2,246 matches
-
Ștefan Bănulescu” Ialomița, reprezentată de doamna Director Mihaela Racovițeanu și scriitorii Asociației Culturale Helis: Costel Bunoaica, Florentina Loredana Dalian și Gheorghe Dobre. Inițiativa a aparținut Managerului Bibliotecii „Marin Preda”, domnul Viorel Fota, căruia îi mulțumim pentru invitație și pentru deosebita ospitalitate. În deschidere, au fost mai multe cuvântări, din partea gazdelor, oficialităților locale și invitaților: domnul Viorel Fota, domnul Petru Săvușcă - Șef Serviciu Comunicare, Relații Publice, Cultură și Sport al CJ Teleorman, domnul Gheorghe Pisică - Consilier personal al Primarului municipiului Alexandria, domnul
SCRIITORI IALOMIŢENI LA BIBLIOTECA DIN ALEXANDRIA de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350784_a_352113]
-
Toate sunt complementare, totul e în armonie! Venind în Japonia, ești subjugat de tot ceea ce ți se întinde în fața ochilor, inundându-ți sufletul, fermecându-te și intrându-ți pe sub piele de nu îți mai vine să pleci. Aici, am cunoscut ospitalitatea și căldura unei culturi unice și cu vechi tradiții. Consider firesc să vă mărturisesc, dragi prieteni-cititori, despre visul meu împlinit, vizita în Japonia, despre cele gândite și simțite în cele cinci călătorii pe tărâmul ei, tărâmul "celălalt", după cum îmi place
JAPONIA-MISTER ŞI FASCINAŢIE(JURNAL DE CĂLĂTORIE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351548_a_352877]
-
ogni sperenza, voi ch'entrate!”, să ne resemnăm docili că nu e prea înaltă Golgota, iar ,,mea crucis” nu e chiar atât de grea. Cititorul constant, dar și cel care deschide accidental cartea ca pe o poartă de intrare întru ospitalitate și bună găzduire, va găsi în această antologie poeți merituoși, din țară și din diaspora română, membrii ai LSR ori USR, - cu volume mai multe ori mai puține, publicate la diferite edituri din țară și din străinătate, care au scris
NOI APARIŢII EDITORIALE. ANTOLOGIA DE POEZIE ARTĂ SFÂŞIATĂ! ( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI).COORD. VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351049_a_352378]
-
era mult mai aproape de ceruri prin dragostea lui pătimașă față de pământul natal, din acele vremuri, prin urmare, ne tragem seva de popor respectat, dimpreună cu tot ceea ce încă-i conferă distincție și demnitate - iubire de patrie, identitate culturală, cinste, omenie, ospitalitate etc. Dar întinșii codri de odinioară, astăzi au devenit doar amintiri! Căci românul postdecembrist, modern în năravuri și profund ticăloșit în esență (venerabilul Neagu Djuvara spune cu amărăciune că în românul de azi nu izbutește să-l descopere pe românul
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
astfel. Nu ar spune că vă bateți joc de ea și că o copleșiți cu cel mai grave injurii? Gândiți-vă că e la fel și pentru Iisus Hristos. Când Îl vedeți rătăcind, străin, fără adăpost, refuzați să-i oferiți ospitalitate, dar în schimb îi decorați pavajul (casei Lui), pereții, vârful coloanelor; atârnați lanțuri de aur pe lămpi, dar nu vreți să mergeți să-L vizitați în închisoarea în care este înlănțuit. Vă repet încă o dată: dacă vorbesc astfel, nu este
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
neobișnuite ale veșmintelor vegetației. Minunea aceasta extraordinar de magnifică și irepetabilă clădește temeinic spiritul unui popor înzestrat cu calități deosebite: omenia, bunătatea asemeni pâinii calde scoase din cuptor, miros de busuioc verde, sinceritatea și una din cele mai reprezentative fiind... ospitalitatea, marcă care deosebește poporul nostru de celelalte „piese" ale mozaicului numit „LUME". Pline de clorofilă sunt dealurile înalte, frumoase pădurile și dumbrăvile tale, viile spânzurate pe coastele dealurilor bătrâne, limpede și senin e cerul nemărginit. Puternicii munți se înalță trufași
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
