1,898 matches
-
de folos și să ne ferim de ce este vătămător”. Sfântul Vasile cel Mare își dovedește realismul său, valorificat în mod elocvent în slujirea Bisericii, inclusiv în educație. El nu încurajează dobândirea unei culturi doar de dragul culturii în sine, ci orientează osteneala necesară formării culturale spre un rost existențial. Cultura trebuie să fie un temei suplimentar în identificarea priorităților existențiale. Astfel motivația pentru exersarea în cultura profană nu este una exclusiv intelectualistă. Este vorba de o motivație profund existențială. Rațiunea este întărită
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
primejdie pentru bine, să nu prefere nimic celor recunoscute de el ca bune”. Sfântul Vasile cel Mare, plecând de la realitatea conform căreia creștinul este cetățean al cerului, pune în centrul recomandărilor sale preocuparea constantă pentru viața veșnică. Asumând această atitudine, osteneala existentă în practicarea virtuților este motivată, întrucât cunoștința ca expresie a virtuții nu este trecătoare. Sfântul Vasile cel Mare îi îndeamnă pe nepoții săi (cei cărora se adresează prin Omilia către tineri) să aibă în vedere educația structurată pe adevărul
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
propovăduiește viața veșnică și virtutea. El mărturisește: „Pentru această viață veșnică v-aș îndemna să strângeți merinde, mișcând, după cum spune proverbul, orice piatră de unde ați putea avea folos. Să nu ne temem că e greu și că e nevoie de osteneală! Să ne aducem aminte de înțeleptul care ne-a sfătuit că trebuie să alegem viața cea mai bună și să facem fapte de virtute, cu nădejdea că obișnuința va face plăcută o viață ca aceasta. E rușinos să pierdem prezentul
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
pentru fiecare dintre noi, un urcuș duhovnicesc: pe de o parte prin pregătirea pentru primirea Sfintele Taine, iar pe de alta, prin însăși această primire, care se face în noi izvor de și mai multă curăție, de și mai multă osteneală pentru o viață tot mai sfântă. Dar, dacă la Liturghie participăm oricum, fără exigența pregătirii pe care o reclamă primirea Sfintele Taine, este de înțeles că Liturghia devine o slujbă oarecare printre altele, iar viața noastră duhovnicească va lâncezi. În
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
și muncitor, perseverent și tenace, care vă caracterizează!... De aceea, am apreciat și admir în continuare aceste calități, pe care le aveți, le cultivați și le împărtășiți și altora, cu toată abnegația, dragostea și generozitatea!... Totodată, vă apreciez toată munca, osteneala și sudoarea depusă în câmpul activității scriitoricești, publice, publicistice, editoriale, culturale ori spirituale și mai cu seaamă în cea organizatorică, fiind un bun inițiator, fondator, coordonator și organizator al multor activităși și acțiuni culturale, de avengură națională și internațională, toate
DOMNUL TEODOR ARDELEAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366745_a_368074]
-
Liturghie ar însemna pentru noi, un urcuș duhovnicesc: pe de o parte prin pregătirea pentru primirea Sfintelor Taine, iar pe de alta, prin însăși această primire, care se face în noi izvor de și mai multă curăție, de mai multă osteneală pentru o viață tot mai sfântă. Dar, dacă la Sfânta Liturghie participăm oricum, fără exigența pregătirii pe care o reclamă primirea Sfintelor Taine, este de înțeles că Sfânta Liturghie devine numai o slujbă oarecare printre altele, iar viața noastră duhovnicească
STELIAN GOMBOŞ, SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREȘTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOȘILOR, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2014, 422 PAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 171 [Corola-blog/BlogPost/365611_a_366940]
-
Petru a fost episcop în Sevastia, Grigorie a fost episcop al Nissei, Navcratie a fost pustnic făcător de minuni iar sora sa Macrina, monahie. S-a aprins de dorul lui Dumnezeu de la vârstă fragedă și ca o albină iubitoare de osteneală, a cules de peste tot roadele dulci ale hărniciei și înțelepciunii. A studiat la cele mai înalte școli din Bizanț, Atena și Roma retorică, filosofie și a strălucit în iubire față de semeni și fapte bune. A avut coleg de studii pe
SFÂNTUL VASILE CEL MARE, ARHIEPISCOPUL CEZAREEI CAPADOCIEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365730_a_367059]
-
și scriitori, și obiective de grup de-o valoare absolută, a căror servire este și obligația individului, atunci ia naștere sistemul specific de norme al politicii, sistem care este independent și opus aceluia al eticii. George ROCA: Vă mulțumesc pentru osteneala de a răspunde la întrebările acestui lung interviu. Referință Bibliografică: George Roca-Interviu cu scriitorul Al.Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor Români / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 250, Anul I, 07 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
