558 matches
-
mânca în ziua aceasta. În cantonament la Zlatița stăm la un Bulgar bai Ivan, care are o femeie Maria Ivanova, un suflet nobil, cum n-am mai văzut în Bulgaria. Ne-a primit bine, ne-a pregătit pat, ne-a ospătat, plângea și suspina; Mir, brate, mir! și-și frângea mâinele, dădea tot ce avea la soldați; n-a vrut să ia dela noi plată, și ne-a sărutat mânele când am plecat. Un suflet Tolstoian. La 16 venind de la Zlatița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
urmează Intrările la mănăstiri au grapă cu lanț care se ridică și se coboară, ca la o cetățuie. Xenodochion "odaia" din afară de mănăstire unde dorm cei care ajung după ce s-a ridicat puntea. Un călugăr veghează acolo și primește și ospătează pe întârziații în munte. psihiphisa = mozaic Zice Nikitos că la 6712 (1204) cruciații au prădat sfintele mănăstiri, au rupt scoarțele de aur ale evangheliilor și sfintele cruci bătute în pietre scumpe... La kiliandri (porți), în vremea luptelor religioase ale bizantinilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bucălae, cu obraji roși, era plină de mirare. Am pândit prilejul să-l trag deoparte și l-am întrebat grabnic: Știi unde ai găzduit astă noapte? Da, îmi răspunde camaradul cu nevinovăție, la Ronetti Roman proprietarul de aici. M-a ospătat și m-a găzduit foarte bine. Și zic eu dumneata nu știi cine este acest Ronetti Roman? Cine-i? Nu știi că-i Ovreiu? Cum se poate, frate? strigă cu adâncă uimire camaradul meu. Închipuiește-ți, ieri, la masă, pe când toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dintăi, dacă au perdut țara, acmu domni altora le da și țara lățiia”. Pe lângă scrisoarea polonului din 21 august 1476, Baltazar de Piscia scria că aflase de la niște fugari că Ștefan fugise în Polonia. Unii spuneau că l-au văzut ospătându-se într-un han din Sniatin, iar alții că Ștefan ar fi tocmit lefegii la Camenița. Cum turcii n-au reușit să cucerească Hotinul, s-au retras și e posibil ca, în 8-9 august, să fi făcut joncțiunea cu oastea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
critică. Birtoc a mijlocit încheierea unei înțelegeri și, după mai multe zile, în care au fost discutate cauzele păcii „nu s-au înțeles [așa că] s-a prelungit armistițiul pentru câteva luni”. După ce s-a încheiat armistițiul și după ce l-a ospătat și l-a dăruit pe Birtoc cu mari daruri, Ștefan l-a lăsat să plece înapoi la ale sale. Vasile Pârvan a fost de părere că Dragffi s-a întors în Ardeal fără să fi luat parte la lupte. Ar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
așteptată. Astral, teluric, uman, cele trei niveluri ale percepției ontologice au fost regenerate magic. Un alt animal puternic legat de principiul acvatic devine „masa mare” a nunții ce repetă hierofania cer - pământ: „Bourel, din carnea ta/ Mari boeri c-or ospăta;/ Bourel, din coarnele tale/ Face-aș mândre păhărele,/ Ș-aș bea la masă cu ele!” (Tudora - Suvorov). Transformate din suport al leagănului fetei în recipiente comensuale, coarnele implică „un procedeu de anexiune a puterii prin luarea în stăpânire magică a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
forței virile) cer fetei colindate un sacrificiu care afectează pozitiv comunitatea: „Nu te fată spăimântară/ Nu ți-om cere dașa mult,/ Făr-d-unghiile și coarnele/ Că le cere doamna noastră,/ Prin dunghii să strecurăm,/ Prin coarne să măsurăm,/ Mari boieri să ospătăm”. Urmărirea ciutei fără splină în colindele de fecior și conăcăriile intonate la nuntă decodează transformarea vânatului în fată de măritat prin legătura totemică dintre cele două ipostaze. Orațiile de nuntă dezvăluie limpede filiația: „Șî să găsi alți vânători/ Mai recunoscători
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o turtă impregnată de energiile mamei, fie că este făcută cu laptele ei, fie că ea i-o coace în vatră. Dacă eroul a pornit însă pe un drum punitiv pentru încălcarea unei interdicții, când ajunge în palatul mirific se ospătează liber sub protecția invizibilității sau pur și simplu găsește mese întinse, fără meseni, și se hrănește din bogăția descoperită. Distincția dintre cele două tipuri de hrană a fost sugerată de V. I. Propp: „obișnuindu-se cu mâncarea destinată morților, nou-venitul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de tânăr. Și soția lui Maranda s-a măritat după Nică Damian. Un om și frumos și f.de treabă și bun la inimă. La un hram de Sântă-Măria mare ne-am dus în Baea la Nică Damian. Ne-au ospătat din belșug și cinstit și la plecare acum era sară și lămpile aprinse. Și nașa tati și a mamei, nu se mai sătura de sărutat pe tata, nu l-ar fi sărutat parcă l-ar fi mâncat așa îi era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