vechii civilizații sunt îmbinate armonios cu elemente de modern, stimulând atenția printr-o combinație extrem de reușită. Orașele atrag mulțimile ca un magnet prin elemente la prima vedere simple, dar atât de necesare: gastronomie, ireproșabilă, construcții ce stârnesc interesul, bunăvoința și ospitalitatea oamenilor, căldura sufletească pe care o emană. „La sat s-a născut veșnicia" spunea marele Alecsandri! Eu însa spun: Și ploaia parcă-i alta Prin vie și livadă, Și peste casa noastră Cu-n geam deschis la stradă! Această atmosferă
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
recomandat la intrarea în Franța -, într-un alt gen de cămin, cu condiții mult mai omenești, unde au primit ajutoare de la IRO (International Refugee Organization) și au stat până la plecarea la Nancy, pentru continuarea studiilor universitare. S-au bucurat de ospitalitatea franceză, au fost înscriși la scurt timp la facultatea de la Nancy și au beneficiat de bursă - norocul a fost de partea lor, pentru că era în valabilitate o înțelegere între Franța și România, anterioară venirii comuniștilor la putere, prin care statul
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
română, am învățat și franceza și spaniola. Pot spune că sunt talentată la muzică și la limbi străine. Ce v-a impresionat cel mai mult în România? România este o țară frumoasă cu un relief variat. Am fost impresionată de ospitalitatea oamenilor. Îmi place mâncarea românească și felul în care se servesc meniurile: întotdeauna se începe cu supa, apoi felul doi și apoi desertul... Românii sunt generoși, ospitalieri și au inima bună. Vă rog să ne spuneți acum câte ceva despre Iordania
O IORDANIANCĂ CU STUDII ÎN ROMÂNIA ŞI-A DESCHIS UN CABINET STOMATOLOGIC ÎN SUN CITY, ARIZONA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355329_a_356658]
-
mele o surpriză pe cinste: o vizită într-o zonă muntoasă unde culmile păreau suspendate de baierele cerului și liniștea-mi dădea impresia unei regine care domnea peste întinderile coastelor abrupte și unde am cunoscut și mai îndeaproape căldura și ospitalitatea cipriotului veritabil. Cu Ilyiana, colega și prietena bulgăroaică a Mădălinei, o fată deosebit de sensibilă și de caldă, care a început să vorbească românește în dulce grai ardelenesc de-mi vine s-o pup toată ziua, la cât de dragă îmi
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
clădirea din vecinătatea locuinței. Mădălina îmi atrăsese atenția să nu cumva să-i refuz sau să nu-i las să-mi pună în farfurie cât vor ei că sunt foarte refractari la astfel de gesturi și consideră un afront adus ospitalității lor. Așa că ne-am chinuit să facem față și după mai bine de trei ore de stat la masă și gustat ne-am urnit cu greu și am făcut o plimbare prin împrejurimi. N-a fost chip să urc mai
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
față, unul pe dos! Cartea surprinde dramele și bucuriile celor care au ales calea libertății. Scurt, sintetic, intuind situații semnificative, metaforic, autorul îi prezintă pe românii care n-au uitat niciodată cine sunt, care au demonstrat celor în mijlocul cărora trăiesc ospitalitate, cinste și integritate morală. Cartea are marele merit că la numele celor cunoscuți din massmedia se adaugă alte nume de români care și-au realizat visul! Referință Bibliografică: CONSTANTIN CIUBOTARU - Cîteva cuvinte personale despre cartea EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE
CÎTEVA CUVINTE PERSONALE DESPRE CARTEA EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX DE OCTAVIAN CURPAŞ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356989_a_358318]
-
o poziție privelegiată, la 50 de km sud de Bruxelles, capitala Europei. Orașul Charleroi este membru al rețelei Eurocities. Atmosferă și primire călduroasă Locuitorii orașului sunt cunoscuți pentru entuziasmul, generozitatea și bunătatea lor. Valoarea pe care se pune accentul este ospitalitatea. Cu străzile sale pietonale, piețe, parcuri, artere și centre comerciale, precum și infrastructura turistică și de agrement, Charleroi este un oraș prietenos prin care e o plăcere să mergi la plimbare sau la cumpărături. În fiecare săptămână, piața de duminică atrage
