75,302 matches
-
Constant Tonegaru, dar nu și Miron Radu Paraschivescu. Aproape 200 de pagini de poezie, prozopoeme și proză (inclusiv un fragment din piesa Englezește fără profesor de Eugčne Ionesco, apărută în "Secolul 20", nr. 1/1965), material ordonat după cronologia edițiilor originale, se constituie într-un eșantion de literatură încă și azi provocatoare, extrem de utilă pentru publicul larg, dar și pentru aspiranții beletriști care pleacă de la prezumția că literatura română începe cu ei. Dincolo de delirante inventare ludice, de improvizația epatantă și programaticul
O nouă antologie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11809_a_13134]
-
din București, în clădirea nouă, ridicată înaintea Festivalului Internațional al Tineretului, ținut la București în 1953, dar din care profesorii săi, Floria Capsali și Mitiță Dumitrescu fuseseră îndepărtate, iar Trixy Checais, alt profesor al său și unul dintre cei mai originali dansatori și coregrafi români, intrase în pușcărie. Se succed apoi pentru Gelu Barbu, două căsătorii, cu Teodora Lucaciu și cu o tânără speranță a dansului, Magdalena Popa, dar și multe roluri și turnee, dintre care unul fabulos, în India și
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
282-314). Sunt sceptic că George Meniuc ar fi un eseist de marcă, altfel decât ca evocator onest al locurilor comune (ovidianul Pont Euxin, orizont al copilăriei pentru scriitor; elogiul muncii artistice ca o cheie a succesului; dificultatea de a fi original; literatura - rod al îmbinării dintre vis și realitate, ca surse primare; Ion Creangă - "demiurg mucalit"; Eminescu, geniu total etc.). Poezia lui George Meniuc începuse în zona unui simbolism întârziat, din care va păstra ulterior teme specifice. În poemele din anii
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
sorescian o pildă de Ion Creangă. În ce are mai bun în poezia sa, George Meniuc pare a fi glisat periculos de la Arghezi spre Marin Sorescu, izbutind să nu fie mimetic. În orizontul limitat al poeziei basarabene, a adus sonorități originale, ce puteau părea stranii, chiar exotice. Disc (1968) a impresionat prin acuratețea povestirii, valențele lirice și simbolice, proiecția retrospectivă. Mihail Vrânceanu, naratorul, delegat al autorului, reconstituie trecutul unui bun prieten, pictorul Adrian Tonegaru, dispărut în vâltoarea celui de-al doilea
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
-și impună în forță ideile, dar și măcinat de îndoieli, șovăielnic, adesea disperat în intimitate - caracterizare valabilă cel puțin pentru anii de formare și de consacrare a personalității sale în viața publică); gînditor mai degrabă retrograd și nu întotdeauna foarte original (teoria "formelor fără fond" avea drept corolar ideea că ar trebui să se renunțe la toate instituțiile moderne - universitate, bancă, teatru etc. - , în absența oamenilor specializați, capabili să confere activității lor un conținut similar celui din Occident); un critic literar
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]
-
doar o bătaie zdravănă, fiind cu ea, de fapt, de mult timp obișnuit... Sursa: Paul Anghelescu, general Mareșal al Palatului sub regele Ferdinand, precum și ministru de război sub Carol al doilea și prieten cu familia naratorului... (N.r. Am păstrat ortografia originalului.)
Gelozia reginei și bătaia în armată (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12907_a_14232]
-
Revenind la pictura lui Aurel Vasilescu, el a surprins în fiecare dintre subiectele tratate, ceea ce era mai aproape de esența sa. Picta flori nu din imaginație ci avându-le în față. Nu era însă firește o reproducere fotografică, cât mai aproape de original ci în tablouri, culorile naturale sporeau de obicei în intensitate, se vede parcă în ele plăcerea pe care frumusețea florilor o trezea în sufletul artistului. Iubea portretele și cu cât cunoștea mai bine persoana pe care o picta, cu atât
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
C�line a trăit într-o lume realistă de grajduri și cocini, Beckett a evocat o lume purificată și nevolnică, dar abstractă și teoretică. Totuși î și chiar și în ciornele lor pe care astăzi le putem citi în ediția originală î amândoi au o trăsătură comună, trupeții și medicaștrii ratați la C�line, și vagabonzii nelămuriți ai lui Beckett. Amândoi, și C�line și Beckett, au evocat același bălegar, unul ca miros, celălalt într-o manieră abstractă. Dar amândoi știu
Vocea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12893_a_14218]
-
livra CNSAS dosare în funcție de interesele Puterii. * Conducerea instituției nu va fi aleasă de către CNSAS, ci de către Parlament. * Mandatul membrilor CNSAS va fi strîns legat de cel al parlamentarilor. * Cetățenii vor avea acces doar la copii anonimizate întocmite de SRI după originalele din arhivă. * Ticu Dumitrescu, părintele legii, a avertizat că rămășițele proiectului său ajută acum la conspirarea Securității, și nu la deconspirarea celor care au făcut poliție politică”. Cronicarul speră că proiectul Stan nu va trece, fiindcă altfel Puterea va provoca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
ș.a. La final există chiar o mică bibliografie. Cele mai bune pagini ale acestui poem ca o sonată în proză sunt acelea de atmosferă, în care lirismul ușor oniric izbutește câteva scurte stări de plăcută reverie, precum și frumoasa, nu și originala, metaforă metatextuală de la pagina 19. Marian Ilea, Libertatea începe în șapte aprilie, Editura Dacia, Cluj, 2004, 120 p. Dan Zavulovich, Sonata da recitar, Colecția Avanpost, Ed. Paralela 45, Pitești, 2003, 92 p.
