2,661 matches
-
dălți minuscule de Nicolae Gheorghian) dar și podoabe din mărgele, ca cele ale Elenei Gheorgian, sau piese artizanale realizate din corn de cerb (sfeșnice, sărărițe, orgenițe pentru praf de pușcă), pocale din corn de vită, sau pălării de vânătoare cu ornamente meșteșugite realizate din păr de porc mistreț și pene de fazan, aduse și prezentate de meșterul humorean Gheorghe Zofotă. Trofeul Târgului de Paște de la Gura Humorului - Aurica Aneci, din Paltinu Juriul ediției din acest an (juriu alcătuit din președintele Călin
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA GURA HUMORULUI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349570_a_350899]
-
al armoniei de care toți simțeau o firească nevoie. A urmat un moment absolut răvășitor: câțiva soldați germani au ieșit neînarmați din adăposturile lor și s-au îndreptat spre pozitiile inamice, cântând și ducând cu ei crengi de brad cu ornamente de Crăciun. Tabăra, inamică până cu un minut înainte, acum era cuprinsă de aceeași sfioșenie a Sărbătorii Crăciunului și tinerii soldați au răspuns întinzându-le mâinile, la început cu precauție, dar apoi cu o călduroasă fraternitate. Un acord tacit: armele
NIMIC NOU PE FRONTURILE TERREI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349580_a_350909]
-
-o tot în tonalități calde, dar mult mai închise. Dumitru Ghiață este artistul care a oglindit în opera sa viața țăranului român. După cum se cunoaște foarte bine, țăranca noastră a știut cu măiestrie să îmbine în țesăturile și cusăturile sale, ornamentele geometrice, fitomorfe și zoomorfe. În studiile făcute asupra țăranului român, Dumitru Ghiață a descoperit acest lucru și l-a adaptat propriilor compoziții. Așa că, descoperim astăzi cum pictorul creeează un dialog între plantele ornamentale așezate în vase de lut și țesăturile
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
oaspete de suflet De jur împrejur, la mijloc văpăi - De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Exersa mereu la vioară în iatacul de la bloc Iscodea tânjind de după perdele jocuri cu câini maidanezi Cu mâna beteagă aranja câte-un ornament prăfuit aflat pe bufet de când era mititel și măicuța-l dezmierda când îi punea notele pe portativ O partitură zdrențuită de mâini vinețite pe jocul cu clape când reumatismul înșeală prin draperii stânjenite Exersa cântecele de leagăn după cum îl învățase
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
negustorul și-a pus capăt zilelor, familia a fost nevoită să vândă clădirea în pierdere și, cu ce bani le-au mai rămas după lichidarea afacerilor, să se retragă în Grecia natală. Arhitectura clădirii se caracteriza prin folosirea predominantă a ornamentelor reprezentând scene cu personaje mitologice, asimetric plasate în ansamblu, pentru realizarea unor compoziții complexe, chipuri de heruvimi, de lei fioroși, armăsari cu gâtul cambrat și coama stufoasă, împodobite de curbele ornamental florale încolăcite, șerpuind în jurul clădirii. În fața casei se afla
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
scării, nu mai țin minte cum am călcat și mă prăbușesc. Eram îmbrăcată într-un deux-piece clasic, cu taiorul strâns pe talie, de culoare bej, costum ce mă făcea suplă, cu pantofi bej, pe tocuri de cinci centimetri, cu un ornament în formă de fundă din piele de șarpe, într-o parte, asortați cu geanta mea bej din piele de șarpe. Arătam destul de bine, chiar mai tânără cu câțiva ani, cu fața odihnită, fără să mai fie nevoie să mă fardez
INTERVIUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349104_a_350433]
-
să mai existe. Brâul casei, adăugarea aceea de zidire care îngroașă și susține temelia casei, constituie baza corpului locuinței, durabilitatea acesteia. Poate de aceea, partea de mijloc a corpului a fost definită ca temelie a trupului. Brâul moților își avea ornamentul propriu. Dacă era țesut din lână, la război, femeia îi purta iubirea și neuitarea de casă, de familie. Când era lucrat din piele, brâul își purta amprenta libertății cavalerului plaiurilor. Mâna voinicului încrusta și încrustează și astăzi cu migală, în
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
locul mitic al inițierii fiindului lui teluric, ca viteaz și nemuritor, ca bărbat și apărător de neam. Brâul sau chimirul cuprindea cămașa albă, semn al purității și a legării profunde de sacrificiul Domnului, cu broderie, cu arnici și mătase, cu ornamente florale, să amintească celor ce o îmbrăcau că lumea este însăși natura lui Dumnezeu, dar și cu figuri geometrice, ca niște zămisliri tainice ale unei lumi ce urma să renască, iertat prin mântuire de păcatul în care căzuse primul bărbat
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