ORAŞUL CHARLEROI – O LOCAŢIE DIN INIMA EUROPEI de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355650_a_356979]
-
telecomunicații, informatică, industrie alimentară, inginerie mecanică și de imprimerie, produse chimice, servicii pentru întreprinderi și persoane fizice și multe alte sectoare sunt încă bine reprezentate în Charleroi. Intercomunala Igretec este structura publică specializată în promovarea economică a metropolei și în ospitalitatea investitorilor. De asemenea, joacă un rol important în sprijinirea activității IMM-urilor și în special în exporturi. Charleroi, oraș sportiv... Este un oraș în care se practică sportul la nivel înalt: baschet, fotbal, volei, tenis de masă, Charleroi fiind dotat
ORAŞUL CHARLEROI – O LOCAŢIE DIN INIMA EUROPEI de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355650_a_356979]
-
care-și caută numai cu ce are pe el un viitor mai bun etc. Reînvie nobilul sălbatic din literatura idealistă, iată un nou aliat în lupta împotriva capitalismului anglo-mozaic. Cum este altfel posibil să proclami în Germania o cultură a ospitalității fără margini și fără granițe, la propriu, și apoi să te mir că vin, pe ruta balcanică sau cea mediteraneană, sute de mii de refugiați fără acte de identitate, care refuză ordinea țării gazdă, se dedau la acte de tâlhărie
CRIZA DOAMNEI MERKEL de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370532_a_371861]
-
Ceramică Artistică Postuniversitară, prin obiectele de ceramică realizate în viziune proprie, își propune o aducere a tradițiilor în actualitate, o corelare a artei sale cu literatura, folclorul, muzica și sculptura, cât și o evidențiere a trăsăturilor specifice poporului român, precum: ospitalitatea, umorul, optimismul, permanența. Dintre obiectele de ceramică aduse la târg pot fi amintite: opinci și bocanci, potcoave, frunze, sfeșnice, aplice, punguța cu doi bani denumită în glumă Bancomatul retro. Pe o vază este reprodus un fragment de cântec „un zâmbet
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Khayyám care “a privit cu mult interes misterioasele instrumente științifice și poate că mintea lui începea deja să viseze sau să lucreze la viitoarele utopii” dar “lui Omar nu-i fusese dat să se nască în vremuri blânde nici de ospitalitate nu s-a prea bucurat”, printre beduini. Considerată o persoană subversivă, Omar Khayyám era strict supravegheat având în vedere abilitatea sa științifică. Reperele biografice, nașterea, copilăria, studii, călătorii, pelerinajul la Mecca, sunt atent comentate, din întregul film subliniindu-se, cu
OMAR KHAYYÁM- RUBAIATE TRADUCERE DIN PERSANĂ DE PROF. GHEORGHE IORGA, USR BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369330_a_370659]
-
venit și primul copil, un băiat în toată splendoarea darurilor naturii. Am fost repartizată ca profesor într-o zonă minunată din Moldova, cu un peisaj fermecător, păduri, dealuri încărcate de pășuni, flori multicolore, plante tămăduitoare și multă voie bună și ospitalitate. Căsuța socrilor mei, oameni destoinici și gospodari, era așezată la poalele unui codru cu foioase, animale sălbatice, păsări. Dimineața, trilurile păsărilor mă trezeau fără voia mea, și acum după mulți ani îmi sună în urechi concertele lor melodioase care se
ROMAN CAPITOLUL DOUĂZECI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369346_a_370675]
-
