1,360 matches
-
constituie infracțiuni”. Aceste persoane erau foștii legionari cu funcții, cei ce după detenții nu s-au reeducat, precum și altele care primejduiescă Au fost internate (formularea oficială folosită era: fixare a locului de muncă) În lagărele de muncă din zona Dunării, Ostrov, Salcia (6.000), Stoenești (2.000 de studenți + 1400 de țărani), Giurgeni, Periprava ș.a. 3.658 de persoane care au instigat și au participat la răzmerițe, 545 ce la eliberarea din detenție nu erau reeducate, 417 foști legionari periculoși pentru
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
lună și humă; procedeul cel mai des întâlnit este exclamația retorică: "O, coamele lui Osiris!/ O, tăcerea mărilor de apă!". Ochiul lui ZamoIxe se confundă cu era primară, cu începuturile efervescente din vremea solstițiilor. Privirea lui Zamolxe se plimbă peste ostroave și cetăți și ele se pleacă supuse ca în fața zeului Pan: "Puieții sunetelor se aplecau/ la trecerea Ochiului, la trecerea/ lui prin ostroave." Deși ciclul care dă titlul volumului ("Ochiul lui Zamolxe") încheagă un sens, restul poemelor trăiesc prin haina
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
se confundă cu era primară, cu începuturile efervescente din vremea solstițiilor. Privirea lui Zamolxe se plimbă peste ostroave și cetăți și ele se pleacă supuse ca în fața zeului Pan: "Puieții sunetelor se aplecau/ la trecerea Ochiului, la trecerea/ lui prin ostroave." Deși ciclul care dă titlul volumului ("Ochiul lui Zamolxe") încheagă un sens, restul poemelor trăiesc prin haina sărbătorească a cuvântului, puterea lui de a semnifica rămâne însă izolată. În poezia lui Dan Mutașcu ideea întârzie să se rostească, iar cele
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
eroului. Cele două serii de evenimente se petrec întrun timp indeterminat, specific basmului, având ca spațiu al desfășurării „«cadrul fizic» al satului moldovean de sub munte“ (George Munteanu). Geografia miraculoasă, definitorie pentru specia basmului, se regăsește vag, prin câteva repere convenționale („ostrovul florilor“, tărâm al Sfintei Duminici, grădina ursului, pădurea cerbului fermecat, locul unde se bat munții în capete etc.). Evenimentele proiectate în acest orizont spațiotemporal sunt relatate din perspectiva omniscientă a unui narator heterodiegetic, care își însoțește mereu povestirea de comentarii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
serii de evenimente se petrec întrun timp indeterminat, specific basmului, având ca spațiu al desfășurării un tărâm apropiat de „satul mol dovean de sub munte“ (George Munteanu). Geografia miraculoasă, defi nitorie pentru specia basmului, se regăsește vag, prin câteva repere convenționale (ostrovul florilor, tărâm al Sfintei Duminici, grădina ursului, pădurea cerbului fermecat, locul unde se bat munții în capete etc.). Evenimentele proiectate în acest orizont spațio temporal sunt relatate din perspectiva omniscientă a unui narator heterodiegetic, subiectiv, care nu mai este o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Cînd ți se strîng ciorile pe casă e semn de belșug. Cioarele, pentru că mănîncă din tot felul de semințuri, trebuie să ducă fel de fel de semințuri la o mînăstire cu călugări - toți sfinți - și care se află în niște ostroave, și nu poate nicicum să se întîlnească cu oamenii din lumea asta. Călugării aceștia trăiesc numai din ceea ce le-aduc cioarele. De aceea, cînd lipsesc vara cioarele, ele-s duse ca să-și facă datoria lor. Ciocan Cine nu apucă ciocanul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