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
scrisă în 1975, după răcirea entuziasmului său marxist, în urma “cazului Padilla”. În continuare, Carlos Fuentes a scris alături de romane (Gringo viejo, Cristóbal Nonato, La Campaña), povestiri, teatru, eseuri, critică literară. Volumul En esto creo (Crezul meu) din 2002 este o originală autobiografie literară, un soi de alfabet personal de la A la Z, în care scriitorul se exprimă pe sine și lumea în care a trăit, își nuanțează convingerile și le urmărește acestora paradoxale arheologii subiective. Prezentăm în aceste pagini un fragment
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
nr. 3). E vorba de un program de intermedieri, urmărit sistematic, ceea ce asigură coloana vertebrală a revistei. Se observă foarte bine elementele de continuitate, susținătoare ale consecvenței tematice și ale perseverenței pe anumite direcții culturale, asigurând personalitatea revistei. O pecete originală este dată și de heideggerianismul evident al celor doi redactori, relevat îndeosebi prin traducerile lui Constantin Amăriuței, prin relatarea unei întâlniri miraculoase cu filosoful (în nr. 3) și prin asumarea influenței lui în modul de a gândi. Revistele culturale din
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
nu se opun proiectului de construire a armoniei în temeiul cuplului conceptual Peuple - Nation” (p. 24). În viziunea lui Jules Michelet le Peuple devine fondatorul lui la Nation. Comentează Victor Neumann: „Devine Națiune acel Peuple care combină într-o manieră originală hazardul eredității și geografia. În consecință, la Nation este rezultatul efortului făcut de le Peuple. Prima condiție ca le Peuple să simbolizeze Națiunea este ca oamenii care se asociază să primească protecție egală în orice moment.” (p. 22) Condițiile istorice
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
când am răspuns la întrebarea dumneavoastră la cărțile de istorie, mai ales la studiile de istorie, la analize, ca de exemplu cea a lui Lucian Boia, apărută recent în limba engleză la o editură londoneză, o carte, într-adevăr, foarte originală, care s-a bucurat de succes. Cu scriitorii, însă, se pierde destul de mult în traducere, dar asta nu înseamnă că anumiți autori români nu merită să fie cunoscuți, sau mai bine cunoscuți, în Occident. Mă gândesc de exemplu la cazul
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
universitari sau pentru cei interesați de studiile românești, în ce măsură rezistă ei lecturii omului de rând din alte țări? Au românii ceva de spus? DD: Au ceva de spus, dacă reușesc, în primul rând, în limba lor nativă să spună ceva original, ceva autentic despre experiența lor sau despre o anumită realitate. Când încercăm să răspundem la această întrebare, trebuie să ne gândim la contextul cultural în care se prezintă, se oferă, anumite lucrări într-o limbă străină și aici există, desigur
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
am dus la Muzeul Holocaustului de la Washington în anul 2000 și am stat acolo un an, pentru că nu am putut obține accesul la documentele care mă interesau în România. La Muzeu există o colecție foarte bogată de microfilme făcute după originalele românești. Astfel de documente originale abia acum, deci în anul 2003-2004, încep, unele din ele, să fie accesibile cercetătorilor români, un paradox pe care l-am semnalat de mai multe ori: de fapt trebuie să te duci în străinătate, în
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
de la Washington în anul 2000 și am stat acolo un an, pentru că nu am putut obține accesul la documentele care mă interesau în România. La Muzeu există o colecție foarte bogată de microfilme făcute după originalele românești. Astfel de documente originale abia acum, deci în anul 2003-2004, încep, unele din ele, să fie accesibile cercetătorilor români, un paradox pe care l-am semnalat de mai multe ori: de fapt trebuie să te duci în străinătate, în cazul acesta, în Statele Unite, ca să
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
și apoi a predat, în calitate de profesor asociat și în prestigioase universități americane: Dickinson College (Pennsylvania), Darfmouth College (New Hampshire) sau Washington College (St.Louis). Dar adevărata sa chemare s-a dovedit a fi literatura. Edituri cunoscute i-au publicat în original sau în traducere romanele: Selbfaulöser (Autodesprindere), 1983; Die neue Sheherazade (Noua Șeherezadă), 1989; Lustspiel (Comedie), 1989; Frau mit drei Flugzeuge (Femeie cu trei avioane), 1993; Ortsfremd (Străin de lac), 1994; Sprünge (Salturi), 1994; Wiener Passion (Pasiune vieneză), 1994; Paarweise (Perechi
