626 matches
-
militară, și bază proprie de acțiune, erau respinse de țar. Chiar și În ceste condiții armata română a avut o participare Însemnată la luptele de la Dunăre. Cheia victoriei În Balcani, era luarea Plevnei, un puternic sistem de fortificații condus de Osman - Pașa. Primul asalt al armatei ruse de la Începutul lunii iulie 1877 eșua. Pregătind o nouă ofensivă, comandamentul rus solicita trecerea În Bulgaria a Diviziei a IV a române de la Turnu Măgurele cu misiunea de a prelua cetatea Nicopole și prizonierii
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
conducerea lui Carol I, asistat de generalul rus Zotov și generalul Al. Cernat. Epopeea românească În Balcani Începea cu cel de -al treilea asalt asupra Plevnei, 30 august 1877. În noiembrie 1877 armata română obținea un mare succes ocupând Rahova. Osman Pașa lipsit de muniții și de alimente, Încerca să spargă Încercuirea printr-un atac, declanșat prin surprindere, Împotriva trupelor ruse. Dar, prin lupta de la Opanez, românii luând 7000 de prizonieri turci,Îi spulberau orice speranță. Intrând apoi În Plevna, armata
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
umblă deghizat, în popor, nu durează. Alexandru Moruzi, „maestru” în a strânge banii, înființează un spital la București, speriat de ciumă și cutremur. Calamitățile - ciuma, seceta, lăcustele - se repetă în istorie, și cronicarul, frisonat, le consemnează. Personaj de nuvelă istorică, Osman Pazvantoglu este bine caracterizat în ascensiunea sa de fost mercenar ajuns, prin uzurpare, stăpânul Vidinului. Pazvangiii și cârjalii lui trăiesc din jafurile repetate prin Oltenia, de frica lor ajungând a se bejeni chiar și marii boieri. Capudan Hassan-pașa, care trebuia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
trecut Dunărea fiind sprijinită de vasele românești: “Rândunica“, “Ștefan cel Mare“, “Fulgerul” și “România“, care au bombardat flota turcească. -La începutul lunii iulie s-a creat o situație dificilă ca urmare a respingerii armatelor țariste în fața Plevnei, condusă de generalul Osman Pașa (Plevna era un sistem de fortificații format din 14 redute, în cadrul cărora erau mobilizați 50.000 de soldați și ofițeri otomani). Marele duce Nicolae, fratele țarului, care comanda armata rusă pe frontul din fața Plevnei, i-a trimis domnitorului Carol
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
ocuparea redutei Grivița : au murit eroic: căpitanul Valter Mărăcineanu, maiorul George Șonțu și peste 800 de soldați; steagul otoman a fost capturat de soldatul Grigore Ion; datorită sprijinului armatei române Plevna a fost cucerită la 28 noiembrie/10 decembrie 1877 (Osman Pașa s-a predat generalului român Mihail Cristodulo Cerchez). -Cucerirea independenței de stat a fost o cauză a tuturor românilor: -voluntarii veniți din provinciile de peste munți s-au înrolat în armata română; presa din provinciile de peste munți își informa cititorii
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
apoi a turcilor selgiucizi. La sfîrșitul secolului al treisprezecelea, un grup de războinici turci s-au stabilit în nord-vestul Anatoliei, aproape de Marea Marmara. Numele otoman care le-a fost dat acestor neamuri derivă de la cel al căpeteniei lor de frunte, Osman sau Othman (1290-1326). Expansiunea puterii lor a fost rapidă, începînd cu marile lor cuceriri din Balcani. Gallipoli, cucerit în 1354, a fost primul centru urban luat în stăpînire de otomani în Europa. Secolul al paisprezecelea oferea cu siguranță condiții generale
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
