelui e și mai bizară: ctitorește o biserică în care toate personajele picturii murale canonice au chipul amantului său Ottaviano. Asta după ce urzise planurile unei cetăți mărețe construite după criterii astrologice, lucru absolut imposibil în Valahia. Personajele
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
azilului Saint-Cosme. Acum Yourcenar folosește toate disponibilitățile ei pentru erudiție inspirându-se din lecturile ample (detaliate în notele însoțitoare) în pântecele eretic al Renașterii târzii pentru a prezenta o tapiserie bogată a vieții contradictorii, eroice și aberante, din acel timp. Orgiile interzise ale lui Cyprien sunt rămășițe ale adamiților istorici, hedoniști creștini timpurii care au supraviețuit până în secolul al XVI-lea și despre care citise Yourcenar. Savanții olandezi și flamanzi recuperaseră istoria secretă a adamiților, iar ea citea fluent în aceste
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
riturilor păgâne tradiționale și prin apostazie, la care își îndemna soldații personal sau prin reprezentanții săi. Excesul de sacrificii făcute și mulțimea de victime au transformat templele păgâne într-o grămadă de cadavre, iar banchetele care urmau au devenit adevărate orgii, dezgustând din ce în ce mai mult lumea rafinată a Orientului Mijlociu. Fără să-și dea seama, tocmai aceste excese au determinat lumea orientală, inclusiv păgână, să urască tot mai mult păgânismul și împăratul, adevăratul autor al acelei vulgarități care (...) vărsa prea des pe
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să renunțe la „lucrările sale rele, adică la închinările păgânești și idoli, la oracole și la auguri, la serbările fastuoase și la teatrele imorale, la hoții și la înșelăciuni, la omucideri și desfrânări, la mânie, avariție, mândrie și lăudăroșenie, la orgii și beții, la minciuni și la relele asemănătoare acestora”. Observăm că el consideră închinarea la idoli și superstițiile ca păcate grave, enumerându-le înaintea omuciderii și a celorlalte păcate. În același timp, îi îndeamnă pe credincioși să nu se prezinte
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Cu gândul la ceea ce se întâmplă astăzi cu adolescentele care își petrec nopțile în cafenele, baruri, discoteci sau case cu iz de dezmăț, unde băieții și fetele fumează, consumă băuturi alcoolice de-a valma și se dedau la fel de fel de orgii, apreciez că țăranul de altădată proceda înțelept, era stăpân pe copiii lui, pe care îi creștea în cultul pentru muncă și al credinței, și clădea veșnicia , despre care Blaga spune că s-a născut la sat. Iar eu cred că
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
material orașe antice, rezervații pentru pieile roșii, animale dispărute, momente din istoria națională. Altele recreează indoor climate, păduri tropicale, viscol, medii maritime; altele, în sfârșit, simulează erupții vulcanice sau cutremure. Am basculat într-o industrie a experienței caracterizată printr-o orgie de simulări, de artificii hiperspectaculoase, de stimulări senzoriale destinate să le procure oamenilor senzații mai mult sau mai puțin extraordinare, să-i facă să trăiască momente emoționale sub control, în spații hiperrealiste, stereotipizate și climatizate. Succesul parcurilor tematice ilustrează tendința
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în societatea abundenței pradă extazului sexual, psihedelismului și „furiei consumului”4. Lucrarea constituie un model pentru această problematică, o carte de căpătâi pentru sociologii care se vor ambiționa mai târziu, cu mai puțin succes, să scoată în relief „dionisismul postmodern”. Orgii ale consumului, bulimii de imagini și de ritmuri, erotism exacerbat, frenezii ale modelor și ale senzațiilor: J. Brun interpretează pasiunile apărute în societățile supradezvoltate ca fiind tot atâtea căutări ale vertijelor și ale beției de senzații ce ar adăuga sare
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
pe care o emană templele consumului prin abundența de obiecte și de stimulente repetate la infinit. Munții de produse, cărucioarele umplute cu vârf, solicitările fără sfârșit, toate acestea contribuie la crearea unui sentiment de vertij, un fel de senzație de orgie a consumului. Centre comerciale, solduri, magazine cu prețuri mici, totul incită dorința, totul pare oferit plăcerilor și dat pe îndestulate într-o negare frenetică a rarității ce amintește de cornul abundenței al lui Dionysos. Ceva asemănător unei ambianțe de desfrâu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
alchimistă, destructurată și metisată: noul star al gastronomiei, Ferran Adrià, a conceput un „laborator” unde experimentează, în mod sistematic, combinații gustative inedite. Meniurile sunt compuse din feluri detradiționalizate care combină aromele scoțând produsele din aparența și din contextul lor obișnuite. Orgia dionisiacă și bunul-gust burghez au fost detronate de o bucătărie semiprometeică, semiludică, dominată de valorile invenției și ale imaginației, ale deconstrucției și ale contrastelor de textură. În societatea de hiperconsum, nu mai e suficient să savurezi specialitățile, masa trebuie să
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
suntem departe de a ne hrăni cu clipa care trece și cu plăcerile așa cum vin: leneșa nepăsare hedonistă dă înapoi pe măsură ce devine un actor autonom și informat. La umbra frivolității consumeriste, o nouă consistență ne-a luat în stăpânire exigențele. Orgie hard, sex cumintetc " Orgie hard, sex cuminte" Nu încape nicio îndoială că, printre factorii care au stat la baza promovării intelectuale a paradigmei dionisiace, la loc de frunte figurează și „revoluția sexuală” din anii 1960-1990. Încă de pe atunci, diverși observatori
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ne hrăni cu clipa care trece și cu plăcerile așa cum vin: leneșa nepăsare hedonistă dă înapoi pe măsură ce devine un actor autonom și informat. La umbra frivolității consumeriste, o nouă consistență ne-a luat în stăpânire exigențele. Orgie hard, sex cumintetc " Orgie hard, sex cuminte" Nu încape nicio îndoială că, printre factorii care au stat la baza promovării intelectuale a paradigmei dionisiace, la loc de frunte figurează și „revoluția sexuală” din anii 1960-1990. Încă de pe atunci, diverși observatori au evidențiat „jungla sexuală
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]