carne și vin. Multe au dat păsări de li s-a fiert o ciorbă, au făcut colivă și carne cu varză. A fost un adevărat banchet pentru ei, cu trei feluri de mâncare din belșug. Noi le povățuiam să-i ospăteze în două rânduri din atâtea provizii, dar nu s-a putut, odată pornite nu le-a mai oprit nici o considerație de prevedere, au voit să-i răsfețe cu prisos după atâtea suferințe. Le interziseră numai țuica. După ce însă garda a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
am ramas un moment buimăciți. Ura!... Să trăiască Catrințaș, strigă în sfârșit din răsputeri Codreanu. El a pus capac la toate. Voi iștilalți nu mai plătiți o ceapă degerată. Și fiindcă a dat Dumnezeu de a înviat după ce l-au ospătat urșii, apoi să bem în sanatatea lui ca să nu mai moară a doua oară! Povestea lui Catrințaș a mers din gură în gură; a făcut ocolul Slănicului și, pot zice, a țărei întregi. De atunci, ca mai ba, vânătorii noștri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
câte o prepeliță. Pil!... P..a..a..c!... Torba se umplea văzând cu ochii. Pe la oarele 10, când soarele ridicat de câteva suliți se încălzise din cale-afară, m-am adăpostit la umbra unui stog de fân și, după cer am ospătat bine, cânele și eu, din merindele aduse cu noi din Folticeni, ne-am așezat frumos, la pământ, eu lungit pe spate pe un strat de fân, cânele colac lângă mine și, să dea Dumnezeu bine; am dormit duși sub bolta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
te cuprindea foamea, trebuia doar să cauți și să observi unde în mijlocul stufului se ridică un firicel de fum. Acolo găseam pescari care făceau celebra ciorbă de pește pescărească și unde dacă le dăruiai o sticlă de vodcă, te puteai ospăta după pofta inimii. Ciorba de pește de acolo se făcea în ceaune mari, cu apă din Dunăre atât de tulbure de nu se vedea fundul ceaunului (se steriliza prin fierbere), se făcea obligatoriu din 4-5 sorturi diferite de pește, curățiți
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
și resemnatul patruped favorit al lui Buffon. (Am cunoscut prin 1930, În casa unui prieten locuind la Chitila - cu nevasta lui așa de bună gospodină, cu fetele lui atât de frumoase și cu priceperea și dragostea lor de a-și ospăta musafirii -, pe un fiu natural al lui Ferdinand, guard silvic, În uniformă impecabilă, pe domeniul lui Bibescu de la Mogoșoaia. Era o reproducere fidelă a lealului rege În toată amănunțimea lui, la fizic și la intelect, În mers, În atitudini și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
printre iezerele cu păduri de sălcii, de păpuriș și de trestie, și de birjari cu echi paje ca nicăieri În țară, toți oameni de ispravă de la care m-am și ales și am și Învățat câte ceva; aici, unde m-am ospătat din grătarul lor suculent, din peștele cel mai rar și din telemeaua lor grasă de toamnă, bând vin de-al locului și lăsându-mă apoi tras de telegarii lor, negri sau bălani, după cum Îi poftea buricul femeii iubite; aici, În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lor austeritate mo rală și de preaexce lenta lor rânduială economică. Așa, prin urmare, am descoperit, curând după Unire, Sighișoara cea atât de primitoare pentru noi amândoi - la crâșma văduvei, sub umbrarul de viță bătrână de sub poalele Cetății, unde eram ospătați cu „zona“ picantă În străchioară de pământ fierbinte, de la cuptor, udată cu vinul uscat, subțirel și verzui de pe Târnave, servit cu zâmbetul confident și complice al pa troanei preazeloase cu clientul, pe care l-ați ghicit, În plină faimă a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de la mama lui“, adică din via de din dosul casei. Ba nimerind uneori să stai de vorbă, pe margini singuratice de ape reci și repezi de munte, cu Însuși Dumne zeul cel bun și milostiv al rumânilor și să te ospătezi cu el, călugărește, din merindele tale, roșii și ardei grași, săltând veseli În răcoarea apei, Între pietre adunate la mal, ca să-i mâncați cu brânză, usturoi și ceapă verde, adă pându-vă apoi ca cerbii, Îngenuncheați deasupra apei, În unda căreia
