830 matches
-
-l creeze și care constituie fundamentarea înțelegerii modului în care se raportează rezultatele și modului în care noile informații pot fi folosite pentru a determina guvernul să-și asume responsabilitatea pentru rezultate. Guvernul poate face publice informațiile referitoare la inputuri, outputuri și outcome-uri. Inputurile sunt resursele alocate pentru satisfacerea nevoilor departamentelor. De exemplu, sunt necesari bani pentru salarii, capital pentru investiții, pentru întreținere etc. Raportări ale necesarului de resurse (inputuri) exprimate în termeni financiari vor fi primite din partea fiecărei structuri guvernamentale
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
organizații deschise, de tip rețea, capabilă să câștige încrederea cetățenilor printr-un proces transparent și responsabil și să susțină un dialog democratic cu membrii comunității; reducerea importanței acordate componentei interne (resurse și activități) și focalizarea cu precădere asupra componentelor externe (outputuri și outcome-uri); implicarea cetățenilor în fiecare etapă a ciclului proiectare, decizie, producție și evaluare. Rezultatul acestor schimbări profunde determinate de noua interpretare a relației furnizor de servicii publice-consumator este redat în figura 9 - de la relația tradițională în care „consumatorul era
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
publice; totuși, ceea ce ne propunem în acest volum este să identificăm și să analizăm tendințele de reformare a sectorului public prin care accentul se deplasează de pe procese - norme și proceduri (inputuri, date de intrare în sistem) - pe rezultatele serviciului public (outputuri). O serie întreagă de reforme în sectorul public vizează finalitatea serviciului din perspectiva cetățeanului plătitor de taxe și impozite: în educație se vorbește despre rezultatele învățării, în sănătate se operează cu indicatori de performanță ai sistemului (creșterea speranței de viață
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
șicontrolul sunt soluțiile prin care Niskanen consideră că poate fi redusă asimetria informațională, îmbunătățind eficiența socială a birourilor. Downs (1965) consideră că birourile se deosebesc de alte forme de organizare prin faptul că partea cea mai mare a produsului (a outputului) unei astfel de organizații nu este evaluat și tranzacționat pe o piață externă organizației prin tranzacții quid pro quo. Aceasta este o condiție fundamentală. Consecința ei constă în faptul că birourile nu se pot baza pe compararea obiectivă a profitabilității
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
o soluție tehnică de eficientizare a sectorului public prin reformarea sa după modelul sectorului privat, prin introducerea stimulentelor pentru performanță și competiție. NMP accentuează virtuțile pieței și presupune că transferul mecanismelor specifice ei, competiția între furnizori și preocuparea față de rezultate (outputuri, spre deosebire de centrarea pe inputuri în birocrația modernă), în cadrul sectorului public va determina eficientizarea lui și sensibilizarea față de cetățeanul consumator. Ideea subsidiară era însă că sectorul public este, prin natura sa, ineficient și introduce distorsiuni în funcționarea corectă a piețelor (piața
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
doctrine ale noului management public astfel: - stil liber de conducere, antreprenorial, opus stilului tradițional, birocratic, încorsetat de reguli și proceduri; - standarde explicite și indicatori de performanță - stabilirea unor scopuri și ținte măsurabile în exercitarea serviciului public; - accentuarea controlului rezultatelor (al outputurilor) și măsurarea lor: alocarea fondurilor și bugetarea în funcție de rezultate și parametri de performanță (performance based management & budgeting); dimpotrivă, administrația publică tradițională presupune mai degrabă controlul intrărilor (al inputurilor), modul în care se realizează execuția bugetară și respectarea procedurilor și urmărește
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Tullock, 1997) afirmă că principalele scopuri ale birocrației guvernamentale sunt maximizarea bugetului și creșterea importanței biroului. Comportamentul maximizator al birocratului este asociat cu tendința de creștere a bugetului biroului său. În cazul maximizării bugetelor, apare tentația furnizării unei cantități de output care să o depășească pe cea necesară pe piață. Niskanen (1994, p. 273) susține că, în cazul adoptării unui comportament oportunist, avem de-a face cu niveluri ale bugetului și ale outputului care depășesc nivelul optim social necesar. Optimul necesar
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
maximizării bugetelor, apare tentația furnizării unei cantități de output care să o depășească pe cea necesară pe piață. Niskanen (1994, p. 273) susține că, în cazul adoptării unui comportament oportunist, avem de-a face cu niveluri ale bugetului și ale outputului care depășesc nivelul optim social necesar. Optimul necesar în ceea ce privește bugetul și outputul ar trebui determinat de raportul dintre cerere și ofertă. Conform lui Lane (1995, p. 64), determinarea relației optime dintre output și buget în funcție de cerere și ofertă este greu
