1,607 matches
-
legală pentru asemenea clădiri. Casa avea ceva de cazemată, de refugiu, de bunker... În interior nu exista nici un tablou, nici o carpetă, nici un ghiveci de flori, nimic ornamental. De asemenea, cărțile străluceau prin absență. (Și probabil că nici nu se mai ostenea să le șteargă de praf ! comentăm noi.) Iată o femeie de afaceri, cu toate datele ei de identificare, spre a nu fi confundata cu celelalte femei ce împînzesc romanul: Dna Ștefănescu Anca Valeria era de serviciu 24 ore pe zi
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
și vieții duhovnicești, pare să domine opinia care consideră ajutorul dumnezeiesc în lucrarea mântuirii omului ca unică condiție a acestei mânturii, care se încadrasează în climatul de semnificație alstihului psaltic „De n-ar zidi Domnul casa în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc” . Cu toate acestea omul patristic discerne ca factor principal al mântuirii, în principal pentru motive de protejare a lui de microbul aducător de moarte al vanității și slavei deșarte, între trăirea personală a lucrării mântutirii și
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
eți avea dragoste unul față de altul”. Și am cunoscut că aceștia erau cu adevărat ucenicii Părintelui Calciu. În câteva zile, toată comunitatea de la „Sfânta Cruce” s-a mobilizat. Fiecare avea ceva de spus despre Părintele. Două suflete generoase s-au ostenit să adune și să ne trimită toate aceste mărturii. Cu încuviințarea lor, ne-am luat libertatea de a selecta și organiza meterialul potrivit cu concepția de ansamblu a cărții. Am adăugat la sfârșit scrisorile dictate de Părintele, înainte de moarte, către familie
PĂRINTELE GHEORGHE CALCIU DUMITREASA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356277_a_357606]
-
Botezătorul - care este ocrotitorul acestui sfânt așezământ. Icoana făcătoare de minuni a Botezătorului - care cu privirea sa încruntată i-a izgonit pe turci la anul 1821, este cea mai veche dintre icoanele ocrotitoare ale obștii. Pe la începutul secolului XIX se osteneau - pe lângă acest paraclis - trei sihaștri români - duhovnicul Iustin cu ucenicii săi Patapie și Grigorie - care sunt cei dintâi care au avut de gând să ridice acolo un schit " ca să aibă și Românii un sfânt lăcaș în Grădina Maicii Domnului, în
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
de tinerețe fără bătrînețe și viață fără de moarte, ar mai putea țîșni numai din inspirația lui Petre Ispirescu. Apa noastră cea de toate zilele se scoate din adîncul pămîntului de la vreo zece metri, dacă ai norocul să nu te fi ostenit în zadar. Vecinul nostru, om nevoiaș ca toți cei de pe aici, ademeniți de voluptatea masochistă de a ne căuta fericirea tocmai în disperarea noastră tradițională (săraci, dar cinstiți!), a pus mîna pe sapă și s-a străduit să coboare cît
CAP 4 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356356_a_357685]
-
doua epistolă către corinteni, comparând efortul depus de creștini în această viață pentru apropierea de Iisus Hristos cu o competiție sportivă, spune: „la întrecerile acestea de pe pământ mulți aleargă, dar nu toți sunt încununați, ci numai aceia care s-au ostenit mult și au luptat bine. Să luptăm, așadar, și noi, ca toți să fim încununați. Să alergăm pe calea cea dreaptă, în întrecerea cea nestricăcioasă; să intrăm mulți în această întrecere și să ne luptăm, ca să fim încununați; iar dacă
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
în anul 2009 la data de 03 martie. Totodată și în timpul slujbei prohodirii și înmormântării sale, care s-a desfășurat în ziua de sâmbătă - 31 octombrie anul 2009, la mănăstirea sa de metanie, mai sus menționată, unde se nevoia și ostenea în cele duhovnicești din anul 1953, sfântă slujbă la care am reușit să particip și eu alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun și ai cinulului călugăresc, precum și de mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați!... Pentru a
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355693_a_357022]
-
că viața duhovnicească este adeseori anevoioasă: "Trebuie multă osteneală, și dacă nu este osteneală nu-L poți avea pe Dumnezeu cu tine". Avva Isaia va merge până la a defini în mod laconic monahul printr-un singur cuvânt: "kopos". "Fiindcă monahul ostenește în tot lucrul său (eis pan kopia). Așa este monahul". După Sfântul Vasile cel Mare bunurile duhovnicești se dobândesc "prin osteneli și sudori". Trebuie "să se facă luptă și război"spun Omiliile duhovnicești atribuite Sfântului Macarie cel Mare. Nevoința către