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a trebuit, dacă au nimerit ca orbii la Brăila. Pe Florian l-au culcat Într-un hotel plin cu ploșnițe și a trebuit să se descurce cu mâncarea singur, cum a putut. Numai pe Beldie și pe Motru i-au ospătat Împă rătește cu icrele moi și toate bunătățile Dunării și ale Mării Negre, ba i-au gâmfat de s-au Întors bolnavi. Dar marfa din ladă nu s-a asemănat cu mostra. Ceilalți avură a se plânge de toată necătarea: Virgil
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să-i spun așa: scoală-te, ștefan și hai la hotare unde ai luptat, și unde-s cetățile tale? Ți-au rămas numai mănăstirile, iar pe cetăți au pus mâna păgânii. Unde sunt cetățile?” Măicuța și cu Eugenia ne-au ospătat. Din când în când își aducea aminte de cele întâmplate la vamă și de fiecare dată se întrista. Apoi și-a adus aminte de soțul ei: „Au venit odată niște studenți, moșneagul nu stătea acasă să i primească, numai eu
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
ni se spărgeau dinții în gură de atâta ronțăială și ni s-au veștejit și s-au subțiat mațele încât era cât pe ce să dăm ortu' popii, toți cei șase copii laolaltă cu mama deodată suntem îmbiați să ne ospătăm regește din cele mai alese bucate ale pământului pe care le-a inventat și le-a dibăcit mintea omenească; o minunată pâine albă, proaspătă și aburindă cu ulei de floarea-soarelui gălbui, aromat, călduț și hrănitor. Când s-a văzut cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
complexe. La fel de simplu trăia și în splendidul ei manor din Oxford, ca și în apartamentul din Londra, de lângă Royal Albert Hall. Îmi amintesc de un prânz dintr-o zi de Crăciun - iată că mă întorc la Crăciun -, când ne-am ospătat cu o conservă de iahnie de fasole și toast, adică felii de pâine ținute de John din vârful furculiței deasupra flăcărilor din cămin. Și, desigur, cu mult sherry. Cu toate acestea, era o scriitoare formidabilă, care scormonea până-n ultima fibră
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
la suprafață. Colecția Nouvelle Revue Française, anii ’37-’40: am devorat rubrica lui Jean Guérin - „evenimente”. Am mâncat cu poftă, pe alese, „evenimentele” din ’38. Bucate din urmă cu 30 de ani, perfect conservate. Ca orice Nanuk, după masă, am ospătat câinii, înnebuniți și ei de foame. Le-am aruncat însă din alimentele adunate în ’68: La sfârșitul sezonului tauromahic (621 de coride în 1968) se constată: „Pe de o parte, și aceasta-i latura negativă, taurii au manifestat într-o
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
tribunalul alegea Între cele două fără să poată decide o a treia. De aceea acuzații aveau În general grijă să ofere judecătorilor o alternativă plauzibilă. Socrate, Însă, la propunerea de condamnare la moarte formulată de Meletus răspunse cerînd să fie ospătat În Pritaneu. Abia la insistențele lui Platon și ale celorlalți discipoli a propus o amendă. Ceea ce n-au Înțeles judecătorii săi, a rămas pentru mulți și acum neclar. Filosoful a făcut din moartea sa confirmarea ideilor sale, transformînd-o În operă
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
cunoștință științifică ori tehnică, după care să plec pe litoral, să mă angajez ajutor de bucătar, așa cum am fost în vacanța de după primul an de studenție. Voi primi o cameră la subsol ori la mansarda unei vile, voi găsi o ospătară cu care să mă împrietenesc și, împreună, vom "pierde dorul de părinți / Și visul de luceferi". Acum la cine mergeți? mă întreabă portarul Consiliului Popular, deschizîndu-mi ușa. La tovarășul Fărcășanu, îi spun. Camera 70. Urc, bat la ușa cu numărul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
baraca unde locuia, să se odihnească. Pe mine, m-a trimis să-mi schimb șorțul și să-mi iau de la magazie altă bonetă. După masa de seară, cînd se așeza la masă personalul cantinei, serveam de obicei eu și vreo ospătară, că ceilalți doi ajutori de bucătari plecau: unul acasă, celălalt se ducea la băut, la bufetul din curtea cantinei. În seara aceea a rămas bucătăreasa să servească împreună cu mine. I-am servit pe toți, ne-am pus mîncare și nouă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]