căruia așteptau. Pe fundamentul unei biserici gotice vechi, datata din secolul al XV-lea, s-a construit pe la mijlocul sec . al XIX-lea, Biserica Romano-Catolică Sf. Petru. Construcția s-a refăcut în stil neogotic și arată cam așa cum e azi, cu ornamente neogotice flamboaiante, specifice goticului târziu, vizibile mai ales in decorul ferestrelor. Biserică Romano-Catolică Sf. Petru (Szentpéteri templom, în lb. maghiară) este situată pe B-dul “21 Decembrie 1989” , la nr. 85. Pe vremuri, strada se numea Sfanțul Petru, iar acum câteva
PE URMELE ISTORIEI ÎN AFLAREA LUMINII ADEVĂRULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348570_a_349899]
-
mai mare ca dimensiuni, nu are fumusețea și splendoarea celei dintâi. Însuși Iustinian s-a declarat nemulțumit de construcția nou înălțată, apăsătoare și întunecată, motiv pentru care a poruncit, conform tradiției de mai târziu, ca arhitectul principal să fie pedepsit. Ornamentele exterioare ale noii bazilici a lui Iustinian Împăratul nu s-au păstrat, deși, după toate aparențele, ele trebuie să fi fost impresionante și fastuoase. Potrivit unei descrieri de mai târziu, pe fațada Bazilicii erau încastrate mozaicuri în culori cuprinzând scena
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
cea a închinării magilor persani. Tocmai această imagine a salvat bazilica de la distrugere în anul 614 căci văzând în scena celor trei magi pe compatrioții lor, cotropitorii persani, în semn de respect pentru această imagine, nu au incendiat biserica. Actualele ornamente mozaicale de pe zidurile bazilicii și imaginile de pe cele 40 de coloane au fost făcute de meșteri iconari ortodocși greci din sec. al XII - lea. Mozaicurile murale și icoanele de deasupra coloanelor au fost lucrate în stilul și în conformitate cu canoanele iconografice
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
NAȚIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEȘTI, JUD. SUCEAVA Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1179 din 24 martie 2014 Toate Articolele Autorului FESTIVALUL NAȚIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEȘTI, JUD. SUCEAVA PARTEA A III-A Meșter Lucaciu Stela din Suceava este creator de ornamente florale de perete, din nuiele, cu sfoară, cu aplicații de flori în culori naturale, costume populare, baticuri, prosoape, ornamente din lemn, păpuși în costume populare. Costumele populare de femeie sunt alcătuite din ie și catrință. Ia este confecționată din pânză
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Articolele Autorului FESTIVALUL NAȚIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEȘTI, JUD. SUCEAVA PARTEA A III-A Meșter Lucaciu Stela din Suceava este creator de ornamente florale de perete, din nuiele, cu sfoară, cu aplicații de flori în culori naturale, costume populare, baticuri, prosoape, ornamente din lemn, păpuși în costume populare. Costumele populare de femeie sunt alcătuite din ie și catrință. Ia este confecționată din pânză de casă, cu motive geometrice și florale cusute cu mătase și bumbac sau țesute în culori de grena, albastru
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
și 20 de ani. Fetele impresionează prin costumele viu colorate și puternic înflorate, ceea ce le face să pară o întrupare a naturii, a vitalității și a ingenuității: pe cap coronițe cu flori și bentițe în culorile curcubeului, cămașă cusută cu ornamente florale, chiptari (ilic), fustă cu motive ucrainiene la bază (spitnețea), oblig (șorț), pantofi de dans, preferabil de culoare roșie, panglici care atârnă de la coroniță până la talie. Băieții sunt îmbrăcați în cămașă cusută tradițional sau brodată (sorocica), brâu (poias), șalvari de
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
nume nu este cunoscut. Concepția arhitectonică este o combinație de blocuri mari de piatră cu cărămidă aparentă. În anul 1927 a avut loc o surpriză de proporții, când a fost dată jos tencuiala veche. Atunci au apărut la suprafață vechile ornamente ale Coziei, care încântă și astăzi ochiul. La început, biserica avea doar naos, pronaos și altar, dar în anul 1707 i s-a adăugat pridvorul. Ctitorul? Sfântul Martir și Voievod Constantin Brâncoveanu, cel care a lăsat în urmă-i o
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
decorul. El este depozitarul unor mesaje dintr-o lume care ne relatează despre trecutul său prezentul celor care au utilizat sau mai utilizează obiectele cu o anume ornamentica sau compoziție ornamentala. Din această perspectivă vom avea ca idee tematica evidențierea ornamentului , decorului ,pe difierite textile de port ( bețe, batiste, acoperitori de cap ) sau interior ( ștergare , batiste). Referință Bibliografica: Nufăr pe Dunăre -Ada Kaleh -ornamentica pe textile din fondul Ada Kaleh. Expozi ie / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
NUFĂR PE DUNĂRE -ADA KALEH -ORNAMENTICĂ PE TEXTILE DIN FONDUL ADA KALEH. EXPOZI IE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344566_a_345895]
-
