582 matches
-
prezenta speță, nu reiese că în momentul depunerii jurământului lor membrii sindicatului au acceptat o asemenea renunțare. 147. Pe de altă parte, Curtea observă că instanțele interne au recunoscut deja în mod expres personalului clerical și personalului neclerical aparținând Bisericii Ortodoxe Române dreptul de a constitui sindicate (supra, pct. 46 și 49). 148. Având în vedere toate aceste elemente, Curtea consideră că, în pofida particularităților situației lor, membrii clerului își îndeplinesc misiunea în cadrul unei relații de muncă ce intră sub incidența art.
HOTĂRÂRE din 9 iulie 2013 în Cauza Sindicatul "Păstorul cel Bun" împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257883_a_259212]
-
cele patru conuri de brad de aur reprezintă bogăția silvică a zonei, iar numărul conurilor indică numărul satelor componente ale comunei. Brâul undat simbolizează râul Bicaz, care străbate localitatea. Crucea de argint semnifică existența a trei biserici în comună, toate ortodoxe. Tașca reprezintă denumirea localității. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
HOTĂRÂRE nr. 98 din 19 februarie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Farcaşa, Ruginoasa şi Taşca, judeţul Neamţ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259985_a_261314]
-
Articolul 1 Biserica Ortodoxa Română și celelalte culte religioase au, în exclusivitate, dreptul de producere și valorificare a obiectelor și veșmintelor de cult, precum și de tipărire a cărților de cult, a celor teologice sau cu conținut bisericesc, necesare practicării cultului. Prin obiecte de cult
LEGE nr. 103 din 22 septembrie 1992 (*actualizată*) privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263617_a_264946]
-
Articolul 1 Biserica Ortodoxa Română și celelalte culte religioase au, în exclusivitate, dreptul de producere și valorificare a obiectelor și veșmintelor de cult, precum și de tipărire a cărților de cult, a celor teologice sau cu conținut bisericesc, necesare practicării cultului. Prin obiecte de cult
LEGE nr. 103 din 22 septembrie 1992 (*actualizată*) privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263618_a_264947]
-
a avizului eliberat de instituțiile specializate în domeniul patrimoniului cultural național, potrivit legislației în vigoare privind restaurarea și conservarea monumentelor istorice și a bunurilor din patrimoniul cultural național; ... e) în cazul lucrărilor de pictură a lăcașurilor de cult aparținând Bisericii Ortodoxe Române, se va prezenta și copia avizului eliberat de către Comisia pentru pictură bisericească; ... f) în cazul solicitărilor privind asistența socială, se va depune proiectul acțiunii respective, inclusiv devizul aferent; ... g) pentru celelalte necesități ale unităților de cult, cererea de sprijin
NORME METODOLOGICE din 12 decembrie 2002 (*actualizate*)(**republicate**) pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254419_a_255748]
-
a avizului eliberat de instituțiile specializate în domeniul patrimoniului cultural național, potrivit legislației în vigoare privind restaurarea și conservarea monumentelor istorice și a bunurilor din patrimoniul cultural național; ... e) în cazul lucrărilor de pictură a lăcașurilor de cult aparținând Bisericii Ortodoxe Române, se va prezenta și copia avizului eliberat de către Comisia pentru pictură bisericească; ... f) în cazul solicitărilor privind asistența socială, se va depune proiectul acțiunii respective, inclusiv devizul aferent; ... g) pentru celelalte necesități ale unităților de cult, cererea de sprijin