1940); Poveștile de la Bradu-Strâmb (1943); Demonul tinereții (1928); Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă (1929); Baltagul (1930); Creanga de aur (1933); Locul unde nu s-a întâmplat nimic (1933); Nopțile de Sânziene (1934); Frații Jderi (1935, 1936, 1942); Divanul persian (1940); Ostrovul lupilor (1941); Țara de dincolo de negură (1926); Hanu Ancuței; Împărăția apelor (1928); Nicoară Potcoavă (1952); Anii de ucenicie (1944); Fantezii răsăritene (1946); Nada florilor (1951). Direcțiile prozei sadoveniene: a. Lumea târgurilor, plictisită de existența provincială; b. Viața oamenilor simpli, cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Vodă înfățișează întâmplări proiectate într-un fabulos folcloric, într-un timp mitic; indicii temporali sugerează timpul rememorării ("într-o toamnă aurie"; "într-o depărtată vreme"; "demult"; "vremea aceea"). Apăruseră semne misterioase: "un balaur negru în nouri", păsări mari venite din ostroave de la marginea lumii vesteau război. Se făcuse mult vin și oamenii veneau la Hanu Ancuței, știind că "e vremea petrecerilor", întâmpinați de Ancuța cea tânără care era "tot ca mă-sa de sprâncenată și de vicleană". La han, veni comisul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu toate că din cei ce năzuiesc la dânsa, nici unul nu și-a aflat ajutorul, dar părăsire nu fac“. Pentru a pune capăt acestui cerc vicios, Șerban Andronescu propune protejarea norodului de o așa amăgitoare, prin trimiterea ei în surghiun la schitul Ostrov. Vânzători de speranțe și iluzii, acești șarlatani se bucură de un mare succes la public. Rezultatele muncii lor nici nu contează în ultimă instanță, în prim-plan aflându-se amăgeala dulce a vindecării pe care o propun fie și numai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
plural, pot fi masculine sau feminine (mai numeroase în cadrul hidronimiei - nume de ape și al oronimiei - nume de înălțimi). Exemplele se găsesc în toată zona Trotușului, de la izvoare la vărsare în Siret: Albena, Bahna, Bobeica, Cascada, Corbu, Dumbrava, Grind, Lunca, Ostrov, Rediu, Salcia, Viișoara (se observă lesne că cele feminine apar cu articol definit proclitic) - Beciuri, Brazi, Ciungi, Cișmele, Coșere, Desculți, Funduri, Gropi, Iazurile, Nisipuri, Poduri ș.a. Cu privire la declinare, trebuie menționate două situații: a) genitivul cu articol proclitic (mai ales la
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
fratele zeului morții. În concepția populară românească moartea este somnul de veci. Formula finală, mai amplă ca de obicei, poartă pecetea originalității autorului: Ș-apoi fost-au poftiți la nuntă: Crăiasa furnicilor, Crăiasa albinelor și Crăiasa zânelor, minunea minunilor din ostrovul florilor! Și mai fost-au poftiți încă: crai, crăiese și mpărați, oameni în samă băgați, ș-un păcat de povestariu, fără bani în buzunaru. Veselie mare între toți era, chiar și sărăcimea ospăta și bea. Și a ținut veselia ani
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
echivalentul Mării Negre). Dincolo de un îngust canal (o fi al Mânecii în care partenerii își țin ascunse cărțile de joc?) vedem insula pământurilor necunoscute. Tristan L'Hermite vrea să ne facă mai optimiști, ne face un "invitation au voyage" pe acel ostrov, numit de el "Royaume d'Amour" (o fi vreo promoție de sezon?). Drumul corect era însă mult mai lung. Din satul Prietenia Nouă trebuia să ajungi în orășelul Spirit Mare și să pierzi pe străzilellll umbrite de platani din cartierul
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Retezat, din țara Hațegului. Se povestește că fiica domnitorului Moise Basarab, domnița Zamfira, care suferea de o boală grea s-a vindecat cu apa tămăduitoare a izvorului de la mănăstirea Prislop. „Izvorul Tămăduirii” se află chiar în altarul mănăstirii Dervent, comuna Ostrov, jud. Constanța. Legenda spune că acest izvor ar fi apărut din vârful toiagului Sfântului Apostol Andrei atunci când acesta i-ar fi cerut lui Dumnezeu să-i dea apă curată spre a boteza noroadele din această parte de lume. Izvorul nu