ciupagului era în funcție de marimea persoanei care îl purta; în general lungimea stanului varia între 47-50 cm, 65 cm. mânecă, 18 cm. Altițaeste câmpul ornamental, plasat sus, astfel încît să acopere umărul, este dreptunghiulara și realizată din 7-8 rânduri orizontale cu ornamente mărunte, geometrice, dispuse într-o succesiune ritmica, uneori subliniate de intercalații de fir auriu sau argintiu. (Elenă Secoșan, Portul popular, Arta Populară în Mehedinți, Drobeta Tr Severin, 1982, p.87-p.118) Dedesupt se află încrețul monocrom cusut pe dosul pânzei
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
pe sub ea femeile măritate aveau și ceapță (suport de carton), cămașă țesută în război din bumbac sau din in, cusută cu șire ornamentate cu mărgele, în culori estompate, pieptar care pentru femeile mai în vârstă este din catifea neagră cu ornament mai strălucitor pe margine sau cusătură, pieptarul pentru fetele tinere se închide pe laterală, iar în față are cusătură un model floral sub formă de coroniță, cămașă albă, lungă peste care se află poalele cu dantelă sau cu șipcă (cipcă
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
aici. După moartea sa, așa cum se știe, inima a fost conservată și pusă într-o casetă de argint, învăluită în două steaguri, cel românesc și cel britanic, și apoi așezate într-o altă casetă mai mare, din argint aurit cu ornamente din pietre prețioase pe care Regina o primise în dar la sosirea în țară. Cele două casete cu inima sa au fost aduse cu vechiul bric „Mircea" și depuse în capela „Stella Maris", cu toate onorurile: tunurile distrugătorului „Regina Maria
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
mare. Lăzile de zestre pot fi clasificate după formă, mărime și ornamentică. Motivele erau astrale, antropomorfice, zoomorfe, florale etc. Orice părinte care avea o fată de aproximativ 10 ani mergea la meșterul lădar și comanda lada. Acesta când îi aplica ornamentele trebuia să țină seama de statutul social al fetei. Unele erau ornamentele pentru fata primarului, preotului, învățătorului și altele pentru o fată de țăran. De exemplu, pentru o fată săracă simbolurile sunt: turița, o plantă care se ține scai de
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
Motivele erau astrale, antropomorfice, zoomorfe, florale etc. Orice părinte care avea o fată de aproximativ 10 ani mergea la meșterul lădar și comanda lada. Acesta când îi aplica ornamentele trebuia să țină seama de statutul social al fetei. Unele erau ornamentele pentru fata primarului, preotului, învățătorului și altele pentru o fată de țăran. De exemplu, pentru o fată săracă simbolurile sunt: turița, o plantă care se ține scai de om, precum sărăcia, pomul vieții reprezentat de bradul stilizat, prezent în viața
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
vie și vede ducerea spre odihnă a trupurilor obosite de vicii. Locurile în care tăcerea abundă în cenușiul păcii sunt cimitirele cu plăcile lor grele în care se înfig spre aduceri aminte crucile, de care se agață coroanele cu tot ornamentul lor sumbru: Și-n tot e-un marș funebru / Prin noapte, ce suspină (Nocturnă). Morbidul bacovian din volumul de poezii Scântei galbene nu distruge fiindul, îl inițiază și-l pregătește pentru o lume a misterelor, a gândirii profunde și a
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
din 23 decembrie 2012. Nuci gustoase din nucul lui Bunicu Uscate pe ziar în podul bătrân, prăfuit Lângă perele și merele ce așteptau Ca bradul de iarnă să fie împodobit Vopsele de aur și vopsele argintii Cu pensula nuci coloram, ornamente Cu mâinile noastre făceam, o coajă De ou, cap de Moș Crăciun devenea Globulețe roșii, albastre și cele verzi Ghirlande colorate din floricele și hârtii Bomboane fondante cu nuci măcinate În celofan subțire special împachetate Când toate erau terminate și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]
-
devenea Globulețe roșii, albastre și cele verzi Ghirlande colorate din floricele și hârtii Bomboane fondante cu nuci măcinate În celofan subțire special împachetate Când toate erau terminate și frumos pe Pat cu grijă aranjate, împodobirea pomului Începea, unele după altele ornamentele Noi, găseau locul lor potrivit în brăduț Vorbeam, râdeam, mâncam câte-o nucă O bomboană sau un măr roșu, o alună Mama mai venea, zâmbea și ne-întreba -A-ți terminat cu împodobitul? Nu uitați Lumânările vor fii ultimele și apoi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]
-
el acasă. Un compliment. Sincer... probabil. Nu aveau cum să nu fie impresionați de tot ce putuseră vedea. Abia reuși să-i scoată din salonul japonez, locul în care ei îi plăcea să lucreze atunci când era acasă. Vazele imense cu ornamente migăloase, picturile delicate, sabia samuraiului, cocoțata la loc de cinste deasupra măsuței de ceai și statuetele ei, deveniră un intens subiect de dezbatere, care nu lua sfârșit nici la ieșirea din casă. Diana devenise agitată. Nu mai primise musafiri demult
(I) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352228_a_353557]