guvernului în relațiile lui cu autoritățile din provincii. Situația era grea în Balcani, dar mai rea în alte părți. Imperiul pierduse controlul direct asupra Egiptului, Siriei, Iracului și a nordului Africii. Perioada de pace ulterioară, care a acoperit domniile sultanilor Osman al III-lea (1754-1757) și Mustafa al III-lea (1757-1774), nu a fost folosită pentru reforma sistemului de guvernare și întărirea statului. Vechile abuzuri s-au răspîndit. Sultanii și vizirii își exercitau controlul prin metoda obișnuită de menținere a echilibrului
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Principatele Dunărene au fost cel mai mult afectate de lupte. Aceste conflicte nu numai că au constituit o grea povară pentru resursele imperiului, dar au pregătit totodată scena ascensiunii celor mai puternici notabili provinciali, Ali Pașa la Janina și Pasvanoglu Osman Pașa la Vidin, care au reușit să sfideze direct statul otoman. Așa cum am mai spus, Franța a rămas în secolul al optsprezecelea puterea europeană cu cele mai strînse legături cu Poarta. Întrucît Imperiul Otoman făcea parte din sistemul Barierei Răsăritene
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a primit doar un ajutor minim din partea Bosniei în timpul războiului Crimeei. Cu toate că opoziția aceasta venea din partea celui mai puternic element al societății bosniace, Poarta nu a renunțat la aplicarea programului ei de reforme. În anii șaizeci, în timpul administrației lui Topal Osman Pașa, a fost făcut un efort pentru continuarea îmbunătățirilor aduse situației interne. S-au construit școli și drumuri, iar o cale ferată care lega Banja Luka de Novi Sad a fost dată în folosință în 1872. Cu toate acestea, Bosnia
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
58; 63; 94 Ohrid, lacul, 28; 37; 58; 63; 94 Olanda, 112; 122; 127; 131; 152 Olga, regina Greciei, 238 Olmütz, 275; 289 Oltenia, 73; 75; 92; 102; 103; 112; 193; 194; 197; 246 Olympios, Gheorgakis, 194 Orlov, Alexei, 73 Osman, conducător turc, 40, 310 Osman al III-lea, sultan, 112 Osman Pașa, 114, 310 Othman, vezi Osman, conducător turc, 40 Othon, regele Greciei, 6; 197; 210; 230; 231; 233; 234; 235; 236; 237; 262; 263; 294; 297; 344 Otto, vezi
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
28; 37; 58; 63; 94 Olanda, 112; 122; 127; 131; 152 Olga, regina Greciei, 238 Olmütz, 275; 289 Oltenia, 73; 75; 92; 102; 103; 112; 193; 194; 197; 246 Olympios, Gheorgakis, 194 Orlov, Alexei, 73 Osman, conducător turc, 40, 310 Osman al III-lea, sultan, 112 Osman Pașa, 114, 310 Othman, vezi Osman, conducător turc, 40 Othon, regele Greciei, 6; 197; 210; 230; 231; 233; 234; 235; 236; 237; 262; 263; 294; 297; 344 Otto, vezi Othon, regele Greciei, 209; 319
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
112; 122; 127; 131; 152 Olga, regina Greciei, 238 Olmütz, 275; 289 Oltenia, 73; 75; 92; 102; 103; 112; 193; 194; 197; 246 Olympios, Gheorgakis, 194 Orlov, Alexei, 73 Osman, conducător turc, 40, 310 Osman al III-lea, sultan, 112 Osman Pașa, 114, 310 Othman, vezi Osman, conducător turc, 40 Othon, regele Greciei, 6; 197; 210; 230; 231; 233; 234; 235; 236; 237; 262; 263; 294; 297; 344 Otto, vezi Othon, regele Greciei, 209; 319 P Papalitatea, 23 Parensov, 327; 328
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
