1,187 matches
-
S: Martirii Zotikos, Attalos, Kamasi(o)s, Philippos. Toți cei patru martiri sunt înregistrați în textele Martirologiilor de la Noviodunum, cel mai probabil în timpul lui Dioclețian (284-305). În 1973, în spațiul de jos al aceleiași cripte, s-au mai descoperit și osemintele a altor doi martiri necunoscuți, în timp ce dala de marmură care bloca intrarea păstra totuși o inscripție în limba greacă: Aici și acolo (se află) sânge de martiri. Cercetările arheologice au evidențiat și existența unui mormânt martiric și a unei construcții
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
etc.), s-au descoperit patru monede de bronz: una de la Constantin cel Mare (306-337), două de la Constantius II (337-361) și o a patra de la Valens (364-378). De asemenea, pe podeaua camerei și sub blocurile de piatră prăbușite, s-au descoperit oseminte umane; 2) grație unor cercetări minuțioase și de restaurare, s-a constat că pereții mormântului erau decorați cu o pictură complicată ce conținea motive geometrice și vegetale, dar mai ales cu reprezentarea unor figuri umane. Astfel, o pictură redă o
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
și de jandarmi, „au intrat să spurce sfântul locaș, asemenea unor nemernici”. Perfect justificată indignarea autorului și a noastră, a tuturor românilor. în Aici, pădurile cântă și-i blestemă necontenit pe cei care ne-au furat Bucovina „cu morminte și oseminte sfinte”. În Viermele, târâtorul insignifiant condamnă zborul vulturului spre înălțimi, prefigurând non valoarea, care sfidează insolent elitele neamului. În Micul păianjen care se uită să vadă ce i-a mai căzut în plasa întinsă cu meșteșug și cinism, demască voalat
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
a comunismului, nutrind o îndreptățită speranță în redresarea satului românesc. Mă alătur acestei credințe a autorului, gândind că satul bucovinean se află într-o situație mai bună decât restul satelor românești deoarece bucovinenii se află lângă atâtea lăcașuri cu sfinte oseminte ale făuritorilor de legi și datini și că bucovinenii sunt mai solidari și mai apți de o sigură redresare morală și spirituală, tocmai datorită faptului că, foști sub dominație străină un răstimp istoric, au știut și știu să-și fie
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
apariția la timp pentru că locul Întîlnirii, Muntele Eumenides din Tracia, este chiar deasupra peșterii lui favorite. Locul a fost ales pentru că prezintă un amfiteatru natural suficient de mare pentru a primi mii de demoni și pentru că În măruntaiele muntelui zac oseminte celto-romano-gotico-greco-avaro-bulgaro-ungaro-serbo-croato-turco-germano-austriece și rusești, ca și osemintele unor războinici suedezi, tătari, francezi, elvețieni, mameluci, sirieni și persani. Cu alte cuvinte, rămășițelor tuturor popoarelor din istoria scrisă care au ocupat vreodată locul. MÎndria lui de a fi ajuns cu atîta promptitudine se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Muntele Eumenides din Tracia, este chiar deasupra peșterii lui favorite. Locul a fost ales pentru că prezintă un amfiteatru natural suficient de mare pentru a primi mii de demoni și pentru că În măruntaiele muntelui zac oseminte celto-romano-gotico-greco-avaro-bulgaro-ungaro-serbo-croato-turco-germano-austriece și rusești, ca și osemintele unor războinici suedezi, tătari, francezi, elvețieni, mameluci, sirieni și persani. Cu alte cuvinte, rămășițelor tuturor popoarelor din istoria scrisă care au ocupat vreodată locul. MÎndria lui de a fi ajuns cu atîta promptitudine se stinge de Îndată: mai multe sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
fără toarte, cântec de aur rotind peste spaima noastră de enigme moarte. Dăinuind în tenebre ca în povești cu fluier părelnic de vânt cânți celor ce somnul și-1 beau din macii negri de subt pământ. Fosfor cojit de pe vechi oseminte ne pare lumina din ochii tăi verzi. Ascultând revelații fără cuvinte subt iarba cerului zborul ți-1 pierzi. Din văzduhul boltitelor tale amiezi ghicești în adâncuri toate misterele. Înalță-te fără sfârșit, dar să nu ne descoperi niciodată ce vezi
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
potir fără toarte, cântec de aur rotind peste spaima noastră de enigme moarte, dăinuind în tenebre ca în povești cu fluier părelnic de vânt cânți celor ce somnul și-l beau din macii negri de sub pământ. Fosfor cojit de pe vechi oseminte ne pare lumina din ochii tăi verzi. Ascultând revelații fără cuvinte subt iarba cerului zborul ți-l pierzi. Din văzduhul boltitelor amiezi ghicești în adâncuri misterele. Înalță-te fără sfârșit, dar să nu ne descoperi niciodată ce vezi. PERSPECTIVĂ Noapte