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
depășească pe cea necesară pe piață. Niskanen (1994, p. 273) susține că, în cazul adoptării unui comportament oportunist, avem de-a face cu niveluri ale bugetului și ale outputului care depășesc nivelul optim social necesar. Optimul necesar în ceea ce privește bugetul și outputul ar trebui determinat de raportul dintre cerere și ofertă. Conform lui Lane (1995, p. 64), determinarea relației optime dintre output și buget în funcție de cerere și ofertă este greu derealizat atât timp cât rezultatele birourilor nu pot fi evaluate, iar raportul dintre cerere
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
a face cu niveluri ale bugetului și ale outputului care depășesc nivelul optim social necesar. Optimul necesar în ceea ce privește bugetul și outputul ar trebui determinat de raportul dintre cerere și ofertă. Conform lui Lane (1995, p. 64), determinarea relației optime dintre output și buget în funcție de cerere și ofertă este greu derealizat atât timp cât rezultatele birourilor nu pot fi evaluate, iar raportul dintre cerere și ofertă e dificil de măsurat. Maximizarea bugetului este posibilă datorită faptului că birocrații pot să mascheze costurile de producție
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
scopul inițial pentru care a fost creat pe realizarea acțiunilor necesare pentru protejarea dimensiunii, autonomiei și supraviețuirii biroului. Ham și Hill (1984, p. 140) susțin că birocrații, în căutarea unor strategii de asigurare a supraviețuirii biroului, vor scădea performanțele în ceea ce privește outputul ce trebuie furnizat clientului. Pe lângă transformarea scopurilor agențiilor existente, datorită cererii tot mai mari de servicii guvernamentale, apar noi agenții. Sporirea numărului de agenții conduce la creșterea dimensiunii bugetului (Dunleavy și O’Leary, 2002, p. 119). Una dintre cele mai
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
plătit biroul respectiv, dar în unele cazuri scopurile sunt prea ambigue pentru a putea constitui obiectul unui contract. Acesta este principalul motiv pentru care unele activități desfășurate de birocrația de stat nu sunt încă efectuate de firme. De cele mai multe ori, outputul birourilor publice nu poate fi evaluat. Downs (1965) definește biroul drept o organizație ale cărei outputuri nu pot fi evaluate pe piață, adică nu pot fi estimate în bani, iar veniturile unui birou nu vin din vânzarea outputului per unitate
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
unui contract. Acesta este principalul motiv pentru care unele activități desfășurate de birocrația de stat nu sunt încă efectuate de firme. De cele mai multe ori, outputul birourilor publice nu poate fi evaluat. Downs (1965) definește biroul drept o organizație ale cărei outputuri nu pot fi evaluate pe piață, adică nu pot fi estimate în bani, iar veniturile unui birou nu vin din vânzarea outputului per unitate. Acesta este și motivul pentru care birocrații își permit de multe ori să rotunjească bugetele birourilor
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
cele mai multe ori, outputul birourilor publice nu poate fi evaluat. Downs (1965) definește biroul drept o organizație ale cărei outputuri nu pot fi evaluate pe piață, adică nu pot fi estimate în bani, iar veniturile unui birou nu vin din vânzarea outputului per unitate. Acesta este și motivul pentru care birocrații își permit de multe ori să rotunjească bugetele birourilor și în același timp motivul pentru care o fac: pe de o parte, nu pot estima exact costurile și atunci rotunjesc bugetele
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
partid politic sau altul este mai transparentă sau cel puțin recunoscută; b) există standarde și măsuri explicite ale performanței, mai mult sau mai puțin exacte, în funcție de caracteristicile bunurilor sau serviciilor furnizate prin mijloace publice; c) un accent mai mare pe outputul materializat în special prin renunțarea la bugetele de linie și adoptarea celor făcute special pe anumite programe; d) organizarea pe departamente și agenții care să fie capabile să se implice în toate etapele specifice politicilor, evitând astfel fragmentarea procesului continuu
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
MF), discutat în lucrarea de față, noul management public se regăsește în câteva dintre măsurile de reformă, cel puțin la nivel teoretic-declarativ. Veniturile pe care le realizează MF nu vor mai fi legate de inputuri (grad profesional, vechime), ci de outputuri, adică de serviciile prestate. Ele sunt cuantificate în funcție de numărul pacienților atrași pe listă (capitație), vârsta pacienților (copiii și vârstnicii au nevoie de mai multe servicii) și starea lor (gravide). Pentru a atrage mai mulți pacienți, medicul va fi determinat să
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
cumpăr o garsonieră” (dr. A.A., 40 de ani, medic într-o localitate urbană din județul Buzău în perioada experimentului). La nivel de sistem, modificările au fost însă minore, numărul internărilorși al apelurilor la salvare rămânând constant. Acești indicatori de output, care arătau că medicii de familie preiau sarcini ale nivelurilor secundar și terțiar la costurile nivelului primar, nu se modifică. „Nu am avut impresia că ar fi scăzut numărul trimiterilor. Oricum, trebuia să-mi iau zile libere sauconcediu și atunci