regina Greciei, 238 Olmütz, 275; 289 Oltenia, 73; 75; 92; 102; 103; 112; 193; 194; 197; 246 Olympios, Gheorgakis, 194 Orlov, Alexei, 73 Osman, conducător turc, 40, 310 Osman al III-lea, sultan, 112 Osman Pașa, 114, 310 Othman, vezi Osman, conducător turc, 40 Othon, regele Greciei, 6; 197; 210; 230; 231; 233; 234; 235; 236; 237; 262; 263; 294; 297; 344 Otto, vezi Othon, regele Greciei, 209; 319 P Papalitatea, 23 Parensov, 327; 328 Partidul Constituțional (Serbia), 218 Partidul Drepturilor
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
263; 294; 297; 344 Otto, vezi Othon, regele Greciei, 209; 319 P Papalitatea, 23 Parensov, 327; 328 Partidul Constituțional (Serbia), 218 Partidul Drepturilor (Croația), 283 Partidul Național (Croația), 274; 280; 281; 283 Partidul Rus, (Partidul Nappist) (Grecia), 204; 235 Pasvanoglu Osman Pașa, 95; 114; 117; 119; 120; 181; 193; 300 Patenta din februarie (1861), 283 Patrona Halil, 111 Paulucci, marchizul F.O., 185 Pavel, țarul Rusiei, 114; 115; 117; 239 Pax Romana, 20 Peć, patriarhia de la, 58; 63; 85; 91; 92
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
201; 235; 294; 297; 315; 317; 320; 323 Theiss, rîul, vezi rîul Tisa, 14 Thessaloniki, 16; 171; 197; 232; 340; 341; 344 Timișoara, 92 Tisa, rîul, 14 Titograd, vezi Podgorica, 226 Tomis, vezi Constanța, 19 Tomislav, regele Croației, 34 Topal Osman Pașa, 310 Tott, baron de, 112 Tracia, 16; 77; 94; 294; 317; 319 Traian, împărat roman, 13; 20; 339 Trandifilov, Alexander, 243 Transilvania, 6; 7; 30; 37; 44; 46; 60; 69; 71; 96; 97; 99; 103; 119; 122; 124; 125
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cum le descria Aurel Broșteanu. De la Balcic îi scrie cunoscutului colecționar Virgil Cioflec: "Vreau sa pictez ochii triști ai copiilor de turci din Dobrogea." Portretele, pictate sau desenate aici, nu sunt niciodată anonime. Modelele lui se numesc Ali Mechmet, Selim, Osman, Abibe, Cadie, Fatma, etc. Natura și mediul uman de la Balcic sau Mangalia, unde timp de mulți ani și-a petrecut verile, dar uneori și iernile pentru a scăpa de năvala vilegiaturiștilor, îi erau realități profund familiare, pe care încearcă continuu
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
Scrisorii III, putându-se chiar afirma că aceasta este cartea care a declanșat viziunea poetică din versurile liminare ale poemei. Astfel, găsim în Geschichte..., vol. II, p. 66-68, colaționată după vechi cronici turcești legenda despre visul întemeietorului Imperiului Otoman, sultanul Osman, cu motivul arbor erecta din pasajul despre visul său profetic: „...hrănit de vintrele lui un copac se înalță și, crescând în vigoare și frumusețe, el își întinde ramurile din ce în ce mai mult peste țări și peste mare (über Länder und Meer), până la
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
orientalistului austriac, dar a și urmat-o îndeaproape în Scrisoarea III este și versul 4: „Dară ochiu-nchis afară, înlăuntru se deșteaptă”, care nu e altceva decât prelucrarea poetică a unei propoziții a orientalistului austriac din începutul pasajului despre visul lui Osman: „ochiul său adormit la exterior, deschis e înlăuntru“ (von außen schlummernde, nach innen geöffnete Auge - vol. II, p. 66-67). Mai mult, poetul a păstrat cu mici modificări toate localizările textului german: „Hause Edebali’s”, care devine la Eminescu „casa șeicului
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
Taurul și Balcanii seculari”; „der Tigris und der Eufrat, der Nil und der Ister hervor” - „Eufratul și Tigris, Nilul, Dunărea bătrână”; iar „den Vollmond vorgestellten Malchatun” ajunge la Eminescu sub forma „frumoasei Malcatun”. În legenda despre visul premonitoriu al lui Osman din textul istoricului austriac nu găsim enumerate cele trei continente peste care se va întinde Imperiul Otoman, care apar însă explicit în versurile eminesciene: „Umbra arborelui falnic peste toate e stăpână./ Astfel, Asia, Europa, Africa cu-a ei pustiuri...”. Cel