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
folosi formula onomastică (el scrie, neadecvat, „titulatura”) Maximian Galerius pentru a-l desemna pe Galerius, evitând, astfel, confuzia cu Maximian Herculius (cf. Nota traducătorului, p. 9), dar, din nefericire, aceasta nu se întâmplă consecvent, Cristian Bejan intervenind nepermis în textul original și înlocuind nejustificat numele Maximian cu Galerius (de ex., în 18, 9 - p. 83; 26, 6 - p. 103; 35, 1 - p. 123; 38, 6 - p. 131; 39, 2 - p.131; 50, 6 - p. 159), deși corect ar fi fost Maximian
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
pătrate sau de altă formă toate adăugirile și intervențiile traducătorului sau ale îngrijitorului ediției, pentru a le deosebi de informațiile autorului; or, în ediția de față, acest principiu nu este respectat consecvent, fapt care nu face decât să altereze textul original. Iată paragrafele cu înlocuirile și adaosurile traducătorului: 5, 2 - p. 51: Valerian; 5, 4 - p. 53: Valerian; 6, 1 - p. 53: Aurelian; 7, 5 - p. 57: Dioclețian; 8, 2 - p. 59: Maximian; 9, 7 - p. 61: Galerius; 11, 5 - p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
44, 11 - p. 141: Maximinus; 44, 12 - p. 141: Constantin; 45, 4 și 6 - p. 143: Maximinus; 47, 2 - p. 149: Daza). Toate aceste nume trebuiau marcate într-un fel, pentru a sublinia faptul că nu fac parte din lexicul original al scrierii. De altfel, substituirile de acest gen sunt frecvente în traducere: numele Daia folosit de Lactanțiu (18, 13 - p. 84; 19, 4 și 6 - p. 86) a fost înlocuit (de ce?) cu Daza (p. 85, 87, 115, 117, 125, 127
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
125; 40, 1 - p. 133; 45, 2 - p. 143; 48, 1 - p. 149), Illyricum (18, 6 - p. 81; 26, 6 - p. 103), Mediolanum (45, 1 - p. 143; 48, 2 - p. 151) sau Oronte (50, 7 - p. 159), cum e în original, de ce nu s-a menținut și Thracia, înlocuită cu Tracia (6, 2 - p. 53), Caenofrurium, înlocuit cu Cenofrurium (6, 2 - p. 53), Hadrianopolis, înlo cuit cu Adrianopol (45, 6 - p. 143), Thessalonica, înlocuit cu Tesalonic (51, 1 - p. 159) ș.a.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în prezentul volum, unele publicate mai demult, dar toate actualizate, poartă amprenta seriozității și a lucrului bine făcut. Mihai Bărbulescu este unul dintre cei mai mari specialiști în istoria religiei romane în Dacia, colaborator la LIMC, editor al numeroase piese originale cu semnificație religioasă, cunoscător avizat al istoriografiei problemei, formator de școală în mediul academic și științific clujean, astfel încât citirea textelor prezente nu poate fi decât profitabilă. Atalia Ștefănescu-Onițiu este lector la Universitatea de Vest din Timișoara, în cadrul catedrei de Sociologie-Antropologie
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
această greșeală la pagina 147). Un alt aspect negativ este reprezentat de concluzii, acestea fiind mai mult o reflectare a observațiilor autorilor străini privind religia militarilor, și mai puțin considerațiile finale ale autoarei volumului de față. Acest fapt diminuează caracterul original al lucrării. Per ansamblu, cartea Ataliei Ștefănescu-Onițiu reprezintă un studiu util pentru cei interesați de religia militarilor din Dacia romană. În același timp, este și un instrument pentru eventuale analogii cu provinciile romane vecine sau chiar cu structura religioasă din
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
religiozitatea politeismului greco-roman clasic). Printre factorii de coeziune socială sunt considerate diferitele tipuri de collegia (în special cele etnico-religioase). Lucrarea d-lui Carbó García se încheie cu un capitol de concluzii (IV. Conclusiones, p. 583-598), sintetic și bogat în idei originale. Concluziile autorului sunt susținute deplin de repertoriile detaliate, care denotă o bună cunoaștere a izvoarelor directe (monumente epigrafice și sculpturale) și o atentă și asiduă muncă de înregistrare a acestora. De asemenea sunt susținute și de o analiză modernă și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]