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355876_a_357205]
-
arzând în rouă.”( Vis) Potențarea trăirilor, între sacru și profan, este sporită de ruga în care cuvintele își depășesc propriile limite. Mai mult decât atât, mărturisirea poetului evidențiază starea creată de el însuși, între simplitatea gestică și complexitatea ideii: ,, Îngenucheasem ostenit de cale/ Pe-o lespede bătrână să mă rog./ Alături gândul sta ca un milog/ Cu un cuțit înțepenit în șale.// A milă, drumul tăvălit în smog/ Se închina făcându-și cruci banale./ Îngenuncheasem ostenit de cale/ Pe-o lespede
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
gestică și complexitatea ideii: ,, Îngenucheasem ostenit de cale/ Pe-o lespede bătrână să mă rog./ Alături gândul sta ca un milog/ Cu un cuțit înțepenit în șale.// A milă, drumul tăvălit în smog/ Se închina făcându-și cruci banale./ Îngenuncheasem ostenit de cale/ Pe-o lespede bătrână să mă rog.// Octombrie scrâșnea din balamale/ Cu duhu-n chinga brumelor, zălog./ Îl spinteca un corn de inorog/ Și-n vaietele lui autumnale/ Îngenuncheasem ostenit de cale.” Legătura dintre eu și lume, numai iubirea
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
în smog/ Se închina făcându-și cruci banale./ Îngenuncheasem ostenit de cale/ Pe-o lespede bătrână să mă rog.// Octombrie scrâșnea din balamale/ Cu duhu-n chinga brumelor, zălog./ Îl spinteca un corn de inorog/ Și-n vaietele lui autumnale/ Îngenuncheasem ostenit de cale.” Legătura dintre eu și lume, numai iubirea este capabilă să o realizeze. Pădurea, cerbii, apele, trupul, ochii, o pasăre necunoscută, iată, câteva elemente-simbol, care păstrează atmosfera de mister, creează o mitologie poetică,: ,,Cândva o pădure erai/ unduindu-ți
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
în diverse reviste online, pentru că ele, toate, au cel mai minunat ingredient care le dă savoare: suflet! Este sufletul încă tânăr al aproape octogenarei care a pătruns în tainele scrisului la 70 de ani și de-atunci scrie fără a osteni, pentru că o face cu mare drag de cuvântul românesc, de frumos și de oameni. Cum să nu-ți fie drag omul frumos, Elena Buică?! Iată ce ne mărturisește la începutul cărții sale, de curând apărută: „Nu de puține ori mă
ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA LA OBÂRŞII – O DRAGOSTE CE DUREAZĂ DE-APROAPE OPT DECENII! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355282_a_356611]
-
în colțurile ulițelor; căci eu mă duc cu ei devreme la muncă și ei tot devreme sunt la muncă; eu mă zoresc să lucrez asupra cuvintelor Torei, iar ei se zoresc să lucreze la lucruri de o clipă. Eu mă ostenesc, se ostenesc și ei; eu mă ostenesc și prin aceasta câștig, pe când ei se ostenesc fără nici un câștig. Eu alerg și aleargă și ei; eu alerg spre viața veacului ce va să fie, iar ei aleargă spre prăpastia nimicirii”. Din
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
ulițelor; căci eu mă duc cu ei devreme la muncă și ei tot devreme sunt la muncă; eu mă zoresc să lucrez asupra cuvintelor Torei, iar ei se zoresc să lucreze la lucruri de o clipă. Eu mă ostenesc, se ostenesc și ei; eu mă ostenesc și prin aceasta câștig, pe când ei se ostenesc fără nici un câștig. Eu alerg și aleargă și ei; eu alerg spre viața veacului ce va să fie, iar ei aleargă spre prăpastia nimicirii”. Din păcate, o
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
cu ei devreme la muncă și ei tot devreme sunt la muncă; eu mă zoresc să lucrez asupra cuvintelor Torei, iar ei se zoresc să lucreze la lucruri de o clipă. Eu mă ostenesc, se ostenesc și ei; eu mă ostenesc și prin aceasta câștig, pe când ei se ostenesc fără nici un câștig. Eu alerg și aleargă și ei; eu alerg spre viața veacului ce va să fie, iar ei aleargă spre prăpastia nimicirii”. Din păcate, o astfel de rugăciune nu te
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
devreme sunt la muncă; eu mă zoresc să lucrez asupra cuvintelor Torei, iar ei se zoresc să lucreze la lucruri de o clipă. Eu mă ostenesc, se ostenesc și ei; eu mă ostenesc și prin aceasta câștig, pe când ei se ostenesc fără nici un câștig. Eu alerg și aleargă și ei; eu alerg spre viața veacului ce va să fie, iar ei aleargă spre prăpastia nimicirii”. Din păcate, o astfel de rugăciune nu te apropie de Dumnezeu, ci te înstrăinează; te izolează
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