asupra lui de trei ori semnul crucii mai jos de buric și i-a spus: - Crede-ma, părinte Conon, am vrut să-ți fie răsplătita lupta ta! Dar pentru că nu vrei, iată ți-am ușurat lupta, dar n-ai răsplată ostenelilor tale. Și s-a întors părintele Conon în chinovia unde era rânduit să săvârșească botezurile. A doua zi a botezat-o pe persana, fără să privească cumva că este femeie cu firea. Și a mai botezat Conon și a uns
LIVADA DUHOVNICEASCA (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 979 din 05 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351835_a_353164]
-
vrea închis, Sclavul unor vechi închistări, Preferă să zboare spre vis, În libertate, spre depărtări. Gândul este o mare valoare, Pe care nu trebuie să o risipiți, Este singura, unica splendoare, Ce trebuie mereu să o prețuiți. Vă mulțumesc pentru osteneală de a citi această carte. autorul Referință Bibliografica: Cuvânt înainte la un roman / Dan Petrescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 773, Anul III, 11 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Dan Petrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CUVANT INAINTE LA UN ROMAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351872_a_353201]
-
Diavolii îl ispiteau pe Sfântul Sisoe cel Mare, zicându-i: „Ai scăpat de noi!”. Dar el le spunea: „Încă nu am scăpat, ci abia când voi ajunge în rai”. Să-i ascultăm și pe Sfinții Părinți, care ne încredințează: „Puțină osteneală și veșnică odihnă!”. Asta aș spune tineri-lor: să vă gândiți cu tot dinadinsul la fericirea veșnică! Există două situații - tertium non datur (o a treia nu mai există): ori viața veșnică pentru cei care au împlinit poruncile lui Dumnezeu, ori
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/351966_a_353295]
-
aproape două sute de kile, foarte zgârcit dispuse pe verticală. Oricum, până la urmă, reușește să-și pună mantia roșie, coroana din aur de cinci kilograme și bijuteriile formate din lanțuri de ancoră, ghiuluri, brățări, plus caninii din același material. Sfârșit de osteneală, se trântește pe tron, scoate o sticlă de anghe- lică și trage un gât. Râgâie și parcă se mai liniștește... Ba chiar surâde fericit... Are și de ce. Vajnicii săi oșteni se află, de milenii, în teritoriile ocupate, perfect camuflați în
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352337_a_353666]
-
fratelui său: - Frate, dezleaga-ma de jurământ, că sunt chinuit de curvie și vreau să plec în lume. Fratele lui a început să-l roage și să-i spună: - Nu, frate, nu face una că ăsta, să nu-ți pierzi osteneală. Celălalt i-a spus: - Sau vino cu mine ca să săvârșesc faptă, sau dezleaga-ma de jurământ că plec. Fratele nevoind să-l dezlege de jurământ a plecat cu el în oraș. Cel chinuit de curvie a intrat într-o casă
LIVADA DUHOVNICEASCA (31) de ION UNTARU în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352467_a_353796]
-
binele și nu l-a făcut, ci a refuzat să-l facă, și asta din lene și răutate. Iar cel care totuși cheltuie talantul și nu-și aduce dobânda sa, măcar a încercat să facă ceva, iar stăpânul îi află osteneala și îl poate ierta, ba mai mult îl poate pune la loc de cinste ca pe unul care a reușit deja să aducă câștig. Pe când, cel care îngroapă talantul se îngroapă pe sine în lene și nepăsare, sau în necinste
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
cunoaște aceste aspecte și va lupta cu înțelepciune, atunci va ieși biruitor și, stăpânindu-și gândurile minții, va fi stăpân și peste patimi. Dacă însă mintea, fără a-i păsa de existența și legile acestei lupte nevăzute sau descurajată de osteneala pe care aceasta o comportă, va cădea, atunci nu va mai avea nici o justificare. Neștiința ori neputința nu-i vor folosi ca argumente înaintea lui Dumnezeu. Rezumat Importanța colosală a lucrării minții în viața sufletească, pe de o parte, iar
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
iconomia întrupării Fiului lui Dumnezeu, pp. 127-205 · Filocalia, vol. VI, București, Humanitas, 1997 - Cuviosul Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, pp. 187-314 · Filocalia, vol. VII, București, Humanitas, 1999 - Teolipt, Mitropolitul Filadelfiei, Cuvânt despre ostenelile vieții călugărești, pp. 45-68 · Moldovan, Pr. Prof. Dr. Ilie, Curs de morală (manuscris) · Nellas, Panayotis, Omul - animal îndumnezeit. Perspective pentru o antropologie ortodoxă, Ediția a II-a, studiu introductiv și traducere diac. Ioan I. Ică jr., Sibiu, Editura Deisis, 1999
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
de publicare [5] Arhid. A. Bălgrădean,, capitolele „mintea și celelalte facultăți sufletești” și „mintea și inima - identitate și alteritate”, în „Altarul Banatului”. 2005 - în curs de publicare Curs de morală (manuscris) [6] Pr. prof. dr. Ilie Moldovan,(manuscris) Cuvânt despre ostenelile vieții călugărești, în Filocalia, vol. VII, traducere, introducere și note de preot profesor doctor Dumitru Stăniloae, membru al Academiei Române, București, Humanitas, 1999, p. 58 [7] nota 30 la Teolipt, Mitropolitul Filadelfiei,, în, vol. VII, traducere, introducere și note de preot