HOTĂRÂRE nr. 1.470 din 12 decembrie 2002 (*actualizată*)(**republicată**) privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254418_a_255747]
-
sat Negreia Refacere uliță (Bălan T-DC28): 0,2 km, în sat Dănești Refacere uliță (Morar-DJ184): 0,45 km, în sat Dănești Refacere uliță (Leș G-DJ184A): Refacere DC28B (Hag��u-Calea Morii): Refacere uliță (Rogojan-Tămaș): Refacere uliță Legelău: Refacere uliță (nr. 158-Biserica Ortodoxă): Refacere uliță (Toma-Ștețca): 1 km, în sat Brebeni Refacere uliță "Pe Dâmb": 2,7 km, în sat Coaș Refacere uliță (Berințan-Ungur): 0,2 km, în sat Coaș Refacere uliță (Ungur-Boieru): 0,2 km, în sat Coaș Refacere drum comunal DC46
HOTĂRÂRE nr. 975 din 21 decembrie 2016 privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278405_a_279734]
-
4 km, în sat Cetățele Refacere ulița (nr. 104-nr. 102): 0,15 km, în sat Cetățele Refacere ulița Legelău: 0,2 km, în sat Cetățele Refacere ulița (nr. 302-nr. 66): 0,4 km, în sat Șurdești Refacere ulița (nr. 158-Biserica Ortodoxă): Refacere ulița (DJ 184-Pod Iaz): 0,2 km, în sat Șurdești Refacere ulița (Toma-Ștețca): 1 km, în sat Brebeni Refacere podeț beton avariat, zona "La Toma", în sat Brebeni Calea Măștii": 0,4 km, în sat Măgureni Refacere ulița " Pe
HOTĂRÂRE nr. 752 din 12 octombrie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278116_a_279445]
-
4 km, în sat Cetățele Refacere ulița (nr. 104-nr. 102): 0,15 km, în sat Cetățele Refacere ulița Legelău: 0,2 km, în sat Cetățele Refacere ulița (nr. 302-nr. 66): 0,4 km, în sat Șurdești Refacere ulița (nr. 158-Biserica Ortodoxă): Refacere ulița (DJ 184-Pod Iaz): 0,2 km, în sat Șurdești Refacere ulița (Toma-Ștețca): 1 km, în sat Brebeni Refacere podeț beton avariat, zona "La Toma", în sat Brebeni Refacere ulița "Sub Coastă", 1 km, în sat Ciocotiș Refacere ulița
HOTĂRÂRE nr. 752 din 12 octombrie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276035_a_277364]
-
542 din 19 iulie 2016. (3) Pe pieptul acvilei se găsește scutul mic sfertuit cu insitiune: ... a) în primul cartier este stema Tarii Românești: pe albastru, o acvila de aur cu ciocul și ghearele roșii, ținînd în cioc o cruce ortodoxa de aur, însoțită de un soare de aur la dreapta și de o luna noua de aur la stînga; ... b) în cartierul doi este stema Moldovei: pe roșu, un cap de bour negru, însoțit de o stea de aur între
LEGE nr. 102 din 21 septembrie 1992 (*actualizată*) privind stema ţării şi sigiliul statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273600_a_274929]
-
argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Bordura de argint face trimitere la numele localității Cordun = cordon. Bezanții reprezintă industria metaliferă din zonă, iar cifra lor indică numărul satelor componente ale comunei. Crucea simbolizează religiile din localitate, și anume: ortodoxă, catolică și armeană. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -----
HOTĂRÂRE nr. 315 din 20 aprilie 2016 privind aprobarea stemelor comunelor Boteşti şi Cordun, judeţul Neamţ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271499_a_272828]
-
Posturi de radio: Posturi TV în eter, din amplasamentul Radiocom-SNR Huși: Publicații locale și județene: Municipiul Huși are în prezent o modestă bibliotecă orășeneasca plus câteva biblioteci școlare. Orașul este un important punct turistic, aici aflându-se o catedrală episcopala ortodoxă, cu hramul "Sfinții Apostoli Petru și Pavel". Biserică a fost construită de domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) în anul 1495, fiind refăcuta din temelie de către episcopul Inochentie al Hușilor în perioada 1753-1756. Între anii 1598-1949 a îndeplinit rolul de catedrală
