1,401 matches
-
în furajare numai după fierberea lor, deoarece sporii de rezistență nuși pierd viabilitatea prin trecerea prin tubul digestiv al animalelor și în acest caz prin administrarea îngrășămintelor organice se aduce ciuperca în tarla. 3.1.11. Mana cartofului Phytophthora infestans Originară din America de Sud, boala a produs de-a lungul anilor epidemii grave (S.U.A. (1843), Canada (1845), Belgia, Olanda, Franța, Anglia). Distrugerea culturilor de cartof ale Irlandei în 1845 și în anii următori a dus la plecarea populației în America datorită “foamei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
răsad 4-5 l/m2); Merpan 80 WDG-0,15 % (1-5 l sol/m2 răsad); Rovral 50 WP0,075 %; Captadin 50 PU0,25%(3-4 l soluție /m2 ),Previcur Energy - 0,1%(3 l soluție /m2 ) 8.1.14. Mana tomatelor Phytophthora infestans Originară din America de Sud, ciuperca a produs de-a lungul anilor epidemii grave la cartof (1843 S.U.A, 1845 Canada, Belgia, Olanda, Franța, Anglia). Distrugerea culturilor de cartof ale Irlandei în 1845 și în anii următori a dus la exodul populației
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
stimulează secreția și evacuarea bilei din ficat În duoden. Se mai adaugă diferite dulciuri, șerbet, peltea, dulceață, prăjituri cu gem, sufleuri și compoturi. Bune rezultate au fost constatate la consumul nucilor de Areca (Areca catechu), numită și nuca de Betel, originară din India și utilizată În zona indomalaeziană, bogat În catehine și cianidanol, cu efecte contra hepatitelor și În reducerea nivelului transaminazelor. Prin respectarea acestei medicații se va realiza un regim sărac În grăsimi animale, dar bogat În glucide, proteine și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
patrona Însuși Virgil. În primii ani am locuit la Paris În mici, igrasioase, pline de gălăgia studenților americani, hoteluri, de care e plin „Cartierul Latin”. Apoi, prin grija soților Cornea, Aurora și Aurel, care mi-au prezentat un francez de origină rusă, Nicolas Viasnoff, acesta, cu un efort financiar și sentimental ieșit din comun, mi-a aranjat o cămăruță la mansarda unui imobil vechi, rue de l’Abbé Groult, În al cincisprezecelea arondisment. Vă imaginați emoția fericită, apoi, a călătorului literar
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Reni, Bolgrad, Chișinău și București. Un alt caz prezentat a fost cel al șefului biroului de mobilizare de la Inspectoratul Școlar Chișinău, Platonov, caracterizat cu „origine și sentimente îndoielnice”, fapt pentru care s-a propus înlocuirea sa cu un funcționar de origină română și, mai ales, de mare încredere. Printre soldații care lucrau la construcția liniei ferate Ilva-Mică-Vatra-Dornei au apărut cazuri de tifos exantematic, confirmate de Spitalul Militar din Bistrița, cauzele fiind tratamentul rău, lipsa rației de hrană regulamentară și munca în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Palatul Regal a fost împărțit în 11 sectoare de poliție, iar acestea au fost subîmpărțite în 22 de subsectoare de siguranță. Secția a III-a din Corpul Detectivilor a primit sarcina să supravegheze localurile din Capitală frecventate „de lume suspectă” originară din Balcani, adică bulgari, greci, albanezi, turci, sârbi și macedoneni. Printre cele 14 localuri aflate în atenție s-au numărat cafeneaua „Macedonia” din Pasajul Villacros, unde se adunau toți balcanicii, birtul economic „Frații Ilici” din str. Câmpineanu nr. 1, frecventat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1845, pp. XXI-XXII, subl. n.). Tot la Albineț găsim o altă idee, și mai spectaculoasă, vizând continuitatea romanității statale. Trecând în revistă istoria imperială a romanității, Albineț constată că statele Moldo-Române din vremea lui erau continuatoarele tradiției statale care se originează în Imperiul Roman. După căderea Imperiului Roman "propriu" (în secolul al V-lea, anul stabilit convențional fiind 476), tradiția statalității romane s-a prezervat în două ramificații ale acestuia: Imperiul Bizantin ("Roma nouă Constantinopole") și Imperiul Româno-Bulgar, "carele întinse domnirea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vechiĭ Romanĭ de la Roma din Italia" (Melidon, 1876, p. 84). Pe aceleași aliniamente se situează și G.G. Tocilescu, pentru care naționalitatea română, incubată în perioada celor 167 de ani cât a durat romanizarea Daciei Traiane, "nu putea fi de altă origină de cât romană" (Tocilescu, 1889, p. 20). Totuși, Tocilescu vorbește despre evacuarea populației dacice în urma cuceririi romane: "un mare numĕr de Dacĭ, cu femeĭ, copiĭ, bĕtrânĭ, cu turmele și cu tot ce avea maĭ prețios, părăsi Dacia" (Tocilescu, 1889, p.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rezuma în sine mersul întregului" (Xenopol, 1890, p. 6). Acest principiu al istoriei populare îl determină pe istoricul ieșean să afirme că Istoria Românilor nu cuprinde decĭ istoria uneĭ singure țărĭ, ci istoria unuĭ popor, unui ném care are aceiașĭ origină, aceiaș limbă și aceléșĭ obiceiurĭ. Dacă poporul român nu forméză un singur tot în privința teritoriului, el este unul și nedespărțit în privirea morală și intelectuală; este acelaș corp, acelaș suflet și trebue decĭ studiat în întregimea luĭ, de și este