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
liman pe golfuri privirea ți-o rotește. E liniște ca-n ziua când mă-ntorsei hoțește și ți-am golit de oaspeți viața, pragul, tinda. Ia seama Penelope ce netedă-i oglinda. Se-ntinde marea clară pe-un prund de oseminte. Nu-i nimenea cu proră s-o șteargă, s-o frământe. Doar șerpii taie apa spre-un țărm ghicit în zare, trecând peste adâncuri ca semne de-ntrebare. Catargul putrezește la margine de timp acolo între Hades și-acele culmi
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
a plâns, când ultimul alb unicorn s-a stins. OEDIP ÎN FAȚA SFINXULUI Ascult. Adâncul tău ce-amar și ce pustiu, cât de fierbinte, dulce trebuie să fie. În preajma ta, în larg, se stinge tot ce-i viu, doar pajiștea cu oseminte învie. Aștept aici cu-nspăimîntată bucurie, tăcerea lungă să se rupă între noi, cumplit, amarnic sfâșiată ca o iie într-un iatac, pe întuneric între doi. Și văd mirat cum ghiarele din când în când îți ies și se retrag în
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Concordia ne-au însoțit Faroald și luptătorii săi. Bătrânul comandant n-a scos o vorbă tot drumul. A vorbit doar atunci când ne-a văzut ajunși la poarta casei ducelui. - Stiliano, dacă nepotul meu este mort, caută să-i aduci înapoi osemintele, fără să vă puneți însă viața în pericol. Dumnezeul tău să te aibă-n pază! Mi-a întins o pungă plină cu monede de aur, și-a întors calul și a pornit la drum cu ceilalți, fără să mai zăbovească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
o ființă subțirică, înfășurată în haine ca într-un sul de hârtie. - Te ascult, îi răspundea întotdeauna Andrei Ionescu, modelându-și după deget șuvița lui preferată de păr. - S-a descoperit un cadavru din vremea lui Vlad Țepeș, propriu-zis doar osemintele acestea, aveți aici pozele, de fapt, am alcătuit deja un portofoliu al cazului, uitați-vă cu atenție, este un om cu fața la pământ, care a murit cu gura larg deschisă, se vede aici cum mușcă pământul, iar oasele mâinilor au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Cătălin, colegul și subalternul lui, nu aveau chef să stea în biblioteci. Se gândeau să vadă Parisul, să mai trimită din când în când ce găseau pe Internet și gata. Dar între timp primiseră vestea trăsnet că în groapa cu osemintele presupusului Dracula se găsise un sigiliu domnesc, folosit în cancelariile lui Vlad Țepeș. Această descoperire îl impulsionase, îl făcuse să se gândească la gloria științifică: Andrei Ionescu, descoperitorul mormântului lui Dracula. Apoi, văzuse un anunț că la Universitatea din Poitiers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
de prin preajmă și s-a oprit câtva timp asupra lacului albastru, pe care se îndepărta vaporașul cu buchete de turiști multicolori. Insula, cu biserica Snagov, nici nu se zărea. Apoi Giulia mersese la Muzeul de Istorie, unde erau cercetate osemintele. Filmase lung, de la ușă, masa pe care era reconstituit trupul presupusului Dracula. Era un schelet firav, ca al unui adolescent. Gura era larg deschisă și strâmbă și nu-i lipsea nici un dinte. - I-am lipit noi, unul câte unul, domnișoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
că omul ar fi avut haine pe el. Apoi, craniul nu fusese descăpățânat. Se știe că Vlad Țepeș a fost decapitat, iar capul lui împăiat a fost trimis la Poartă. În opinia mea, nu există nici o dovadă clară că aceste oseminte ar fi aparținut voievodului valah. Colegul meu, Andrei Ionescu, în calitatea lui de coordonator al proiectului, a impus o viziune de care eu mă dezic, în numele adevărului științific. Și până să-și vină în fire Ancuța, Zogru se și repezise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
fiindcă am tulbura fantoma lui nea Vasile, și că de altfel toată zona e bântuită, la care Zsolt a spus că astea-s numai eresuri, superstiții, el nu crede în fantome, cu toate că auzise că și fundul lacului e plin de oseminte, dar nici asta nu crede, oamenii vorbesc aiurea pentru că le face plăcere să se sperie unii pe alții, dacă apa lacului o să fie suficient de curată, poate c-o să facă el odată scufundări ca să se uite, iar nea Vasile nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