Huși () [Corola-website/Science/296985_a_298314]
-
expoziții de pictură și activități educative. Din luna mai a anului 2014, în cadrul bibliotecii s-a înființat Cenaclul Literar ”FLOARE-DE-COLȚ”, care promovează creațiile proprii ale iubitorilor de literatură din Borșa. În Borsa sunt construite 29 de biserici din care 21 ortodoxe ( Mănăstirea Prislop, Biserica de lemn Fântână, Biserica Fântână, Biserica Poiana Sus, Biserica Poiana Jos, Buserica Repedea, Mănăstirea Poposala, Biserica de lemn Centru Parc, Biserica de piatră Centru Monument Istoric, Biserica Centru 1, Biserica de lemn Centru Monument Istoric, Biserica Centru
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
geografice și a faptului că au stăpânit-o într-o succesiune permanentă, când regii Ungariei, când voivozii din Muntenia. La fel era și cu cele trei biserici medievale existente, care, odată cu schimbarea stăpânilor, își schimbau închinarea confesională devenind romano-catolice sau ortodoxe în funcție de momentul respectiv. În 1301 este pomenit ban de Severin Teodor Voitici, care, împreună cu fiul său Ioan, profitând de stingerea dinastiei arpadiene, cu ajutorul despotului de Vidin, Mihail Șișman, refuză autoritatea noului suveran Carol Robert de Anjou. Până în 1330 Severinul rămâne
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
este parțial recunoscută și 5 cu autonomie parțial recunoscută. O serie de comunități ortodoxe, din cauza unor probleme canonice, se află în afara acestei comuniuni liturgice, dar împărtășesc aceeași credință dogmatică (vezi lista de mai jos). Mai jos sunt enumerate bisericile autocefale ortodoxe aflate în deplină comuniune, în ordinea onorifică dintre acestea. Unele dintre ele conțin eparhii autonome sau semi-autonome, enumerate alături de bisericile la care sunt subordonate. Biserici autocefale (de sine stătătoare): Biserici autonome (cu organizare de sine stătătoare, dar al căror primat
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
în conscripția episcopului Ioan Inocențiu Micu, Pețelca („Peczelka“) număra 20 de familii (circa 100 locuitori), iar în cea a generalului Buccow („Dismembrația legii“), dintre anii 1760-1762, satul („Paczalka“) număra 39 de familii de români (aproximativ 200 persoane), din care 31 ortodoxe și 8 unite. În anul 1835, sub păstorirea preotului Iosif Domșa (1824-1849) a fost construită prima biserică a satului, din lemn, iar în 1872, în timpul preotului Ilie Luca (1861-1884) a fost înființată o școală confesională greco-catolică. Numărul elevilor care i-
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
de pomi fructiferi sunt specifice acestei zone. Mulți din locuitori sunt adevărați artiști populari care au câștigat numeroase concursuri de interpretare. Religie Pe strada principală care se întinde de-a lungul șoselei, se înalță două frumoase și impunătoare biserici, una ortodoxă iar alta a cultului baptist mult dezvoltat în zonă. În anul 1750 satul nu avea biserică, iar credincioșii frecventau biserica din parohia Comănești. După cinci ani, în 1755, episcopul Sinesie Jivanovici hirotonea pe preotul Ioan, în vârstă de 30 de
Tăgădău, Arad () [Corola-website/Science/300307_a_301636]
-
se află numeroase obiective de interes turistic, istoric și cultural: Durău este o stațiune cu Bioclimat tonic-stimulent ce funcționează tot timpul anului. În stațiune există patru hoteluri de 2 și 3 stele, pensiuni și un centru de conferințe aparținând Bisericii Ortodoxe Române.