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
literară" etc. Cărți de poezie: Nunta în sâmbure, Editura Junimea, Iași, 1975; Amiaza câmpiei, Editura Junimea, Iași, 1977; Sub zodia Traciei, Biblioteca "Opinia studențească", Iași, 1979; Neliniștea singurătății, Editura Junimea, Iași, 1982; Sigiliul toamnei, Editura Junimea, Iași, 1987; Lecție pe Ostrov, Editura Junimea, Iași, 1995; Îngândurat ca muntele de sare. Ultimele sonete închipuite ale lui V. Voiculescu în traducere imaginară, Editura Helicon, Timișoara, 1996; La porțile singurătății, Editura Junimea, Iași, 1997; Flori pentru Augusta, Editura Augusta, Timișoara, 1999; Scoica sonoră, Editura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
iarba pe obraz./ Din umeri mușcă grâul, în pleoape-i viscolește./ De frica-nsingurării el stă și-n moarte treaz" Țăranul zidit). O altă serie de cărți Neliniștea singurătății (Editura Junimea, Iași, 1982), Sigiliul toamnei (Editura Junimea, Iași, 1987) Lecție pe Ostrov (Editura Junimea, Iași, 1995), Coroanele împărătești (Editura Junimea, Iași, 2003), Melancolia șarpelui (Editura Alfa, Iași, 2004), Privilegiul giulgiului (Editura Junimea, Iași, 2005), Mormânt în metaforă (Princeps Edit, Iași, 2007), Foșnetul mătăsii în manuscrise (Editura Convorbiri literare, Iași, 2007) și Cartea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
străveche a mareelor); Eu mă arunc în tine, un proaspăt val / de nave în inima-mi se-așterne; / pași goi de îngeri / se ascultă-n întuneric (Pământului meu); Tìndari blândă te știu / între coline-ntinse supendate / pe luciul blând, de ostroave cerești / azi mă cuprinzi / și-n inima-mi te-nclini (Vânt la Tìndari).355 Insula, adesea metaforă a interiorității, este numai aparent un refugiu sigur în calea îndoielii și a rătăcirii, căci în universul imaginar al sicilianului însăși această zonă
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
mult, reeditarea condiției edenice apare ca un segment intratextual. Circumscrisă principiului în discuție, "reprezentarea unei vieți perfecte, paradisiace, se concretizează prin intermediul imaginii unei insule prea-fericite, a cărei repetiție analogică dă naștere grădinilor sacre, în mijlocul cărora templul este situat pe un ostrov înconjurat de un bazin"7. Am arătat în alt capitol importanța celor patru principii ale MER pentru înțelegerea intertextului. Wunenburger sistematizează prin formularea principiului analogiei configurația principiilor eliadiene (model exemplar, repetare, ruptură a duratei profane și reintegrare într-un timp
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
la scăldat mergeam În ochiul de pădure, La balta mare ajungeam Și l-al ei mijloc înotam La insula cea verde. Din lut acolo am zidit, Din stuful des și mare, Cetate mândră la privit (Eminescu : 2011, I, 318). Privind ostrovul, acest paradis terestru, din perspectivă aeriană, avem imaginea unei structuri în formă de mandala remarcă Ioan Petru Culianu (2012, 108), care face și desenul (fig. IV). Cele patru izvoare constituie o reminiscența biblică, însă structura insulei sugerează, mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ecourile onirice ale unei geografii mitice personale, fixate in illo tempore, în copilărie). Fig. IV Insula lui Euthanasius (după Ioan Petru Culianu: 2012, 109). Am putea imagina spațiul insulei împărțit în patru sectoare de cele patru izvoare, intertext al Genezei. Ostrovul, concentric față de insulă, este izolat de ea prin apa unui lac, astfel că un centru solid pare a se răspândi în cercuri, fiecare separat de următorul prin apă: ostrov, insulă, continent. (Petru Culianu: 2012, 109). 4.2. Intratextualitate transprozastică (intragenerică