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
față de făpturi și îndepărtarea de lume îi oferă omului „o independență inițială față de lucruri și față de nevoile sale, singurele capabile să-i permită realizarea în cea mai mare măsură a comunicabilității (trăsăturii sale fundamentale, de ființă comunitară, socială).”Cuvânt despre ostenelile vieții călugărești, în Filocalia, vol. 7, p. 43. După cădere, omul se află într-o confuzie deplină și nu mai este în măsură, conform Părinților filocalici, să activeze trei deosebiri fundamentale: Mai întâi, între lumea creată și Dumnezeu; În al
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
cu gospodăriile la Miroslovești, judetul Iași, comună aflată pe frontul Moldovei, rupt la 23 august 1944, are o noimă pentru demersul basarabeanului Vasile Șoimaru, căci aceste locuri au semnificația frângerii celeilalte aripi a speranței readucerii pământurilor românești la Vatra Neamului. Osteneala autoasumată a intelectualului basarabean pe drumurile dintre fluviul Don și râul Moldova e un pilduitor omagiu pentru ceea ce a reprezintat exemplul de demnitate si de jertfă al Armatei Romane, dăruit idealului Unității Naționale. Referință Bibliografică: COTUL DONULUI 1942: EROISM, JERTFĂ
EROISM, JERTFĂ, TRĂDARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351332_a_352661]
-
fi și, mai ales, de a vedea lucrurile a fost moștenit de către mulți dintre ucenicii și colaboratorii săi, avându-l astfel, între noi și mai cu seamă întru noi, pentru care fapt mă rog ca Dumnezeu să-i răsplătească toată osteneala și dăruirea de care a fost în stare, fiind convins că nu va fi repede uitat, deși de multe ori suferim de această maladie - a nerecunoștinței, fiindcă efortul și aportul său au fost foarte consistente, făcându-se adeseori referire la
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351414_a_352743]
-
după floare ... gândurile tale deschid porți spre interiorul nostru, descoperă de ce suntem, de ce șovăim, de ce reușim, de ce ne bucurăm, de ce pășim în direcții greșite cu bună știință? Sunt o fântână adâncă, ascunsă, cu apă curată ... sunt un luminiș în calea ostenelii, cu iarbă moale, care îți alunecă sub picioare cu supunere ... sunt zi în noapte și vis în ochii deschiși, sunt o palpare, o lumânare și un gând travestit. Ești o stea, o concepție, ești un sistem, un principiu greu de
UN CORP DE ADOLESCENT de SUZANA DEAC în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351432_a_352761]
-
desăvârșirii, Cu �vio �sul Ioan s-a dovedit întotdeauna un fiu credincios al Bisericii Ortodoxe și un mărturisitor al credinței celei drepte și adevărate. El însuși se simțea mereu cel mai nevrednic dintre toți, mărturisindu-și puținătatea credinței și a ostenelilor duhovnicești. De aceea, prin întreaga moștenire pe care ne-a lăsat-o, Cu �viosul Ioan Iacob se dovedește un mare trăitor al credinței, o reală personalitate duhov �ni �cească și un îndrumător plin de înțelepciu �ne sfântă pe calea mântuirii
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
zice), dar în măsuri mult diferite, firește, la ediția din 2001 a Sfintei Scripturi - Biblia sau Sfânta Scriptură, Ediție jubiliară a Sfântului Sinod, Versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscopul Clujului, sprijinit pe numeroase alte osteneli. Între aceste “numeroase osteneli” se înscrie și modesta-mi slujire. Este punctul cel mai înalt al muncii mele de editor, la fel cum, pe de altă parte, stihuirea Psalmilor, a Ecclesiastului, a Pildelor și a Rugăciunii regelui Manase alcătuiesc rodul
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
mult diferite, firește, la ediția din 2001 a Sfintei Scripturi - Biblia sau Sfânta Scriptură, Ediție jubiliară a Sfântului Sinod, Versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscopul Clujului, sprijinit pe numeroase alte osteneli. Între aceste “numeroase osteneli” se înscrie și modesta-mi slujire. Este punctul cel mai înalt al muncii mele de editor, la fel cum, pe de altă parte, stihuirea Psalmilor, a Ecclesiastului, a Pildelor și a Rugăciunii regelui Manase alcătuiesc rodul cel mai de preț
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
IV-a*. Implicit - și explicit - mă încuraja să stărui. Din acea clipă au început să-mi sosească, una după alta, cărțile profetice, sapiențiale și poetice ale Bibliei, “întocmite - aflăm, de fiecare dată, din Nota asupra ediției - prin metoda comparativistă...în osteneala de a restaura prezența și autoritatea Septuagintei în tradiția biblică ortodoxă (românească)”. Astfel, în anul 1998, am primit Cântarea Cântărilor (“Poetului Eugen Dorcescu și iubirii sale pentru limba română, cu îmbrățișare. Bartolomeu al Clujului. August 1998”) și, cred, Cartea lui
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]