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fost atinsă în nazism - grozăvia Holocaustului stă mărturie cutremurătoare pentru potența criminală uriașă a forțelor ideologice rezidente în naționalism - au revelat din plin valențele distructive ale naționalismului. Experiența traumatică a Holocaustului și a celor două războaie mondiale ce s-au originat ideologic din naționalism a semnalat imperiozitatea morală și politică de imaginare a unor soluții alternative exclusivismelor naționaliste. Sub umbra amenințătoare a trecutului belic naționalist s-a născut proiectul Uniunii Europene, conceput fiind tocmai pentru "a face războiul inconceptibil și material
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în corul "statelor părerii de rău" care și-au exersat deja retorica regretului sub imperativul moral al noii etici europene a memoriei. Schimbarea de paradigmă în gestionarea politică a trecutului românesc, ale cărei expresii simbolice sunt cele două Rapoarte, se originează în mare parte în noul Curriculum Național (M.E.N, 1998, 1999) adoptat de către autoritățile educaționale românești în anul 1998. Restructurarea principiilor de management public al trecutului național se impunea ca măsură necesară care să netezească drumul integrării românești în comunitatea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dialectica sunt "instituții" ale dictaturii judicativului / 33 3. Observație privind o parte a "tradiției eficace" a problemei acestei lucrări / 44 4. Notă despre propriul filosofiei / 47 5. Luare la cunoștință formală despre gândirea-positum și gândirea-fenomen / 49 SECȚIUNEA I. STRUCTURA JUDICATIVĂ ORIGINARĂ S P ÎN PERSPECTIVĂ ISTORIC-FENOMENOLOGICĂ Capitolul 1. Logos și logică; formă logică și judecată / 59 1.1. Concentrarea "formală" a logos-ului în logică sau distribuirea prin împărțire a logos-ului / 59 1.2. Problema adecvării cuvintelor la lucruri și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de evenimentul gândirii autonome. Dar tehnicile filosofice pot avea, pe de altă parte, sensul unei "reducții" a bogăției de fapte pe care gândirea le ia la cunoștință, întotdeauna într-o suspectă separație a sa de propriile obiecte, la "unitatea sintetică originară", din care ea, apoi și obiectul său, pot fi separate în vederea unei relative analize. Ambele sensuri vor fi încercate în această lucrare, deși al doilea va căpăta preeminență, sub anumite condiții, la un moment dat. Sunt trei întrebări care structurează
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu reduc, propriu-zis, ceva la altceva, acest altceva fiind "subiectivitatea transcendentală" sau un "element a priori" al acesteia, cogito-ul unei cogitații, "noema și noesa" unui act intențional etc. Reducțiile readuc faptele gândirii, rostirii și făptuirii, "formate" judicativ, la unitatea lor originară logos-ul formal ca timp, întâi, apoi logos-ul ca atare -, unitate preeminentă față de aceste fapte și tocmai de aceea expusă unei reducții (desigur, și în măsura în care "lumea vieții" umane îl dispune pe locuitorul ei, într-un mod esențial, la o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fi căpătată ca pentru tot ce servește drept element prim al unei rostiri, potrivit regulilor judicative prin ceea ce decurge în mod direct și, întrucâtva, necesar, din ele. De aceea, discursul din prima secțiune a primei părți a lucrării ("Structura judicativă originară S P în perspectivă istoric-fenomenologică"), ce corespunde descrierii gândirii-positum, va avea drept scop dezvăluirea legitimității propriu-zis judicative a "monumentelor" gândirii filosofice date. În schimb, cel din a doua secțiune ("Reducția judicativă aplicată asupra dictaturii judicativului"), care ar corespunde exercițiului gândirii-fenomen
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
noastră întrebătoare și judecătoare. Absolutul apare ca fiind cel ce trebuie (iată din nou o predeterminare, de natura dictaturii judicativului) gândit ca ne-fiind, atâta vreme cât el nu se află între limitele celui ce este dat (positum). SECȚIUNEA I Structura judicativă originară S P în perspectivă istoric-fenomenologică Capitolul 1 Logos și logică, formă logică și judecată 1.1. Concentrarea "formală" a logos-ului în logică sau distribuirea prin împărțire a logos-ului Unitatea reprezentativă a logos-ului formal este discursul.15 Acesta
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
La drept vorbind, regula aceasta este valabilă chiar și atunci când avem în vedere așa-numitele "fenomene naturale", constituite intuitiv, cum arată Husserl, cu statut de "lucru natural", pe baza determinărilor de timp, spațiu și cauzalitate și prin intervenția schemelor senzoriale originate în Trup, el însuși constituit ca un lucru natural.17 Fenomenul, prin urmare, nu este posibil în afara condiționărilor venite dinspre logos. De aici, pe de o parte, preeminența fenomenului față de alte fapte din orizontul umanului, în ciuda prezentării lui unilaterale, ca