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
împărțit în patru sectoare de cele patru izvoare, intertext al Genezei. Ostrovul, concentric față de insulă, este izolat de ea prin apa unui lac, astfel că un centru solid pare a se răspândi în cercuri, fiecare separat de următorul prin apă: ostrov, insulă, continent. (Petru Culianu: 2012, 109). 4.2. Intratextualitate transprozastică (intragenerică) 4.2.1. Intratextualitatea "pe orizontală": corespondența intratextuală. Intratextul și "Mitul Eternei Reîntoarceri" Prezentul subcapitol propune abordarea intratextului și intratextualității din perspectiva Mitului Eternei Reîntoarceri eliadian. Vom utiliza ca
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
producție este producerea vinurilor albe și roșii de calitate, din soiurile: Sauvignon, Chardonay, Pinot gris, Riesling italian, Merlot. Tot aici se obțin cantități mari de struguri de masă, din toate epocile de maturare. VII. Regiunea viticolă a teraselor Dunării 33. Ostrov Ostrov Constanța, Băneasa Constanța, Oltina Constanța, Aliman Constanța 1 centru distinct: Fetești Ialomița 34. Greaca Greaca Giurgiu, Giurgiu 1 centru distinct: Zimnicea Teleorman Regiunea are ca direcție principală de producție obținerea de struguri pentru masă. Dintre soiurile pentru vin sunt
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
este producerea vinurilor albe și roșii de calitate, din soiurile: Sauvignon, Chardonay, Pinot gris, Riesling italian, Merlot. Tot aici se obțin cantități mari de struguri de masă, din toate epocile de maturare. VII. Regiunea viticolă a teraselor Dunării 33. Ostrov Ostrov Constanța, Băneasa Constanța, Oltina Constanța, Aliman Constanța 1 centru distinct: Fetești Ialomița 34. Greaca Greaca Giurgiu, Giurgiu 1 centru distinct: Zimnicea Teleorman Regiunea are ca direcție principală de producție obținerea de struguri pentru masă. Dintre soiurile pentru vin sunt dominante
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de loc pentru că funcția sa este cea de a constitui un semn universal, cel al Naturii: peisajul este semnul cultural al Naturii". Putem probabil considera un exemplu homeric de acest tip ca fiind prototipul toposului: (4) Iar cînd sosi aproape de ostrovul 75 Cel depărtat, se repezi din apa Cea viorie pe uscat și merse La peștera cea mare, unde zîna Sălășuia, și o găsi în casă. Jăratic mare-ardea în vatră. Lemne 80 De chedru și de tuia ce se taie Ușor
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
viorie pe uscat și merse La peștera cea mare, unde zîna Sălășuia, și o găsi în casă. Jăratic mare-ardea în vatră. Lemne 80 De chedru și de tuia ce se taie Ușor, în vatră-arzînd, mireasmă dulce Împrăștiau departe-n tot ostrovul. La stative, lucrînd o pînzetură, Țesea zeița-n casă c-o suveică 85 De aur și cînta cu-atîta farmec. Iar peștera-mprejur era cu totul împădurită. Înfloreau puternici Arinii, plopii, chiparoșii negri, Mirositori. Și-acolo zburătoare 90 Se cuibăreau, ba
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
s-o lăudat Că el că mi-și d-are, Cîte flori pă munte Atîția oi dă frunte, Cîți luceferei, Atîția berbecei, Cîte stelușele Atîția mieurele. D-înde li-o iernat? 'N curte la Pilat. D-înde li-o-nvărat? Din d-ostrov di mare, D-înde iarba-mi crește, În patru să-mpletește, Nima n-o cosăște; D-înde lemnu crește, Jos îmi putrezește, Nime nu-l cioplește. Marea-și grăi iară: D-albuș păcurari, Scoate-ți oile Dîn d-ostrov d-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]