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
verificată de inspectorii Casei de Asigurări, după o logică de tip birocratic, iar rezultatelor li se acordă puțină importanță. De altfel, cu excepția numărului minim de pacienți de pe lista de capitație, nu s-au stabilit obiective clare (de tipul indicatorilor de output sau ai rezultatelor intermediare ori pe termen lung) pentru medicii de familie. Controalele vizează indicatorii de input, în special dotările, existența unor asistenți angajați și consumul de medicamente. De ce s-au prescris medicamente scumpe? Aceasta e întrebarea pusă cel mai
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
în funcție de numărul pacienților înscriși pe listele de capitație, deci se aflau în competiție pentru atragerea și menținerea „clienților”. Plata per serviciu urmărea stimularea performanței: cu cât se realizau mai multe servicii de vaccinare, control preventiv ori tratamente, cu atât creștea outputul (numărul de pacienți tratați la nivelul medicinei primare, mai ieftine), dar se îmbunătățeau și indicatorii de sănătate pe termen lung, odată ce scădea numărul îmbolnăvirilor sau creștea ponderea afecțiunilor descoperite în stadii vindecabile. Valoarea plăților per serviciu a rămas însă mai
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de asemenea privatizate, aveau acces la fondurile publice doar pe baze contractuale, iar spitalele încheiau contracte cu Casele de Asigurări, ponderea criteriului istoric de finanțare urmând să scadă de la an la an, până la atingerea unui model de plată pe baza outputului (număr de pacienți externați). Ce aștepta sistemul?tc "Ce aștepta sistemul?" Asigurările Sociale de Sănătate așteptau ca medicul de familie să exercite un rol de gate keeper în sistem. Controlând accesul spre segmentele secundar și terțiar, se eficientiza consumul de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de educație" Ciprian Fartușnic*tc "Ciprian Fartușnic*" Ovidiu Măntăluță*tc "Ovidiu Măntăluță*" Preambultc "Preambul" Sistemul de educație din România a încercat să se racordeze la tendința generală de reformare a sectorului public prin care sunt aduse în prim-plan rezultatele (outputurile) serviciilor. Diverse măsuri de reformă 1 au urmărit să ridice competitivitatea și capacitatea de adaptare a sistemului în condițiile unei transformări radicale a contextului socioeconomic. Deși aceste măsuri au beneficiat de asistență internațională, ele nu au reușit să fie coordonate
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de surprins în tușe exacte. Motivul îl reprezintă gradul ridicat de incertitudine al activității de cercetare-dezvoltare, riscul văzut ca o variație a rezultatului obținut sub presiunea mediului, adică prejudiciul potențial la care sunt expuse patrimoniul, interesele și activitatea agentului economic. Output-ul creat ca urmare a desfășurării unei astfel de activități este nedeterminat sau greu determinabil, rezultatul unei activități de inovare fiind uneori sesizabil la distanță de ani, față de momentul implementării sale. Evaluarea activității de cercetare-dezvoltare va fi realizată, primordial, prin
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
mai inoveze 121. La nivelul Uniunii Europene, pentru a descrie relația dintre politica în domeniul cercetării și politica industrială se folosește expresia "paradoxul european"122, descris ca fenomen ce caracterizează statele Uniunii Europene, care, deși joacă un rol activ în ceea ce privește output-ul economic global, per a contrario, îi lipsește posibilitatea convertirii acestei forțe într-o sursa de generare a inovațiilor la nivel industrial. Practic, firmele nu utilizează invențiile obținute în plan academic, deși au potențialul comercial necesar, deoarece eventualitatea profitului este
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Utilizarea acestui sistem are ca obiectiv europenizarea sistemelor naționale de inovare și cercetare. Literatura de specialitate 169 evidențiază indicatorii utilizați de European Innovation Scoreboard, care sunt grupați în două mari categorii: indicatori privind input-ul inovațional și indicatori referitori la output-ul inovațional. Dacă input-ul inovațional este măsurat cu ajutorul unor repere ca: promotorii inovației, crearea cunoștințelor, inovație și antreprenoriat, output-ul inovațional este apreciat în raport de: aplicații ale inovării și drepturile de proprietate intelectuală. Obiectivul principal stabilit la Lisabona
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
de European Innovation Scoreboard, care sunt grupați în două mari categorii: indicatori privind input-ul inovațional și indicatori referitori la output-ul inovațional. Dacă input-ul inovațional este măsurat cu ajutorul unor repere ca: promotorii inovației, crearea cunoștințelor, inovație și antreprenoriat, output-ul inovațional este apreciat în raport de: aplicații ale inovării și drepturile de proprietate intelectuală. Obiectivul principal stabilit la Lisabona cel ca fiecare stat membru să aloce 3% din PIB sectorului cercetării-dezvoltării-inovării, din care 1% din finanțări din sectorul public
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]