mea mă mândresc, deoarece ea mi-a făcut cunoștință cu Dumnezeu și m-a învățat cum să mă împrietenesc cu El. Ortodoxia reprezintă pașaportul de trecere al românului autentic dinspre trecut înspre viitor. Credința și nădejdea sunt coperțile pașaportului, bunătatea, ospitalitatea, răbdarea și dragostea sunt datele de identitate, iar spiritul de sacrificiu - viza de intrare. Emitent și, totodată, vameș, este Iisus Hristos. Așa că românul autentic n-are nevoie de pașaport biometric. Nu e suficient să ne bucurăm că mulți oameni (în
VI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369530_a_370859]
-
un onorariu fix, bazându-se pe generozitatea unor familii receptive la domeniul spiritual și care se puteau laudă cu un musafir celebru și charismatic. În acest fel, Paul Brunton nu avea un domiciliu stabil, fiind mereu invitat, bucurându-se de ospitalitatea americană și vest-europeană. Neavând o locuință, care să atragă invidia, PB putea să-și confecționeze o aureola de scriitor dotat spiritual, detașat de căpătuire cu bunuri materiale. Autorul cărții, JMM a crescut într-o atmosferă spirituală, avându-l pe PB
IMPOSTURA PSIHIATRICA de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369565_a_370894]
-
puțini au harul să o facă - îl asemăn în întinderea firului unei povestiri și țeserea decorativă a ei, cu Florin Piersic. Frații Sofiei Rotaru sunt evocați în această poveste ca români cu suflet mare de român, cu mare măsură a ospitalității, prețuitori cu bucurie ai tradițiilor românești, împrospătate și nu pierdute în trecerea timpului. Fuego și echipa lui artistică au fost primiți în casa Sofiei Rotaru, de către frații ei, în felul proeminent al căldurii românesc-moldovenească. Moldova a trecut prin atâtea cotropiri
SOFIA ROTARU. CÂNTECUL RĂMÂNE CU EA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362529_a_363858]
-
de un vocabular diplomatic, înțeleptul voievod moldovean răspunde soției de la palatul imperial că au venit doar să vadă cu ochii lor „minunile ilustrului oraș”. „- Împăratul ar fi bucuros dacă i-ați accepta invitația făcută ... și vă roagă să-i primiți ospitalitatea”, se adresează un sol. „- Mulțumim pentru bunăvoința augustă, zise Roman ... Dorim a nu supăra prea mult cu prezența noastră viața de zi cu zi a împăratului”. Împăratul Manuil Paleologos de fapt căuta aliați pentru a se mai putea împotrivi turcilor
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
sarmale fierte-n oală de lut, ce ți se topesc în gură fără a le vedea măcar, stârnite și de acea țuică cu care-ai fost întâmpinat! Și, cum românul, în speță - moldoveanul, nu se dezminte atunci când este vorba de ospitalitate, nici domnul Temistocle Diaconu, întâiul gospodar al comunei, nu este mai prejos, domnia sa fiind un exemplu de omenie, de bună gazdă și de foarte bun partener în dialog. Așezat fi-vei la masă, la loc de cinste, în acordurile „Stejărelului
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
extraordinară de consolidare a relațiilor de prietenie, oaspeții având astfel posibilitatea, nu doar de a lega prietenii, ci, mai ales, de a cunoaște cultura, obiceiurile și deprinderile localnicilor. Și tu vei avea această posibilitate, călătorule, de vei dori să simți ospitalitatea pădurenilor, pentru că domnul Primar Temistocle Diaconu are o vorbă: „Dragi oaspeți, ați venit la Pădureni, nu în pădure, îngăduiți-ne, vă rog, să vă demonstrăm asta!” De aici..., nu îți mai povestesc ce urmează..., vei afla singur, de vei fi
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
la părinții săi, unde bătrânul Gheorghe ne-a ospătat, ne-a coborât în pivnița sa cu vinuri alese și ne-a desfătat cu poezii patriotice învățate înainte de război. Românii din Chișinău ne-au primit și ei cu deosebită căldura și ospitalitate. Regiunea Basarabeană adiacentă Dunării care acum face parte din Ucraina m-a dezamăgit însă. Natura a rămas în continuare lacustră și frumoasă, dar aspectul ei socio-economic lasă mult de dorit. Industria și activitățile portuare la Dunăre sunt în ruină și
RĂZBOI ŞI PACE 2015: EUROPA DE SUD-EST ŞI ROMÂNIA de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352998_a_354327]