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
umbra lui se răspândește” (der drey Theile der Erde seinen Schatten). Enumerarea lor explicită denotă, în opinia noastră, un efort hermeneutic la poetul român, care a corelat aici textul cu o imagine ce relua și stiliza toată tema „visului sultanului Osman”. Este vorba despre gravura de pe frontispiciul cărții lui Cantemir, Sistema religiei muhamedane (Kniga sistema, ili Sostoianie muhammedanskiia religii ..., Sanktpiterburgskaia Tipografiia, 1722), carte pe care Eminescu e posibil să o fi cunoscut (C. Negruzzi încercase traducerea ei, în 1838). Necunoscând însă
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
visul lui Otman în gura unui derviș „foarte iscusit în arta chimiei și în prelucrarea aurului” (p. 308). Să reținem acest amănunt, care se poate dovedi important în identificarea modelului gravurii lui Cantemir. Desenul principelui redă visul profetic al lui Osman, înfățișându-l pe întemeietorul Imperiului Otoman, sultanul Otman/Osman, din al cărui trup întins se ridică un imens arbor erecta alcătuit din trupuri de șerpi, figurând aici dinastia pe care sultanul a întemeiat- o. Sub copac sunt trei personaje feminine
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
în arta chimiei și în prelucrarea aurului” (p. 308). Să reținem acest amănunt, care se poate dovedi important în identificarea modelului gravurii lui Cantemir. Desenul principelui redă visul profetic al lui Osman, înfățișându-l pe întemeietorul Imperiului Otoman, sultanul Otman/Osman, din al cărui trup întins se ridică un imens arbor erecta alcătuit din trupuri de șerpi, figurând aici dinastia pe care sultanul a întemeiat- o. Sub copac sunt trei personaje feminine cu coroană și sceptru, deasupra cărora scrie: Asia, Africa
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
vis de expansiune a Aliotmanului în antiteză cu „iubirea de moșie” a bătrânului „atât de simplu după vorbă după port”. Pamfletarul Eminescu intervine plenar abia atunci când pune în antiteză trecutul, „veacului de aur” care a întrerupt visul profetic al sultanului Osman, cu un prezent pe care „ni-l umplură saltimbancii și irozii”...
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
Ioan Holban Azi, turcii sînt un popor simpatic și hîtru, cu fesurile, turbanele și narghileaua lor. N-au fost astfel, totdeauna, e adevărat; cînd i-a adus în Europa emirul Osman de prin stepele Asiei, în urmă cu vreo șapte sute de ani, erau destul de încruntați, cam sîngeroși și puși pe jefuit necredincioșii creștini de prin partea locului, ba, mai mult, unul dintre mai-marii lor voia să dea calului ovăz tocmai din
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
s-a întâmplat la prima ediție a acestui festival. Dar, ca o tristă consolare, au fost prezente în festival și câteva lucrări ale unor coregrafi străini situate cam la același nivel valoric. Astfel, în Mister K, coregraful și interpretul francez Osman Kassen Khelili, care declară că în creațiile lui "canibalizează gesturile și fluxul trecătorilor... ale martorilor (citește spectatorilor) prezenți sau dispăruți", în mod sigur s-a folosit numai de gesturile unor martori (spectatori) dispăruți, deoarece nici unul dintre cei prezenți în holul
eXplore dance festival 2007 by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9107_a_10432]