sub ceaun, iar apoi, după datină, o să facem sfânta pomenire. Ligheanul l-am luat eu, apa din puț avea o culoare plumburie și era foarte tulbure, emana și un miros ciudat, mi-a venit în minte ce spusese Zsolt despre osemintele de pe fund, am scufundat ligheanul ușor turtit în apă, s-a umplut cu zgomot, iar apa a făcut un mic vârtej în mijloc, am aruncat apa asta dintâi, pe urmă l-am umplut din nou, mai grijuliu, și l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
ăia la țară. Le-ngheață coliva ălora la cimitir, se consumă țuica și vinul, tot așteptând să vină pachetul. - Nu pot, dom’ Goncea. Nu pot, crede-mă. Dacă refuză, nu pot să-l conving să ia pe un altul. Sunt oseminte, doar, nu... E vorba de un om, suflet drept chemat la Domnul. Nu-i creștinește să... Goncea se așeză la biroul lui. Îi făcu semn preotului să se așeze și el pe scaunul din față. - Ascultă părinte, să luăm altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
istorie adevărată, nu de la misticisme să pornim discuția, ca să înțelegi pe ce poziție te situezi. Ai auzit de Eroul Necunoscut? - Eroul de la Mărășești, cum să nu, îngână preotul. Eram elev în primul an la seminar când a trecut trenul cu osemintele Eroului Necunoscut prin gară la noi, la Buzău. Îl duceau la București, să-l îngroape la Filaet, la Parcul Carol, de-i zice acum Libertății. Am ieșit cu școala și am cântat. Era fanfară, armata, popor peste popor. Te sfârșea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
până la 1989. L-a împușcat opoziția, l-au închis comuniștii, de-a murit Nisip bătrânul la Râmnicu Sărat sau în Baltă, pe unde-a fost să fie. L-a reînhumat tot la Șoptireanca, de demult. Inginerul Nisip i-a adus osemintele. La familie le-a spus că murise la tăiat stuf, în Deltă. A fost cam pe șest, că nu dădea voie securitatea la ceremonie cu prea multe lacrimi, dar tot s-a făcut, s-a cinstit jertfa. Intrasem de-acuma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
manevrelor regale din 1932, de la Bibicenii de Câmpie, avusese o relație cu domnișoara Natalie Franjur, o nostimă învățătoare de-a locului. Mergea Combinata acum în Portugalia să vadă dacă nu rămăsese ceva și pentru bunică-sa din moștenirea regelui, după ce osemintele îi fuseseră aduse în țară. D.M.M. avusese ghinionul să se intersecteze în autobuzul 6 (Hergheliile Goncea-Gară-Centru) cu stagiarii din clanul lui Brandaburlea. Aveau ziua de practică aplicatorie, cu răspândire pe liniile transportului în comun de la Gară spre Centru. Ca într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Pe mama n-a mai văzut-o nimeni de atunci. Nici mormântul nu ni l-au mai arătat, să o îngropăm și noi creștinește. Am întrebat și noi la domnul general Goncea, era maior pă vremea aia, când se dădeau osemintele înapoi, da’ de mama nu știți pă unde-i, s-o îngropăm și noi omenește. Chiar eu m-am dus. Auzisem că l-a adus și pe martirul Nisip, din Șoptireanca, probabil cunoașteți cazul, cel care l-a împușcat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
piept ori abdomen, fie chirciți pe-o parte (doar două cazuri, M17 și M37). Aproape jumătate din mormintele de înhumație (44) dispuneau de inventar, iar procentul majoritar este atribuit celor cu conținut feminin (23) și mai puțin la cele cu oseminte masculine (7). Fuseseră depuse vase ceramice, modelate la mână și la roată, decorate cu linii orizontale sau vălurite, arme (cuțite, pumnale, vârfuri de săgeți), obiecte de podoabă (cercei, inele de metal sau din os, brățări, pandantive din bronz, aramă și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
erau situate în interiorul unor movile, la adâncimi care variau între 0,65-1,15 m. Inventarele aveau de regulă ofrande animale, de la cai (cranii, copite, sau alte părți din corp). Din cele nouă morminte alogene, doar în cinci s-au găsit oseminte de animale, însă prezența potcoavelor și a zăbalelor sunt dovezi suficiente pentru a presupune existența cailor și în celelalte. Ofrandele de cai erau depuse pe una din laturile mormântului, pentru a flanca scheletul uman sau, mai rar, pe un prag
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
satului: în 1970, cu prilejul unor lucrări agricole, pe panta cu vie a cetățeanului V. Nistor, s-a descoperit întâmplător un cazan din aramă, obținut prin batere și nituire, însă deformat datorită presiunii pământului și care conținea posibile resturi de oseminte umane (?), o zăbală din fier având la extremități două verigi sub forma literei D, precum și două aplice, lucrate din foițe de aur, decorate cu motive geometrice, realizate în tehnica presării. Prin analogii, întregul material a fost încadrat în secolele X-XI
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]