lucrurile și credem că și Biserica este timpul să se adapteze și să nu mai fie așa de închistată”. Așa că din cauza ispitei acesteia prostești, oamenii ajung să nu mai caute pe Duhul Sfânt și ajung să-și irosească viața. Se ostenesc, se scoală dimineața, merg la biserică, măcar singura osteneală pe care o fac, dar o fac degeaba pentru că nu știu de ce o fac. Așa că să ne întoarcem, să lepădăm prostiile astea de la noi și să primim Evanghelia și sfinții chiar dacă
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
primul făgădău. A băut deț după deț de jinars d'ăl rău dar era mult prea amărât ca băutura să se lege, ca muierea cea stricată, de el. A pornit caii la trap voios, dar glodul devenea din ce în ce mai vârtos, animalele osteneau, hamul pârâia în cusături și se lăsa și întunericul, smoală, peste ei. Nu-și mai amintea, când ne povestea, cum a nimerit în cel șanț. Cum roțile se învârteau singure în osiile care scrâșneau, se rupeau. A dat cu biciul
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
cei din jur și-o pierd/ Și fiindcă-o ai te apasă sub vorbe care dor,/ Dacă mai crezi în tine când alții nu mai cred / Și-i ierți și nu te superi de îndoiala lor, / Dacă de așteptare nu ostenești nicicând, / Nici de minciuna goală nu-ți clatini gândul drept ,/ Dacă, izbit de ură, nu te răzbuni urând / Și totuși nu-ți pui mască de sfânt sau înțelept...), omenirea ar ajunge departe”, așa crede Dumitru Sinu și mulți dintre noi
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
sorții Frumoasă ești că luna care încet apune Cînd zarea ne inundă cu mîngîieri caline Cînd o să fii tu gata te rog din timp a-mi spune Ca să-mi înnozi cravată cu gesturi blînde, fine Și amîndoi spre ceruri să ostenim urcînd Tu, blîndă și frumoasă, eu, taciturn și greu Pe-același drum, iubito, ce ne-a trecut prin gînd, Momindu-ne cu clipe de voluptăți mereu Poem BAROC UNU Bucặți imense dintr-un zid de flori, Cu milặ dặrîmate de
PE MINE NU M-A IUBIT NICI O FEMEIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355671_a_357000]
-
sorții Frumoasă ești că luna care încet apune Cînd zarea ne inundă cu mîngîieri caline Cînd o să fii tu gata te rog din timp a-mi spune Ca să-mi înnozi cravată cu gesturi blînde, fine Și amîndoi spre ceruri să ostenim urcînd Tu, blîndă și frumoasă, eu, taciturn și greu - Pe-același drum, iubito, ce ne-a trecut prin gînd, Momindu-ne cu clipe de voluptăți mereu TU NU AUZI CUM FULGII DE ZĂPADĂ Tu nu auzi cum fulgii de zăpadă
POEME BILINGVE (1) / POÉMES BILINGUES (1) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346086_a_347415]
-
speriat si zgribulit. Nici nu mai putea merge. Slab, înfometat și alungat de toți. A bătut la toate ușile. Unii i-au deschis și i-au dat o bucată de pâine și apă. Alții l-au gonit. S-a așezat ostenit pe pragul unei case și a început să plângă deznădăjduit. Îi clănțăneau dinții de frig și teamă. Avea impresia că toate umbrele nopții sunt monștri ce-l urmăresc. -Cine ești tu? l-a întrebat bărbatul apărut lângă el. Speriat, copilul
COPIL PRIBEAG de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356081_a_357410]
-
păcatele-i sunt mai mari decât nisipul mării ( dorind iubire s- au mângăiere în nopțile pline de singurătate, fiindu-i dor de cel ce nici n-o știe, ea iubind ca o nebună) spre a putea privi spre înălțimea cerului,ostenită fiind de atâtea lacrimi de dor și așteptare,de teamă sau tristețe . Prin poezia cuminte și timidă de culoare violet, poeta dorește atât de mult să privească la cerul limpede, unde ar putea zări pe Vistierul nostru , dătător de bunătăți
CONSTANŢA BĂLAŞA DONOSA DESPRE POEZIA VIOLETTEI PETRE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356193_a_357522]
-
căzut grămadă Și m-ai lovit c-o nevăzută spadă, Mai dă din când în când și pe la noi, Întreabă-ne de griji și de nevoi. Mai lasă-ne la prânzul de minuni, Coboară peste răi și peste buni, Am ostenit mereu prin pribegii, Tot așteptându-Te, Doamne, să vii. Referință Bibliografică: Rugăciune / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2292, Anul VII, 10 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
RUGĂCIUNE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368823_a_370152]
-
două luni peste 94 de ani) Profesorul se stingea într-un oarecare anonimat, cum se întâmplă adesea, din diferite motive, oamenilor de spirit... Stăpânit o viață de om de o pasiune pe care a onorat-o ca nimeni altul, n- ostenit să achiziționeze de la diverși colecționari documente inedite, alcătuind un valoros tezaur mai puțin cunoscut, expus în casa sa din Rucăr devenită, cât a trăit, un adevărat muzeu. Ca unul care m-a onorat în ultimii ani ai vieții cu invidiatul
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]