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
adevărul) în judecată: noțiunea își pierde autonomia, fiindcă ea nu poate institui decât o simplă relație de adecvare (între cuvânt și lucru), iar adevărul (înțeles deja ca valoare de adevăr) devine un accesoriu al judecății, fiindcă în ea se poate origina corespondența veritabilă, aceea dintre enunțare și starea de lucruri. Există și o altă posibilitate? Da! Non-judicativul, care lasă noțiunea autonomă și adevărul (ca adevăr) la fel. Cum este cu putință aceasta? Din deschiderea oferită cercetării de această întrebare decurge necesitatea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
se întâmplă și prin reluarea, în sens de multiplicare, a formei originare S P, iar pe de altă parte, tocmai sensul unei "reducții", reprezentând, în fapt, o "readucere" a bogăției de forme ("unități ideale", pentru Husserl) la unitatea lor formală originară, anume o "formă logică" simplă, asemenea celei tocmai amintite. Desigur, toate acestea, fiind legate de pregătirea condițiilor pentru operarea reducției judicative, nu primesc, în discuția de față, decât justificarea posibilă pe calea unei analogii; o analogie cu unele idei ale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mele principale, până aici, a fost să prezint o cât mai largă fenomenalitate a dictaturii judicativului, pentru ca, pe baza bogăției acesteia, să capete deschidere operarea unei reducții judicative asupra înseși dictaturii judicativului. Analitica și dialectica pun la lucru structura logică originară S P. Dar ele nu se substituie logicii, construcțiilor formale ale acesteia, ceea ce înseamnă că structura logică originară intră ea însăși în alcătuiri discursive mai complexe; acestea au fost numite mai sus: este vorba despre raționament (în genere) și argumentare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unei reducții judicative a dictaturii judicativului, vor fi reconstruite sistematic înseși "condițiile de constituire" ale analiticii (și raționamentului) și ale dialecticii (și argumentării). Structurarea și restructurarea discursului (oricărui tip de discurs) prin generarea unor unități de rostire din structura logică originară S P vor fi ilustrate prin aplicațiile anunțate; interpretarea lor aceste două operații fiind răspunzătoare pentru intrarea în formă a raționamentului și argumentului și pentru dispunerea lor, datorită interpretării elementelor lor formale, în analitică și dialectică va fi posibilă prin
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
poate fi decât gândirea însăși. Felul în care el ne apare dă seamă de starea gândirii, de situarea acesteia față de un "obiect" ca și față de sine (atunci când își este sieși obiect); prin el este refăcută și multiplicată structura logică (judicativă) originară S P. Gândirea nu este o funcție pură sau o formă aparentă, ci ea este o funcție ce se exersează exclusiv intențional, cum pe bună dreptate se socotește și se probează, "descriptiv", în mediile fenomenologice, și este o formă pentru
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cunoașterea veritabilă și cea părelnică. Care este această ipostază? Este vorba despre o "regulă", un fel de principiu ce își capătă valabilitatea socotind cunoașterea în întregul ei și tocmai de aceea referitor la ceea ce dictatura judicativului viza prin "regula" sa originară: este vorba despre o relație de corespondență, necesară în conceptul diferenței numite, totodată "regulă" prin care formalul este pus în cumpănă, fiindcă relația aceasta de corespondență aduce în aceeași unitate (a cunoștinței), pe lângă "forma logică" a judecății (la care am
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituire a oricărui gând, rostire, făptuire "bine formate". Cum ne va arăta reducția judicativă a dictaturii judicativului, acest principiu cu sens de element originar pentru orice tip de discurs este, în primul rând, un aspect al judecății, alături de structura judicativă originară S P; el este, în fapt, aspectul alethic al judecății, adică al "formei" logice originare. De fapt, tocmai de la acest sens pornesc toate liniile de condiționări constitutive pentru analitică și dialectică, apoi, mai departe, pentru orice tip de discurs, adică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
propoziția"), de natură lingvistică (sau noetică sau noetico-lingvistică), și "faptul real", de natură ontică, identificat fie cu obiectul "estetic", fie cu un obiect mai elaborat subiectiv.63 Oricum s-ar fi lucrat însă cu această idee de corespondență, structura formală originară în sens judicativ i-a impus structura. Chiar și atunci când corespondența a fost gândită strict "logic" sau strict lingvistic, fiindcă ea ar opera între elemente de aceeași natură, logică sau lingvistică, așa cum se întâmplă la Frege, respectiv la Tarski, structura
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]