Durău, Neamț () [Corola-website/Science/301632_a_302961]
-
cărui istorie gravitează în cea mai mare parte în jurul Bisericii. Este situat în județul Satu Mare, la 25 km distanță de Satu Mare. Din anul 1935, prin strădania părintelui Ioan Ursu, istoria acestor meleaguri este povestită în "Cartea de Aur", aparținând Bisericii Ortodoxe din Gelu cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, care conține numeroase informații despre trecutul acestui sat. Inițiativa aparține părintelui Ioan Ursu, care a scris despre istoria gelenilor. Dar, mulți s-ar întreba, de unde le vine numele acestor moți
Gelu, Satu Mare () [Corola-website/Science/301763_a_303092]
-
Au fost ridicate o biserică, câteva chilii și alte anexe. Mânăstirea odată terminată au început șicane administrative, care - în contextul prigoanei instituite împotriva susținătorilor calendarului iulian, au culminat în 23 aprilie 1935 cu o intervenție a autorităților civile și ecleziastice ortodoxe de stil nou, sprijinite de jandarmii Legiunii Focșani. Sătenii care susțineau mănăstirea și călugării s-au baricadat în curtea acesteia, iar jandarmii folosind armamentul din dotare, împreună cu autoritățile și civilii care le sprijineau au intervenit în forță. Biserica și chiliile
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
medii, patru comerciale, o școală normală pentru educatoare, o școală de arte și meserii și o școală de stat pentru ucenici comerciali și industriali. Numărul școlilor primare de stat era 19 iar al celor confesionale 53 (din care române: 17 ortodoxe și 3 romano-catolice; germane: 2 romano-catolice și 18 lutherane; maghiare: 2 reformate și 10 lutherane; israelite: 1) Recensământul din 1920 a numărat 101.953 persoane (adică aproximativ 68 locuitori/km²), dintre care 36.138 români, 33.584 unguri, 30.281
Județul Brașov (interbelic) () [Corola-website/Science/300784_a_302113]
-
1944-1959). Între anii 1960-2007 paroh a fost Pr. Ioan Glăjar, iar de la 1 martie 2007 slujește ca preot paroh părintele Ion Tărcuță. În ceea ce privește locașurile de cult ale Parohiei Ucea de Jos, menționăm că în veacurile XVII-XIX existau două biserici, ambele ortodoxe, una fiind doar a boierilor. Una dintre acestea a dăinuit până în 1926, când a fost demolată și în locul ei a fost construită alta prin străduința preotului Ilie Mânecuță. Biserica nouă, construită în stil bizantin adaptat (plan cruciform și cu trei
Ucea de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300976_a_302305]
-
primele terase ale văii Crasnei, cu pomii fructiferi și vița de vie pe terasele mai înalte. Industria materialelor de construcție, prelucrării lemnului, precum și comerțul și serviciile întregesc activitatea economică a localității Crasna. Documentar, primul preot care a păstorit în parohia ortodoxa Crasna a fost Ioan Ilieșiu în anul 1892 până în noiembrie 1893.
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
sub numele de "Villa Huruat". Localitatea Horoatu Crasnei este formată din unirea a 2 sate: Horoat și Petenia, cel din urmă fiind prezent doar în cultura locală. Ca dovadă a acestui fapt este existența a 2 biserici (greco-catolice, în prezent ortodoxe) cea din Horoat (cum se spune local) și cea din Petenia. Economia satului este predominant agrara, cerealele și cartoful deținând cea mai mare pondere în structura culturilor agricole. În localitatea HOROAT își desfășoară activitatea și două firme care ofera loc
Horoatu Crasnei, Sălaj () [Corola-website/Science/301800_a_303129]
-
a fost descoperită o așezare neolitică, vestigii istorice aparținând civilizației dacice dar și fragmente ceramice din sec. XIII. Cea mai veche biserică din Marin datează de la 1598 și era din lemn. Astăzi există două locașuri de cult, unul aparținând Bisericii Ortodoxe, iar celălalt Bisericii Greco-Catolice. Recensământul din 2002 arată că, din totalul de 995 de cetățeni (populație stabilă) - 895 sunt ortodocși (89,9%), 97 greco-catolici (9,8%), doi baptiști (0,2%) și un penticostal (0,1%). Cea mai veche mențiune scrisă
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]